134,783 matches
-
aceea, unii autori susțin că Voltaire a formulat pentru prima dată concepția modernă a istoriei. Alte concepții ale sale aveau ca obiectiv societatea franceză a acelei epoci: subordonarea politicii față de rațiune, lichidarea dependenței feudale, drepturi politice acordate tuturor proprietarilor, primatul libertății ca fiind cea mai importantă lege naturală. Ca formă de guvernare, Voltaire prefera monarhia luminată, ca mai târziu să prefere republica. În lucrarea "Contractul social", Jean-Jacques Rousseau pune în prim-plan conceptul omonim, prin intermediul căruia respectarea legilor primește o justificare
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
social", Jean-Jacques Rousseau pune în prim-plan conceptul omonim, prin intermediul căruia respectarea legilor primește o justificare rațională și umană. Preluând ideile protestante, a considerat că la baza statului este un contract ipotetic între indivizi și stat, contract care să asigure libertatea individului și garantarea proprietății private. Societatea este necesară atît ca întreg, cît și ca elemente-indivizi, devenind un întreg social, un organism social. Scopul contractului social este asigurarea libertății, constituirea poporului suveran. Este vorba despre o înstrăinare a libertății naturale, negarantată
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
este un contract ipotetic între indivizi și stat, contract care să asigure libertatea individului și garantarea proprietății private. Societatea este necesară atît ca întreg, cît și ca elemente-indivizi, devenind un întreg social, un organism social. Scopul contractului social este asigurarea libertății, constituirea poporului suveran. Este vorba despre o înstrăinare a libertății naturale, negarantată de nimic, aflată sub dominația forței și al bogăției, pentru a obține în schimb o libertate convențională garantată prin contract. Tocmai suveranitatea poporului (care se exprimă și prin
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
să asigure libertatea individului și garantarea proprietății private. Societatea este necesară atît ca întreg, cît și ca elemente-indivizi, devenind un întreg social, un organism social. Scopul contractului social este asigurarea libertății, constituirea poporului suveran. Este vorba despre o înstrăinare a libertății naturale, negarantată de nimic, aflată sub dominația forței și al bogăției, pentru a obține în schimb o libertate convențională garantată prin contract. Tocmai suveranitatea poporului (care se exprimă și prin lege ca voință generală) este cea mai sigură garanție a
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
devenind un întreg social, un organism social. Scopul contractului social este asigurarea libertății, constituirea poporului suveran. Este vorba despre o înstrăinare a libertății naturale, negarantată de nimic, aflată sub dominația forței și al bogăției, pentru a obține în schimb o libertate convențională garantată prin contract. Tocmai suveranitatea poporului (care se exprimă și prin lege ca voință generală) este cea mai sigură garanție a drepturilor individuale. În aceste condiții este reabilitată concepția antică după care libertatea nu este decît supunerea față de legi
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
pentru a obține în schimb o libertate convențională garantată prin contract. Tocmai suveranitatea poporului (care se exprimă și prin lege ca voință generală) este cea mai sigură garanție a drepturilor individuale. În aceste condiții este reabilitată concepția antică după care libertatea nu este decît supunerea față de legi. Conform lui Rousseau, apariția societății și a statului a fost determinată de caracterul social al omului, a tendinței acestuia către o viață mai bună. În lucrarea "Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
lucrarea "Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni", realizează o sistematizare teoretică a etapelor trecerii la "societatea civilă" (societate bazată pe proprietatea privată). În "Discurs asupra inegalității" subliniază rolul proprietății private în apariția inegalității, care la rându-i reduce libertatea și ajunge la concluzia că statul a fost creat ca mijloc de dominație al celor bogați. Spre deosebire Montesquieu, Rousseau nu crede în principiul separării puterilor în stat, subordonând celelalte puteri legislativului și astfel obține o teorie originală despre democrație
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
dezvoltări, de aceea aspectele nocive din societate sunt înțelese drept rezultat al inculturii, al ignoranței. Ca și Lessing, Schiller ia în considerație rolul artei în formarea omului. Mai mult, credea că arta îl poate ajuta pe om să dobândească adevărata libertate, libertate care pentru estetician avea o semnificație mai mult spirituală. În operele sale literare își exprimă adversitatea față de feudalism, de despotismul german, împotrivire ce se explică prin adversitatea lui manifestată față de tirani și monarhi, prin afirmarea poziției lui pro-revoluționare, prin
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
de aceea aspectele nocive din societate sunt înțelese drept rezultat al inculturii, al ignoranței. Ca și Lessing, Schiller ia în considerație rolul artei în formarea omului. Mai mult, credea că arta îl poate ajuta pe om să dobândească adevărata libertate, libertate care pentru estetician avea o semnificație mai mult spirituală. În operele sale literare își exprimă adversitatea față de feudalism, de despotismul german, împotrivire ce se explică prin adversitatea lui manifestată față de tirani și monarhi, prin afirmarea poziției lui pro-revoluționare, prin apropierea
