KorAP: Find »[drukola/base=constituționalitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...537 538 539 ...619 >

15,474 matches

Corola-website/Law/256062_a_257391

la art. 146 lit. a) teza întâi și lit. b)-d) din Constituție, în funcție de tipul actului ce constituie obiect al controlului de constituționalitate, după cum urmează: la lit. a) teza întâi - controlul constituționalității legilor înainte de promulgarea acestora, la lit. b) - controlul constituționalității tratatelor sau altor acorduri internaționale, la lit. c) - controlul constituționalității regulamentelor Parlamentului, la lit. d) - controlul constituționalității legilor și ordonanțelor, pe calea excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial. Cele două tipuri de control al constituționalității

DECIZIE nr. 338 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi ale art. 208 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/256062_a_257391]
-d) din Constituție, în funcție de tipul actului ce constituie obiect al controlului de constituționalitate, după cum urmează: la lit. a) teza întâi - controlul constituționalității legilor înainte de promulgarea acestora, la lit. b) - controlul constituționalității tratatelor sau altor acorduri internaționale, la lit. c) - controlul constituționalității regulamentelor Parlamentului, la lit. d) - controlul constituționalității legilor și ordonanțelor, pe calea excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial. Cele două tipuri de control al constituționalității, cel prevăzut la lit. c) și cel de la lit. d

DECIZIE nr. 338 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi ale art. 208 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/256062_a_257391]
constituie obiect al controlului de constituționalitate, după cum urmează: la lit. a) teza întâi - controlul constituționalității legilor înainte de promulgarea acestora, la lit. b) - controlul constituționalității tratatelor sau altor acorduri internaționale, la lit. c) - controlul constituționalității regulamentelor Parlamentului, la lit. d) - controlul constituționalității legilor și ordonanțelor, pe calea excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial. Cele două tipuri de control al constituționalității, cel prevăzut la lit. c) și cel de la lit. d) ale art. 146 din Legea fundamentală, diferă

DECIZIE nr. 338 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi ale art. 208 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/256062_a_257391]
constituționalității tratatelor sau altor acorduri internaționale, la lit. c) - controlul constituționalității regulamentelor Parlamentului, la lit. d) - controlul constituționalității legilor și ordonanțelor, pe calea excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial. Cele două tipuri de control al constituționalității, cel prevăzut la lit. c) și cel de la lit. d) ale art. 146 din Legea fundamentală, diferă atât din punctul de vedere al obiectului controlului de constituționalitate exercitat de către Curtea Constituțională, cât și din punctul de vedere al naturii controlului

DECIZIE nr. 338 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi ale art. 208 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/256062_a_257391]
în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial. Cele două tipuri de control al constituționalității, cel prevăzut la lit. c) și cel de la lit. d) ale art. 146 din Legea fundamentală, diferă atât din punctul de vedere al obiectului controlului de constituționalitate exercitat de către Curtea Constituțională, cât și din punctul de vedere al naturii controlului. Astfel, în timp ce controlul de constituționalitate al regulamentelor Parlamentului este un control abstract, ce nu presupune existența unui litigiu pentru a putea fi sesizată Curtea, controlul de constituționalitate

DECIZIE nr. 338 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi ale art. 208 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/256062_a_257391]
c) și cel de la lit. d) ale art. 146 din Legea fundamentală, diferă atât din punctul de vedere al obiectului controlului de constituționalitate exercitat de către Curtea Constituțională, cât și din punctul de vedere al naturii controlului. Astfel, în timp ce controlul de constituționalitate al regulamentelor Parlamentului este un control abstract, ce nu presupune existența unui litigiu pentru a putea fi sesizată Curtea, controlul de constituționalitate exercitat prin soluționarea unei excepții de neconstituționalitate este un control concret, ce presupune sine qua non existența unui

DECIZIE nr. 338 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi ale art. 208 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/256062_a_257391]
constituționalitate exercitat de către Curtea Constituțională, cât și din punctul de vedere al naturii controlului. Astfel, în timp ce controlul de constituționalitate al regulamentelor Parlamentului este un control abstract, ce nu presupune existența unui litigiu pentru a putea fi sesizată Curtea, controlul de constituționalitate exercitat prin soluționarea unei excepții de neconstituționalitate este un control concret, ce presupune sine qua non existența unui litigiu pendinte, în cadrul căruia să se invoce excepția de neconstituționalitate care să aibă legătură cu soluționarea acestuia. Condițiile de sesizare a Curții

DECIZIE nr. 338 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi ale art. 208 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/256062_a_257391]
neconstituționalitate este un control concret, ce presupune sine qua non existența unui litigiu pendinte, în cadrul căruia să se invoce excepția de neconstituționalitate care să aibă legătură cu soluționarea acestuia. Condițiile de sesizare a Curții Constituționale diferă în funcție de tipul controlului de constituționalitate și sunt strict și limitativ prevăzute în Constituție și în Legea nr. 47/1992 . Astfel, în cazul controlului de constituționalitate al regulamentelor Parlamentului [art. 146 lit. c) din Constituție], Curtea poate fi sesizată doar de unul din președinții celor două

