134,815 matches
-
cultural al apostolilor naționali, în care au fost admiși triada cărturarilor Școlii Ardelene Samuil Micu, Gheoghe Șincai, Petru Maior -, Gheorghe Lazăr, Gheorghe Asachi și Ion Heliade Rădulescu. Numitorul comun împărtășit de toți acești intelectuali rezidă în lupta lor culturală în numele ideii naționale. Istoriografia comunistă destramă acest panteon național, instalând în locul său panteonul proletar. Figurile incluse în acesta sunt încarnări umane ale idealului socialist urmărit de mișcarea muncitorească. Personajele dominante ale panteonului proletar postum sunt Nicolae Petrovici Zubcu Codreanu (1850-1879), fondator al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comunismului românesc și-a păstrat traiectoria particulară față de linia stabilită la Kremlin. Izolarea regimului de la București în cadrul lagărului socialist a fost scoasă în evidență de refractaritatea de aliniere la noile politici reformatoare inițiate de M. Gorbaciov (perestroika și glasnost) în ideea salvgardării sistemului socialist prin înnoire, dezgheț și reformă. Condamnând cu vehemență reformele lansate de PCUS ca erezii ale marxism-leninismului și abateri impardonabile de la linia cea dreaptă în construirea comunismului, Ceaușescu s-a zbătut să conserve în continuare structurile osificate ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
independența și suveranitatea patriei" (1978, art. 12, lit. d). Cu toate că nu este definit pe criterii etnice, autoritățile statale propagă un naționalism socialist impregnat chiar cu o tematică sacrificială. Contorsiunea identitară de la antinaționalismul din prima fază a comunismului stalinist la asumarea ideii naționale în comunismul ceaușist va fi examinată în secțiunea care urmează, dedicată acestui subiect. 3.5.3. Concepția despre naționalitate Maturizarea sistemului socialist în România a consacrat mariajul "contra naturii" doctrinare dintre ideologia comunistă (original și principial internaționalistă și chiar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a pierdut avântul, Stalin a îmbrățișat doctrina lui N. Bukharin a "socialismului într-o singură țară" ca politică de stat. Prin aceste repoziționări ideologice și concesii tactice s-au așezat bazele pentru naționalizarea socialismului. În faza inițială a socialismului românesc, ideea națională a fost subordonată brutal ideii socialiste. În cadrul formulei "național în formă, socialist în conținut", conținutul socialist avea întâietate supremă în fața formei naționale. Pe măsură ce statul satelitar român a ieșit de pe orbita Kremlinului, un proces afirmat prin curajoasa "declarație de independență
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
doctrina lui N. Bukharin a "socialismului într-o singură țară" ca politică de stat. Prin aceste repoziționări ideologice și concesii tactice s-au așezat bazele pentru naționalizarea socialismului. În faza inițială a socialismului românesc, ideea națională a fost subordonată brutal ideii socialiste. În cadrul formulei "național în formă, socialist în conținut", conținutul socialist avea întâietate supremă în fața formei naționale. Pe măsură ce statul satelitar român a ieșit de pe orbita Kremlinului, un proces afirmat prin curajoasa "declarație de independență" a PMR prin luarea de poziție
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de independență" a PMR prin luarea de poziție în aprilie 1964 și consacrat prin și mai temerara condamnare a invaziei Varșoviei pronunțată de către N. Ceaușescu în 1968, raportul dintre forma națională și fondul socialist s-a răsturnat: tot mai evident, ideea națională a devenit fondul iar socialismul s-a transformat în forma înăuntrul căreia naționalismul a cunoscut o manifestare plenară. Placa turnantă spre naționalism pe care s-a angajat regimul comunist matur a dus de la "suprimarea la reafirmarea valorilor naționale" (Verdery
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la reafirmarea valorilor naționale" (Verdery, 1991, p. 98). După cum punctează și cercetătoarea americană, "ideia națională" pentru care O. Goga și-a confesat crezul fanatic a fost recuperată și prelucrată ca "simbol suprem" (master symbol). Retorica identitară s-a reconfigurat în jurul ideii de Națiune, aceasta din urmă recâștigându-și locul central pe care l-a avut începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea în conștiința de sine a românilor (Verdery, 1991, p. 122). Documentul programatic care revelă noua turnură națională a retoricii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
postbelic, naționalismul era o doctrină retrogradă, un alt fel de opiu cu care burghezia narcotiza masele, prevenindu-le astfel să conștientizeze adevăratele lor interese de clasă, precum și o unealtă ideologică de "învrăjbire a popoarelor", în faza secundă a socialismului matur ideea națională este complet revizuită. Acum, Partidul recunoaște că "națiunea și statul național au jucat un rol de mare însemnătate" în istoria românilor. Privită prin noua optică ale cărei lentile au fost reșlefuite ideologic, ideea națională apare ca vector identitar în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în faza secundă a socialismului matur ideea națională este complet revizuită. Acum, Partidul recunoaște că "națiunea și statul național au jucat un rol de mare însemnătate" în istoria românilor. Privită prin noua optică ale cărei lentile au fost reșlefuite ideologic, ideea națională apare ca vector identitar în orizontul socialist, ceea ce face ca "întărirea națiunii" și a independenței naționale să constituie "o necesitate legică, obiectivă" (Programul PCR, 1975, p. 145). "Patria socialistă" este reformatată pentru a deveni "națiunea socialistă". Această transformare este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
