13,536 matches
-
Încercarea familiei de a-i recupera rămășițele pământești au fost zădărnicite de comuniști, scrie adevărul.ro. Iuliu Maniu a murit în 1953 în închisoarea de la Sighetu Marmației, trupul său fiind aruncat, dezbrăcat, într-o groapă comună săpată în prundișul Tisei. Prima încercare a familiei de a recupera rămășițele pământești ale lui Iuliu Maniu
Rămășițele pământești ale lui Iuliu Maniu. Cum au încercat comuniștii să le „falsifice” () [Corola-website/Journalistic/102151_a_103443]
-
de căutare, ce s-au derulat pe circa două hectare de pământ, au participat arheologi, medici legiști și istorici, alături de care anchetatorii sperau să identifice osemintele foștilor deținuți politici schingiuiți și îngropați, mai apoi, în mare secret, la ordinele conducătorilor comuniști. Cercetările au continuat cu întreruperi și reluări, cu piste noi, însă cu toate eforturile celor implicați, osemintele nu au fost încă identificate.
Rămășițele pământești ale lui Iuliu Maniu. Cum au încercat comuniștii să le „falsifice” () [Corola-website/Journalistic/102151_a_103443]
-
România. În articolul publicat în Expres Magazin veți afla că securiștii care mergeau la Paris și se ocupau de George Enescu, atunci când reveneau în România dădeau rapoarte. Spuneau ce face, de cine este înconjurat, care mai este atitudinea lui față de comuniști. Unul dintre ei, la întoarcerea în țară, spunea că atunci când vorbea despre România, pe obrazul lui George Enescu curgeau lacrimi. Asta m-a impresionat teribil. Atunci când auzea lucruri despre România... plângea; atât de dor îi era de această țară", a
George Enescu, exil și sărăcie. Oana Stănciulescu, cuvinte emoționante despre compozitor by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102159_a_103451]
-
al Cominternului în 1922-1924) la mijlocul anului 1924 — implicând o acțiune simultană a trupelor sovietice și a organizațiilor comuniste de pe teritoriul Basarabiei. Așadar, la Tatarbunar a fost vorba despre o acțiune armată organizată de pe teritoriul U.R.S.S. prin conlucrare cu agenții comuniști infiltrați în provincie și membrii P.C.R.. Obiective reale ale acțiunii au fost destabilizarea situației din România și declanșarea unei campanii de propagandă și dezinformare în spațiul occidental, ca obiectiv minim. În cazul unui succes al rebeliunii, desprinderea Basarabiei de statul
Planul de invadare a Ucrainei, STRATEGIE SIMILARĂ exersată în România () [Corola-website/Journalistic/102255_a_103547]
-
administrațiile respective. Dar ele au dat greș în toate cele trei state". De aici reiese faptul că originea operațiunii Tatar-Bunar s-a aflat sub stricta supraveghere a a Komintern-ului; iar executanții, considerați în terminologia actuală „idioți utili", au fost agenți comuniști bine pregătiți și infiltrați clandestin în satele cu populație rusă și ucraineană din sudul Basarabiei și în anturajul P.C.R.”. Concluzia este că acest tip de acțiune desfășurat pe teritoriul Ucrainei în acest moment nu este unic și cu siguranță nu
Planul de invadare a Ucrainei, STRATEGIE SIMILARĂ exersată în România () [Corola-website/Journalistic/102255_a_103547]
-
o altă candidatură decât pe a sa în primele două tururi de scrutin, dar a fost aleasă președintă a Parlamentului European la al treilea tur, cu 192 de voturi, contra 133 primite de socialistul "Mario Zagari" și 47 primite de comunistul "Giorgio Amendola". La începutul anului 1982, ea a fost solicitată să candideze pentru un al doilea mandat, dar nebeneficiind de susținerea deputaților RPR, ea și-a retras candidatura înainte de al treilea tur de scrutin pentru a nu ușura alegerea candidatului
Simone Veil () [Corola-website/Science/337569_a_338898]
-
T. Rîpeanu în "Filmat în România" afirmă că "„Acest prim film deschide calea unei trilogii, realizat de M. Marcus, din care va face parte împreună cu Departe de Tipperary și Capcana, care urmăresc pe parcursul anilor 1946 - 1948 confruntarea dintre Siguranță, Securitate, comuniști, pe de o parte, și polițiști, legionari, agenți străini, pe de altă parte.”"