DECIZIE nr. 338 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi ale art. 208 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/256062_a_257391]
de neconstituționalitate care să aibă legătură cu soluționarea acestuia. Condițiile de sesizare a Curții Constituționale diferă în funcție de tipul controlului de constituționalitate și sunt strict și limitativ prevăzute în Constituție și în Legea nr. 47/1992 . Astfel, în cazul controlului de constituționalitate al regulamentelor Parlamentului [art. 146 lit. c) din Constituție], Curtea poate fi sesizată doar de unul din președinții celor două Camere, de un grup parlamentar sau de un număr de cel puțin 50 de deputați ori de cel puțin 25

DECIZIE nr. 338 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi ale art. 208 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/256062_a_257391]
din Constituție], Curtea poate fi sesizată doar de unul din președinții celor două Camere, de un grup parlamentar sau de un număr de cel puțin 50 de deputați ori de cel puțin 25 de senatori, pe când în cazul controlului de constituționalitate al legilor și ordonanțelor [art. 146 lit. d) din Constituție], Curtea poate fi sesizată doar de către instanțele judecătorești sau de arbitraj comercial cu o excepție de neconstituționalitate ridicată în fața acestora de către o parte, de procuror ori de instanț��, din oficiu

DECIZIE nr. 338 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi ale art. 208 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/256062_a_257391]
la dispozițiile de lege criticate, ci la prevederile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 . Astfel, prin Decizia nr. 822/2012 , Curtea Constituțională a reținut că, "De vreme ce și hotărârile parlamentare individuale pot fi supuse de plano controlului de constituționalitate, este necesar și justificat ca și deputatul sau senatorul în cauză, vizat în mod direct de respectiva hotărâre, să aibă acces la justiția constituțională prin exercitarea în mod individual a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională", referindu-se, evident, la

DECIZIE nr. 338 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi ale art. 208 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/256062_a_257391]
Corola-website/Law/256075_a_257404

susținere din partea statului și l-ar solicita, fără a se îngrădi în acest mod accesul efectiv la justiție. În ceea ce privește dispozițiile art. 2, 4 și 6 din ordonanța de urgență, Curtea constată că acestea au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici asemănătoare, ridicate de aceeași parte într-un alt dosar al Curții Constituționale. Astfel, prin Decizia nr. 221 din 9 mai 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 11 iulie 2013, Curtea

DECIZIE nr. 426 din 24 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 2, art. 4 şi art. 6-9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/256075_a_257404]
accesului la justiție al cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime. Dispozițiile art. 7 și 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 au mai fost, de asemenea, supuse controlului de constituționalitate, instanța de contencios constituțional reținând prin Decizia nr. 1.077 din 13 decembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 4 februarie 2013, și Decizia nr. 657 din 11 mai 2010 , publicată în Monitorul Oficial

DECIZIE nr. 426 din 24 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 2, art. 4 şi art. 6-9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/256075_a_257404]
Corola-website/Law/256119_a_257448

care nu pot achita la zi birurile locale", indemnizația pentru creșterea copilului fiind menită să asigure tuturor familiilor condiții egale de creștere a copiilor, Curtea apreciază că o astfel de susținere este neîntemeiată și nu reprezintă o veritabilă critică de constituționalitate, ci ține de o situație de fapt, "neimputabilă" beneficiarilor acestei indemnizații. În plus, condiționarea impusă de legiuitor în acordarea indemnizației pentru creșterea copilului nu are caracter rigid, deoarece, potrivit art. 7^2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului

DECIZIE nr. 368 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (2), art. 7^1 alin. (1)-(8), art. 11 lit. c) şi art. 12 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/256119_a_257448]
Corola-website/Law/256118_a_257447

personalului asimilat magistraților în privința dreptului legal la pensie de serviciu cu cel al personalului la care a fost asimilat, întrucât, altfel, s-ar ajunge la situații inadmisibile, contrare art. 16 din Constituție. În consecință, prin decizia menționată, Curtea a constatat constituționalitatea eliminării tuturor pensiilor de serviciu în raport cu criticile formulate. Prin Decizia nr. 1.283 din 29 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, Curtea Constituțională a analizat dacă personalul Curții de Conturi

DECIZIE nr. 339 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 1-3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/256118_a_257447]
din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, așa cum a statuat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1.237/2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, "acestea, de principiu, sunt aplicabile în controlul de constituționalitate în măsura în care asigură, garantează și dezvoltă prevederile constituționale în materia drepturilor fundamentale, cu alte cuvinte, în măsura în care nivelul lor de protecție este cel puțin la nivelul normelor constituționale în domeniul drepturilor omului". Or, Curtea constată că prevederile de referință invocate în prezenta