totuși, șahul Iranului Mohammad Reza Pahlavi, care în 1971 a celebrat printr-un fastuos pachet de ceremonii 2500 de ani de la întemeierea imperiului persan. Ambele evenimente, atât cel românesc cât și cel iranian, urmăreau exhibarea simbolică a vechimii statalității, în ideea de a conferi prestigiu și legitimitate formelor statale curente. A doua evoluție notabilă ține de auctorialitate: numele autorilor manualelor școlare de istorie publicate în perioada regimului comunist nu apar pe copertele cărților, ci doar pe pagina de gardă. Însă, dată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ale poporului român; iii) caracterul său aniversativ, conferit de patosul celebrativ și istoria festivistă. Unitatea. Faza internaționalismului proletar și a patriotismului socialist destrămase mitologema unității naționale, acoperind locul lăsat liber de dispariția acestei structuri mitoistorice a conștiinței identitare românești cu ideea coeziunii proletare, a solidarității de clasă și a unității sindicale patronate de Partidul Comunist Român. Definitivarea tranziției de la socialismul antinaționalist către național-comunism a presupus restitutio in integrum a principiului naționalist. Drept consecință, ideea unității naționale a fost repusă în drepturi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
structuri mitoistorice a conștiinței identitare românești cu ideea coeziunii proletare, a solidarității de clasă și a unității sindicale patronate de Partidul Comunist Român. Definitivarea tranziției de la socialismul antinaționalist către național-comunism a presupus restitutio in integrum a principiului naționalist. Drept consecință, ideea unității naționale a fost repusă în drepturi, luând fața unității proletare care a fost relegată pe plan secund. Registrul discursiv setat de parametri internaționalismului proletar (1947- 1964) interpreta trilogia unirilor românești (de la 1600, 1859, respectiv 1918) ca evenimente de importanță
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unitatea platonică a statului-națiune român. În analogie cu celebra maximă enunțată de Michelangelo Buonarotti, care pretindea că sculptura exista deja închistată în blocul de marmură, iar dalta sa nu făcea decât să scoată la lumină capodopera preexistentă, retorica național-comunistă propagă ideea că statul național unitar român exista dintotdeauna în istorie, iar evenimentele politice succesive nu au făcut decât să îl aducă la suprafață. Tema unității naționale și statale este dezvoltată în cuplaj cu laitmotivul vitregiei istoriei și al complotului străin: în pofida
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1918), întrucât "gîndul lor cel mai înalt a fost să fie toți împreună, să trăiască uniți, în același stat" (Almaș și Fotescu, 1979, p. 31). Existența istorică a românilor este caracterizată de această unitate intențională bimilenară, dată de faptul că "ideea unității de neam a străbătut ca o flacără sufletul poporului" (Hurezeanu et al., 1988, p. 10). Dezideratul unirii nu s-a manifestat doar pe planul gândului, sub forma unui naționalism politic cognitiv. Acesta s-a exprimat plenar și la nivel
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
conștiință de neam". Infrastructura relațiilor economice stabilite între țările române, la care se adaugă și solidarizarea celor trei principate în lupta antiotomană, au creat premisele unificării politice, care a răspuns, așadar, unei "necesități istorice" (Daicoviciu et al., 1984, p. 176). Ideea necesității istorice este reiterată compulsiv în sentința apodictică potrivit căreia "unirea a fost un fapt obiectiv, necesar, așa cum vor fi și împlinirile ulterioare" (p. 179). Unirea Moldovei cu Muntenia, eveniment prin care s-a constituit statul național modern român, nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
interpretării istorice, este aproape complet acomodat (și atrofiat) în metastructura naționalistă. Acest lucru este cel mai puternic vizibil în reafirmarea unității naționale în fața unității proletare, care deși continuă să fie o componentă importantă din meta-narativa național-comunistă, părăsește prim planul în favoarea ideii de unitate națională. Năzuința mitică spre unitate se manifestă și în tratarea evenimentelor revoluționare de la 1848. O succintă retrospectivă: manualele interbelice discutau acest capitol al istoriei românilor sub titlul "Revoluțiile dela 1848", urmărindu-se desfășurarea lor în mod defalcat, arătându
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Se insistă puternic asupra "caracterului unitar al revoluției române", arătându-se că acesta decurge logic din comunalitatea principiilor programatice și a revendicărilor formulate. Unificarea evenimentelor revoluționare de la 1848 în "Revoluția română" evidențiază din plin efectul totalizator și acțiunea integratoare ale ideii de unitate. Independența. Repriza internaționalistă a socialismului românesc a reliefat lupta perenă a poporului muncitor pentru eliberare socială, înțeleasă în sensul emancipării din relațiile de exploatare socio-economică. Pe plan intern independența însemna eliberare socială, iar pe plan extern, libertatea națională