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
lume. Marele filozof olandez afirmă că dreptul natural nu este suspendat odată cu formarea statului, ci se menține, că starea naturală nu e înlăturată cu totul, ci doar se transformă în stat. Putere supremă a statului nu trebuie să atenteze la libertatea de gândire sau de conștiință religioasă. De asemenea, pentru înlăturarea intoleranței religioase și a fanatismului clerului, practica religioasă ar trebui să se supună normelor statului. În ceea ce privește forma de guvernare, Spinoza considera aristocrația și monarhia ca fiind trepte intermediare, idealul său
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
poporului" (1647), "egalitarii" ("the levellers") se pronunțau în favoarea republicii și aveau ca revenicare desființarea Camerei Lorzilor și organizarea Camerei inferioare pe principii democratice, prin vot universal. Cel mai important exponent al acestei grupări, John Lilburne, se pronunța de asemenea pentru libertatea conștiinței și libertatea religioasă în genere și abordează necesitatea revizuirii radicale a dreptului penal, pe baza principiului că nu trebuie să existe vreun delict și nici pedeapsă fără o lege penală corespunzătoare ("nullum crimem, nulla poena sine lege"). Din mișcarea
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
the levellers") se pronunțau în favoarea republicii și aveau ca revenicare desființarea Camerei Lorzilor și organizarea Camerei inferioare pe principii democratice, prin vot universal. Cel mai important exponent al acestei grupări, John Lilburne, se pronunța de asemenea pentru libertatea conștiinței și libertatea religioasă în genere și abordează necesitatea revizuirii radicale a dreptului penal, pe baza principiului că nu trebuie să existe vreun delict și nici pedeapsă fără o lege penală corespunzătoare ("nullum crimem, nulla poena sine lege"). Din mișcarea egalitarilor se desprinde
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
Caracal, jud. Olt), devenit negustor în timpul ocupației austriece în Oltenia. Din cauza unui conflict cu niște turci, Pârvul sin Matei s-a refugiat în 1739 la Sibiu, fiind înregistrat la graniță cu numele „Boer”, deoarece numai moșnenii și boierii olteni aveau libertatea să se strămute după voința lor. Ulterior, Pârvul sin Matei Boer s-a stabilit în Banat, la Comloșu Mare, el fiind cel care a înființat (prin „înfigerea parului”) Mahalaua Oltenilor din acest sat bănățean. Zaharia Boerescu a absolvit Seminarul teologic
Zaharia Boerescu () [Corola-website/Science/337209_a_338538]
-
primele zile ale revoluției, semnat și de Z. Boerescu, aducea la cunoștință Departamentului Treburilor din Lăuntru că „orașul se află sculat în picioare și în pericol”, pericolul fiind reprezentat de boierul Alecu Villara, fostul ministru de Interne, care „uneltea împotriva libertății poporului”. La 14 iunie 1848, este delegat împreună cu N. Zossima să-l însoțească pe Scarlat Kretzulescu, șeful gvardiei naționale, la București, pentru a „închina Guvernului și la toți frații români steagul național tricolor”. Pentru activitatea sa revoluționară, Zaharia Boerescu a
Zaharia Boerescu () [Corola-website/Science/337209_a_338538]
-
și 1952-1961, folosind președinți marionete. Cei 31 de ani de guvernare sunt cunoscute că Epoca Trujillo , epoca celei mai sângeroase tiranii din America Latină.<nowiki>[7]</nowiki> Guvernul său s-a caracterizat prin anticomunism, suprimarea oricărei opoziții și prin cultul personalității. Libertățile civile au fost inexistente și s-au încălcat constant drepturile omului. A aruncat țară într-o stare de panică și "respect", unde o moarte putea fi deghizata în "accident" și orice persoană putea fi închisă și torturata într-una din
Trujillo Dictatorul () [Corola-website/Science/337207_a_338536]
-
Pentru a îmbunătăți jocul, Morin și echipa sa au citit recenziile de la primul joc, și au vizitat NeoGAF precum și alte forumuri pentru a studia feedback-ul jucătorilor. Prioritățile lor au inclus crearea unui mediu "verosimil", dăruindu-le jucătorilor mai multă libertate, și introducerea unui nou personaj principal, a cărui personalitate să fie complet diferită față de ceea a protagonistului din primul joc, Aiden Pierce. Mecanicile de condus au fost complet refăcute de Ubisoft Reflections, studioul responsabil pentru seria "Driver," pentru a fi
Watch Dogs 2 () [Corola-website/Science/337203_a_338532]
-
prin proiecțiiile unei imaginații arhaice.." (Nicolae Balotă) "Ce este rezervația de lux din romanul lui Marius Tupan decât un spațiu labirintic capcană, un loc unde evenimentele puterii supreme se fac pe alte căi, dar cu aceeași intenție de abolire a libertății individului? [...] Ca și Orwell, scriitorul român construiește o altă versiune a unei utopii negre, colorată în roz doar pentru naivii căutători de absolut, ca și pentru eșuați și opotuniști. Această utopie-capcană are multe semne ale sistemului nostru totalitar, dar ca
Marius Tupan () [Corola-website/Science/337222_a_338551]
-
proiectare de software. Hamilton a publicat peste 130 de documente, proceduri și rapoarte cu privire la cele 60 de proiecte și șase programe majore în care ea a fost implicată. La 22 noiembrie 2016, ea a fost decorată cu Medalia Prezidențială a Libertății de către președintele Statelor Unite, Barack Obama, pentru activitatea sa de lider în dezvoltarea de software de zbor la bord pentru misiunile Apollo ale NAȘĂ.