DECIZIE nr. 339 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 1-3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/256118_a_257447]
Corola-website/Law/256143_a_257472

1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate. În ceea ce privește obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea va stabili asupra cărei redactări a textelor de lege urmează să exercite controlul de constituționalitate: asupra celei pe care acestea o aveau la data la care autorul excepției a săvârșit contravenția, respectiv 16 noiembrie 2006, sau asupra celei pe care o au în prezent, ca urmare a modificării lor prin art. I pct. 11 din

DECIZIE nr. 406 din 8 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/256143_a_257472]
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , prin care s-a stabilit că sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Aceasta, deoarece, deși textele de lege vizate în prezenta cauză nu au ieșit din vigoare

DECIZIE nr. 406 din 8 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/256143_a_257472]
României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, prin care s-a stabilit că " În cazul în care, după invocarea unei excepții de neconstituționalitate în fața instanțelor judecătorești, prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității prevederii legale, în noua sa redactare, numai dacă soluția legislativă din legea sau ordonanța modificată este, în principiu, aceeași cu cea dinaintea modificării". Or, ��n speța de față, Curtea reține că, din perspectiva criticilor formulate referitoare la tipul rovinietei, soluția

DECIZIE nr. 406 din 8 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/256143_a_257472]
persoana împotriva căreia s-a întocmit procesul-verbal de constatare a contravenției pentru neachitarea, în totalitate sau în parte, a tarifului de utilizare în ceea ce privește tipul și valabilitatea rovinietei, precum și stabilirea responsabilității acesteia aparțin competenței instanței de judecată, nefiind o problemă de constituționalitate. Cât privește dispozițiile constituționale și internaționale invocate de autorul excepției, Curtea constată că nu sunt aplicabile în această cauză, întrucât ele specifică în mod direct faptul că prezumția de nevinovăție se referă exclusiv la procese cu caracter penal și nicidecum

DECIZIE nr. 406 din 8 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/256143_a_257472]
și art. 14 pct. 2 din Pactul internațional al drepturilor civile și politice, precum și art. 23 alin. (11) din Constituție. În consecință, având în vedere dispozițiile art. 2 din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora "(1) Curtea Constituțională asigură controlul constituționalității legilor, a tratatelor internaționale, a regulamentelor Parlamentului și a ordonanțelor Guvernului. (2) Sunt neconstituționale prevederile actelor prevăzute la alin. (1), care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției. [... ]", rezultă că excepția este inadmisibilă, Curtea neavând competența de a se pronunța asupra modalității

DECIZIE nr. 406 din 8 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/256143_a_257472]
Sunt neconstituționale prevederile actelor prevăzute la alin. (1), care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției. [... ]", rezultă că excepția este inadmisibilă, Curtea neavând competența de a se pronunța asupra modalității de interpretare și de aplicare a textului de lege supus controlului de constituționalitate. ... Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992 , CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

DECIZIE nr. 406 din 8 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/256143_a_257472]
Corola-website/Law/256154_a_257483

septembrie 2011). Împrejurarea că, în cadrul procesului de interpretare, instanțele de judecată califică sau nu rezoluția de clasare ca fiind un act administrativ nu legitimează intervenția Curții Constituționale, întrucât, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Legea fundamentală, aceasta asigură controlul constituționalității legilor și ordonanțelor și nicidecum controlul constituționalității hotărârilor judecătorești. Prin urmare, câtă vreme dreptul comun oferă părții interesate posibilitatea să se adreseze justiției pentru apărarea unui drept, fie utilizând procedura căilor de atac specifice fiecărei materii, fie utilizând procedura specială

DECIZIE nr. 399 din 8 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/256154_a_257483]
interpretare, instanțele de judecată califică sau nu rezoluția de clasare ca fiind un act administrativ nu legitimează intervenția Curții Constituționale, întrucât, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Legea fundamentală, aceasta asigură controlul constituționalității legilor și ordonanțelor și nicidecum controlul constituționalității hotărârilor judecătorești. Prin urmare, câtă vreme dreptul comun oferă părții interesate posibilitatea să se adreseze justiției pentru apărarea unui drept, fie utilizând procedura căilor de atac specifice fiecărei materii, fie utilizând procedura specială prevăzută de Legea contenciosului administrativ nr. 554

DECIZIE nr. 399 din 8 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/256154_a_257483]
Corola-website/Law/256177_a_257506

de legea în vigoare la data introducerii lor". Astfel, Curtea constată că, deși nu mai sunt în vigoare, dispozițiile criticate își produc efecte juridice fiind în continuare aplicabile cauzei, Curtea având, potrivit Deciziei nr. 766/2011 , competența de a controla constituționalitatea dispozițiilor legale criticate. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții, autorul excepției invocă prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile și art. 21 alin. (3) referitor la dreptul părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor

DECIZIE nr. 359 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) şi art. 11 alin. (1) liniuţa a 2-a din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/256177_a_257506]