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
muncitor pentru eliberare socială, înțeleasă în sensul emancipării din relațiile de exploatare socio-economică. Pe plan intern independența însemna eliberare socială, iar pe plan extern, libertatea națională echivala cu independența economică în fața puterilor imperialiste. În sincronie cu torsiunea ideologică înspre naționalism, ideea de independență revine pe matca în care a evoluat încă din a doua parte a secolului al XIX-lea. După cum vom vedea, momentele tensionate ale trecutului românesc în care contradicțiile sociale au răbufnit sub formă de răscoale sau revoluții au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
catolicismului. În versiunea național-comunistă a memoriei istorice românești, spiritualitatea creștină în general și Biserica Ortodoxă în special dispar cu desăvârșire din meta-povestirea istoriei românilor. Motivul monarhic este menținut în unghiul mort al oglinzii retrospective a memoriei național-comuniste. Tema regalității și ideea dinastică, extirpate din memoria românească de îndată ce aceasta a intrat sub gestiune socialistă, continuă să fie subiecte tabu ale istoriei naționale. Discursul literaturii didactice din manualele de istorie este înzestrat cu dispozitive de "hermeneutică subminativă" la adresa ideii de regalitate. După cum s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
național-comuniste. Tema regalității și ideea dinastică, extirpate din memoria românească de îndată ce aceasta a intrat sub gestiune socialistă, continuă să fie subiecte tabu ale istoriei naționale. Discursul literaturii didactice din manualele de istorie este înzestrat cu dispozitive de "hermeneutică subminativă" la adresa ideii de regalitate. După cum s-a văzut, data de 10 mai, cu tripla sa conotație regalistă (1866 intrarea lui Carol în București, 1877 proclamarea de către Carol a independenței, 1881 ridicarea statului la rang de regat), a fost pilonul central al ordinii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai 1921, ci rezultatul unui proces de "clarificare ideologică" soldat cu radicalizarea mai vechiului Partidului Socialist, el însuși o înnoire a istoricului Partid Social-Democrat din România. Din vechi în mai vechi, Partidul își stabilește rădăcinile în 1835, odată cu apariția primelor idei fourieriste ale socialismului utopic. Figura de mai jos, reprodusă din manualul de Istoria modernă a României, redă arborele genealogic elaborat de PCR. Figura 11. Arborele genealogic al PCR Sursa: E. Hurezeanu et al. (1988, p. 107) Prelucrarea genealogică a Partidului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
conținut", deși a păstrat și un puternic element socialist. Viziunea naționalistă care a dominat spiritul istoriografic românesc începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea până la 1947 s-a văzut re-întronată ca optica oficială prin prisma căreia trebuie vizualizat trecutul autohton. Ideile care i-au obsedat pe naționaliștii români (continuitatea politico-statală, "România eternă", neatârnarea națională, unitatea veșnică a românității) au fost amplificate în discursul istoric național-comunist. În acord cu întorsătura de la antinaționalism la naționalismul exaltat al deceniului al optulea, regimul a procedat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a românității) au fost amplificate în discursul istoric național-comunist. În acord cu întorsătura de la antinaționalism la naționalismul exaltat al deceniului al optulea, regimul a procedat la reabilitarea in corpore a personalităților române care s-au zbătut politic sau cultural pentru ideea națională. Cărturarii Școlii Ardelene, anterior combătuți și acuzați de falsificarea istoriei, sunt acum reevaluați și elogiați ca autorii pionieratului național românesc. De aceeași reconsiderare beneficiază întreaga pleiadă de promotori ai naționalismului românesc. Simion Bărnuțiu și Eftimie Murgu (Hurezeanu et al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
democrației: transferul pașnic al puterii. În pofida faptului că sub cupola CDR conviețuiau nu mai puțin de optsprezece organizații diferite (cele mai importante fiind totuși PNȚCD și PNL), mesajul politic secretat de coaliție era unul omogen, structurat în jurul unei serii de idei forță: anticomunism, reformă structurală, anticorupție, drept la proprietate, probitate morală (Gallagher, 2004, p. 167). Sub inspirația acestor idei, CDR a demarat un amplu program renovator, menit să grăbească tranziția către capitalism și democrație atât de încetinită de moștenitorii PCR. În
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
diferite (cele mai importante fiind totuși PNȚCD și PNL), mesajul politic secretat de coaliție era unul omogen, structurat în jurul unei serii de idei forță: anticomunism, reformă structurală, anticorupție, drept la proprietate, probitate morală (Gallagher, 2004, p. 167). Sub inspirația acestor idei, CDR a demarat un amplu program renovator, menit să grăbească tranziția către capitalism și democrație atât de încetinită de moștenitorii PCR. În 1998, guvernul Ciorbea a lansat, cu întârziere de un deceniu, "terapia de șoc" în economia românească, liberalizând complet
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]