Conspirația (film din 1972) () [Corola-website/Science/337615_a_338944]
-
(numită in istoriografia comunistă și "Proclamarea Republicii Populare Române", "Ziua Republicii" sau "abdicarea Regelui") reprezintă acțiunea ilegală, de forță, petrecută în perioada 30 decembrie 1947 - 3 ianuarie 1948 prin care comuniștii români, sprijiniți de ocupanții militari sovietici, au impus Regelui Mihai, prin șantaj și amenințare, semnarea unui act de abdicare, au proclamat Republica Populară Română (prin încălcarea Constituției în vigoare la acea dată) și au silit Familia Regală să părăsească țara
Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947 () [Corola-website/Science/337601_a_338930]
-
politică a degenerat rapid spre abuzuri și dictatură, după modelul stalinist. La 6 martie 1945, reprezentantul sovietic Andrei Vîșinski a impus Regelui, prin amenințare cu forța militară, înlocuirea guvernului condus de generalul anticomunist Nicolae Rădescu cu un guvern-marionetă, dominat de comuniști și pro-sovietic, condus de „boierul roșu” Petru Groza. În august 1945, din cauza numeroaselor abuzuri ale guvernului Groza, Regele a cerut demisia acestuia. Pentru prima dată în istoria constituțională a României, un guvern refuză să plece de la putere la cererea Suveranului
Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947 () [Corola-website/Science/337601_a_338930]
-
spre surprinderea sa, îl primește cu mare grabă și solicitudine. Plecarea are loc pe 12 noiembrie 1947, de pe Aeroportul Băneasa, cu avionul (pilotat alternativ de comandorul Traian Udriski și de Rege), în prezența tuturor miniștrilor, foarte entuziaști: cu mare probabilitate, comuniștii sperau că Regele va folosi prilejul pentru a nu se mai întoarce în țară. În cursul ceremoniilor - care au durat aproape o lună - Familia Regală română a locuit la hotelul Claridge's din Londra, unde tânărul Rege a făcut cunoștință
Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947 () [Corola-website/Science/337601_a_338930]
-
felul imperativ cum fusese formulată reprezenta o încălcare flagrantă a protocolului (un ministru nu fixează întâlniri Suveranului, ci solicită o audiență, sosind la ora la care i se comunică; însă astfel de greșeli de politețe elementară erau frecvente la demnitarii comuniști). A doua zi, Regele (la volan) și Regina-mamă, însoțiți de aghiotantul regal Jacques Vergotti, au părăsit Sinaia, pentru a se întâlni la ora 10:00 cu Petru Groza, în București. La sosirea la Palatul Elisabeta, aghiotantul Vergotti a observat că
Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947 () [Corola-website/Science/337601_a_338930]
-
la ora 10:00 cu Petru Groza, în București. La sosirea la Palatul Elisabeta, aghiotantul Vergotti a observat că Garda Regală, care asigura paza locuinței, fusese înlocuită prin surprindere cu militari din Divizia Tudor Vladimirescu, instruți în Rusia și fideli comuniștilor. Aghiotantul nu a mai putut însă să reacționeze, fiind el însuși arestat de un grup de doi tineri militanți comuniști, care se găseau în număr mare în parcul din jurul Palatului. La ora fixată, Regele a coborât personal de la etaj, pentru
Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947 () [Corola-website/Science/337601_a_338930]
-
Regală, care asigura paza locuinței, fusese înlocuită prin surprindere cu militari din Divizia Tudor Vladimirescu, instruți în Rusia și fideli comuniștilor. Aghiotantul nu a mai putut însă să reacționeze, fiind el însuși arestat de un grup de doi tineri militanți comuniști, care se găseau în număr mare în parcul din jurul Palatului. La ora fixată, Regele a coborât personal de la etaj, pentru a-i deschide ușa lui Groza. Neanunțat, acesta venise însoțit de ministrul Gheorghe Gheorghiu-Dej - o altă încălcare a protocolului, fiindcă
Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947 () [Corola-website/Science/337601_a_338930]
-
ilegitim ar mai fi putut fi îndreptată, fiindcă Regele se bucura de o uriașă susținere populară și întreaga națiune ar fi știut că actul de abdicare a fost smuls prin forță. Informații parvenite ulterior au arătat că, în înțelegere cu comuniștii români, ocupanții militari sovietici mișcau pe străzile Bucureștiului tancuri destinate să înspăimânte populația și, pe stadionul aflat lângă Arcul de Triumf, fusese amplasată chiar și o baterie de artilerie ațintită asupra Palatului Elisabeta. Revenit în salon, Regele refuza, în continuare
Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947 () [Corola-website/Science/337601_a_338930]
-
nimeni și să plece cât mai repede la Castelul Peleș, unde o „comisie de inventariere” numită de guvernul comunist avea să ia în primire toate proprietățile regale. Se poate observa că data loviturii de stat a fost atent aleasă de comuniștii români și sprijinitorii lor, în perioada de sărbătoare dintre Crăciun și Anul Nou, într-un moment cu vreme de iarnă, când atenția majorității populației României era îndreptată spre sărbători și activități de familie curente. Pentru a da o aparență de
Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947 () [Corola-website/Science/337601_a_338930]
-
în perioada de sărbătoare dintre Crăciun și Anul Nou, într-un moment cu vreme de iarnă, când atenția majorității populației României era îndreptată spre sărbători și activități de familie curente. Pentru a da o aparență de legalitate loviturii de stat, comuniștii au convocat în grabă, chiar în seara zilei de 30 decembrie 1947, o ședință a Adunării Deputaților, care să hotărască înlăturarea Monarhiei și să proclame Republica Populară Română (camera superioară a Parlamentului țării, Senatul, nu mai exista, probabil fiind considerată
Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947 () [Corola-website/Science/337601_a_338930]
-
sate”". Se încerca acreditarea ideii că schimbarea ordinii de stat ar fi fost inițiativa poporului român și nu a ocupanților sovietici. În acest sens, în seara zilei de 30 decembrie are loc în Piața Palatului o mică manifestație a susținătorilor comuniști, de „bucurie” pentru proclamarea Republicii. Se publică, de asemenea, în Monitorul Oficial (nr. 300 bis de marți 30 decembrie 1947) "Legea No. 363 pentru constituirea statului român în Republica Populară Română" și "Legea No. 364 pentru numirea membrilor Prezidiumului Republicii
Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947 () [Corola-website/Science/337601_a_338930]
-
a secolului al XIX-lea în romanele lui Evgheni Zamiatin, Boris Pasternak, Vsevolod Ivanov și Iuri Oleșa. El a privit cu optimism politic către Noua Politică Economică, care ducea Rusia înapoi la capitalismul originar. Slonim a căutat indicii că scriitorii comuniști începeau să fie încântați tot mai puțin de statul sovietic și se păstrează înregistrări cu privire la literatura „obositoare și jalnică” de propagandă. În scopul de a ilustra aceste idei, "Volya Rossii" a publicat fragmente din operele lui Zamiatin, dar și din
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
întâlnit cu Țvetaeva pentru ultima dată la Paris, deoarece ea și Efron se pregăteau să se întoarcă în Uniunea Sovietică. Slonim se afla încă în Paris după Pactul sovieto-nazist și înainte de invazia nazistă a Franței. Arestat pentru contactele sale cu comuniștii francezi, a fost trimis într-un lagăr de concentrare francez. în august 1941 se afla în Spania și lua vaporul SS "Navemar" de la Sevilla către New York, alături de prietenii Zosa Szajkowski și Mark Zborowski. Slonim a ținut inițial prelegeri pe teme