Margaret Hamilton (om de știință) () [Corola-website/Science/337233_a_338562]
-
I NOȚIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND INTERZICEREA TORTURII Adoptată la Roma în 1950, Convenția Europeană a Drepturilor Omului (Convenția) cuprinde 59 de articole și i-au fost adăugate 6 protocoale. Textul Convenției este structurat în 2 titluri, primul fiind dedicat drepturilor și libertăților persoanelor aflate sub jurisdicția statelor-părți la Convenție, iar cel de-al doilea titlu se referă la înființarea unei curți internaționale competentă în judecarea cauzelor care au ca obiect încălcări ale Convenției: Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Înainte de Titlul I
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
înființarea unei curți internaționale competentă în judecarea cauzelor care au ca obiect încălcări ale Convenției: Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Înainte de Titlul I, art. 1 prevede că "Înaltele Părți Contractante recunosc oricărei persoane aflate sub jurisdicția lor drepturile și libertățile definite în Titlul I al prezentei Convenții." Acesta semnifică faptul că statele care sunt părți la Convenție, în prezent 47[1], chiar dacă nu sunt obligate formal să încorporeze Convenția și protocoalele adiționale în ordinea de drept internă, acestea sunt obligate
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
tratament inuman și degradant[27]. Cu privire la deținuți, statele contractante au obligația de a veghea ca oricărui deținut să-i fie asigurate condiții care sunt compatibile cu respectul demnității umane și cu adaptarea unor modalități de executare a pedepsei privative de libertate astfel încât acesta să nu fie supus unor tratamente sau situații umilitoare ce ar excede nivelul inevitabil al suferințelor inerente detenției. De exemplu, "uzul forței fizice împotriva unei persoane private de libertate care nu s-a dovedit strict necesar prin raportare
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
adaptarea unor modalități de executare a pedepsei privative de libertate astfel încât acesta să nu fie supus unor tratamente sau situații umilitoare ce ar excede nivelul inevitabil al suferințelor inerente detenției. De exemplu, "uzul forței fizice împotriva unei persoane private de libertate care nu s-a dovedit strict necesar prin raportare la comportamentul" acelei persoane constituie tratament degradant[28]. În cauza "Barbu Anghelescu c. României" (2004), CEDO a condamnat statul român pentru încălcarea art. 3 referitor la tratamentele degradante pentru că polițiștii au
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
Europa Liberă, ajungând să fie cunoscută de populația României, Iulius Filip a fost deferit tribunalului militar din Cluj și apoi celui din București, pentru că ar fi comis infracțiunea de propagandă împotriva orânduirii socialiste. A fost condamnat la pedeapsă privativă de libertate de cinci ani și patru luni, pedeapsă pe care a executat-o în închisorile din Cluj, București, Jilava și Aiud. A fost închis în subsolul Securității (14- 19 decembrie 1981), București, strada Rahovei 37-39 (19 decembrie 1981- 8 februarie 1982
Iulius Filip () [Corola-website/Science/337243_a_338572]
-
europeană prin Tratatul de la Amsterdam din 2 octombrie 1997. Spațiul Schengen cuprinde în prezent (decembrie 2016) 26 de state membre. Tratatul de la Lisabona, semnat la 13 decembrie 2007, modifică regulile juridice privitoare a Spațiul Schengen, întărind noțiunea de « spațiu de libertate, securitate și justiție ». Acesta face să intervină mai ales cooperarea polițienească și judiciară în materie penală, și vizează punerea în comun a politicilor de viză, de azil și imigrare, îndeosebi prin înlocuirea metodei interguvernamentale prin metoda comunitară. Țările semnatare practică
Convenția de la Schengen () [Corola-website/Science/337312_a_338641]
-
Unit nu au semnat, totuși, Convenția de la Schengen, dar au semnat Convenția de la Dublin cu privire la dreptul de azil. Într-adevăr, dificultățile au survenit când a fost vorba despre frontierele Gibraltarului și cooperarea cu Spania. De o parte, problemele relative la libertatea circulației între Insulele Britanice (inclusiv Irlanda și Insulele Anglo-Normande) sunt în curs de examinare și fac obiectul unui acord specific (zis "Compromisul de la Dublin") destinat protejării acquis-urilor celor două spații de libertate, dar mai ales punerii în practică a dispozitivului
Convenția de la Schengen () [Corola-website/Science/337312_a_338641]