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
au fost cenzurate, nici din revistele de profil, nici din manuale”. Ceaușescu interzice sociologia ”Sociologia românească avea o tradiție și un renume pe plan mondial, din perioada interbelică, atunci când se vorbea de Școala de la București, sub conducerea lui Dimitrie Gusti. Comuniștii au interzis sociologia, în 1947. În perioada de deschidere a anilor 60, Facultatea a fost reînființată, la Universitatea din București. După ce am pregătit șapte promoții, și ne-am luat în serios rolul, începând să criticăm neajunsurile din societate, Partidul a
Sociologia, aniversare importantă. Momentul în care comunismul ia o pauză, acum 50 de ani by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101042_a_102334]
-
an de ocupație italiană, au izbucnit în zonă războaie de gherilă, între Rezistența Grecească susținută de către Forțele Aliate și cele Italo-germane. Haosul care a urmat l-a condus pe Diamandi să meargă înapoi în România. Diamandi a fost arestat de către comuniștii români de serviciul secret "Securitatea" pe 21 februarie, 1948. El a murit în Prefectura de Poliție din București câteva luni mai târziu sub tortură de către agentul sovietic Mihail Dulgheru. Matuși a scăpat, mai întâi de Atena, și mai apoi de
Alcibiade Diamandi () [Corola-website/Science/336050_a_337379]
-
restul Iugoslaviei a fost eliberat de Partizanii iugoslavi în 1944. Prima răscoală în Puterile Axei- a Europei ocupate a avut loc pe 13 iulie 1941 în Muntenegru, cănd populația din Muntenegru s-a ridicat împotriva fasciștilor și s-au alăturat comuniștilor. Unii din cei mai emeriți partizani sunt Arso Jovanović, Sava Kovačević, Svetozar Vukmanović-Tempo, Milovan Đilas, Peko Dapčević, Vlado Dapčević, Veljko Vlahović, Blažo Jovanović, Pavle Kapičić and Ivan Milutinović. Muntenegru a devenit una din 6 republici socialiste ce alcătuiau Republică Socialistă
Istoria Muntenegrului () [Corola-website/Science/336056_a_337385]
-
unde s-au făcut bolșevici de ocazie. Deși numeroși români aflați în zonele controlate de bolșevici au rămas credincioși patriei lor și au încercat să o servească în continuare, alții - orbiți de de propaganda bolșevică - s-au adunat în jurul unor comuniști precum Mihail Gheorghiu Bujor, Cristian Rakovski și alți câțiva fugiți în Rusia, într-o încercare de a constitui unități de voluntari care să lupte alături de comuniștii ruși. Alți voluntari au fost - cu complicitatea unor ofițeri patrioți din armata austro-ungară - ascunși
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
servească în continuare, alții - orbiți de de propaganda bolșevică - s-au adunat în jurul unor comuniști precum Mihail Gheorghiu Bujor, Cristian Rakovski și alți câțiva fugiți în Rusia, într-o încercare de a constitui unități de voluntari care să lupte alături de comuniștii ruși. Alți voluntari au fost - cu complicitatea unor ofițeri patrioți din armata austro-ungară - ascunși și ajutați să ajungă în țară. În drum spre Franța, Misiunea Militară Franceză a atras și ea prizonieri transilvăneni, bănățeni și bucovineni aflați încă pe teritoriul
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
organiza un singur festival de categorie A pentru toate țările socialiste, festivalul de la Karlovy Vary a fost forțat să alterneze an de an cu festivalul de la Moscova între 1959 și 1993. Timp de mai multe decenii după preluarea puterii de către comuniști în februarie 1948 festivalul a fost domninat de școala de cinema realist socialistă. Schimbările sociale și politice care au avut loc după Revoluția de Catifea din noiembrie 1989 au creat preocupări legate de organizarea Festivalului Internațional de Film de la Karlovy
Festivalul Internațional de Film de la Karlovy Vary () [Corola-website/Science/336074_a_337403]