13,997 matches
-
premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Critica de film a fost destul de reținută cu acest film, numărul cronicilor fiind foarte redus. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman a afirmat că filmul "Șeful sectorului suflete" este un „o peliculă care încearcă să ne convingă că suficiența și filistinismul sunt aspru pedepsite (deși... au scăpat nepedepsite în multe dintre filmele deceniilor viitoare)”. Criticul Tudor Caranfil a dat
Șeful sectorului suflete (film) () [Corola-website/Science/329072_a_330401]
-
Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman a afirmat că filmul "Șeful sectorului suflete" este un „o peliculă care încearcă să ne convingă că suficiența și filistinismul sunt aspru pedepsite (deși... au scăpat nepedepsite în multe dintre filmele deceniilor viitoare)”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Magdalena are frământări sentimentale pe care egoistul Horațiu nu vrea să le împărtășească. Dorul ei de fericire întâlnește pudoarea lui Gore, meteorolog timid. Transfigurat de fantezia
Șeful sectorului suflete (film) () [Corola-website/Science/329072_a_330401]
-
centre culturale din România. A fost profesor în învățământul artistic, Academia Artelor Decorative, 1926-1927. După punerea într-un con de umbră, de la finele anilor 1940 până la mijlocul anilor 1960, operă să, treptat-treptat, este repusa în circuitul cultural. Abordările semnate de criticul de artă Tudor Stavila, dar, în mod deosebit, de Gheorghe Vida, care a editat o primă monografie despre opera și activitatea Ninei Arbore - Gheorghe Vida. Nina Arbore. [Monografie-album]. - Ch., Editura ARC. Maeștri basarabeni din secolul XX, 2004. -80 P. + îl
Nina Arbore () [Corola-website/Science/329297_a_330626]
-
a și primit 3 premii Gopo: Cel mai bun film, Cel mai bun regizor și Cel mai bun scenariu. Două montaje separate au omagiat două personalități care au marcat cinematografia și care au decedat în 2011: regizorul Liviu Ciulei și criticul de film Alex Leo Șerban. Filmele nominalizate au fost anunțate pe {urmează dată, ziua și luna 2013). Câștigătorii apar cu " font îngroșat ".
Gopo 2012 () [Corola-website/Science/328540_a_329869]
-
conducere, dirijându-i pe supraviețuitori în luptele cu atacatorii. În varianta cinematografică, această scenă a fost omisă, dar imagini scurte ale lui Fontaine și a caporalului au fost montate la locul săpăturilor, astfel încât să pară că soldații au murit acolo. Criticul Tudor Caranfil a dat acestui film două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Comandant în Legiunea Străină, maiorul Foster acceptă, fără tragere de inimă, misiunea de a proteja cercetările pentru dezvelirea în deșertul Marocului ale unui tainic sarcofag
Mergi sau mori () [Corola-website/Science/328550_a_329879]
-
abuzivă și ticăloasa a clasei politice, Didi Sfiosu, „eroul de la baricade”, organizează la groapa Glina o înmormântare simbolică a Revoluției Române. El își lasă acolo articolele vestimentare purtate la Revoluție (bandoul și fularul). Personajele din film au fost considerate de criticii de film că reprezentative pentru viața politică din România postrevoluționara. Interpretul lui, actorul Dorel Vișan, a caracterizat astfel personajul: „Recunoaștem acest personaj care s-a născut după Revoluția Română și care trăiește și astăzi mult mai bine cizelat, mult mai
Ticăloșii (film din 2007) () [Corola-website/Science/328626_a_329955]
-
aflându-se "4 luni, 3 săptămâni și 2 zile" al lui Cristian Mungiu (cu 89.339 spectatori) și "California Dreamin' (nesfârșit)" al lui Cristian Nemescu (cu 22.681 spectatori). Acest film a avut parte de recenzii mixte, în majoritate negative. Criticii de film au remarcat prezența unui număr mare de clișee (preluate din presa postdecembrista), superficialitatea în conturarea personajelor și lipsa de ritm a acțiunii. Catalogându-l pe Șerban Marinescu că „nelipsit de nerv cinematic și de momente de elocinta, dar
Ticăloșii (film din 2007) () [Corola-website/Science/328626_a_329955]
-
briant al predecesorilor”, Valerian Sava a afirmat că regizorul nu a încercat să se desprindă din capcană ecranizărilor operelor literare cu caracter didactic-propagandistic ale „nomenclaturii zilei”. Punctul de plecare al filmului, românul "Ciocoii noi cu bodyguard", a fost considerat de criticul Andrei Gorzo drept o „proza mănoasa, irepresibila, în care metaforele se tot împreunează împotriva naturii și proliferează că metastazele”, în care personajele se remarcă prin limbuție răutăcioasa și clevetire. Filmul este catalogat drept „stupid și iresponsabil”, deoarece preia clișeele vehiculate
Ticăloșii (film din 2007) () [Corola-website/Science/328626_a_329955]
-
clasă politică este coruptă, scena din final fiind considerată „o declarație cabotina de disperare”. Personajele sunt conturate în mod grosier, regizorul sperând a completa lipsurile prin distribuirea unor actori cunoscuți în rolurile principale. Într-un articol din revista "Observator cultural", criticul Mihai Fulger consideră că "Ticăloșii" este „un film fără o poveste care să valorifice logică elementară a scenaristicii, lipsit complet de ritm și de tensiune”, care promite „«adevăruri», «dezvăluiri», «documente», «radiografii», «rapoarte» și alte bazaconii [...], dar nu [...] oferă decât două
Ticăloșii (film din 2007) () [Corola-website/Science/328626_a_329955]
-
și de afaceri corupți, care „nu are pretenția nici să emoționeze, nici să intrige, nici să revolte, nici să lumineze”. Laurențiu Brătan îl considera „un film fără forță, inutil politic”, „la fel de insipid că talk-show-urile lui Radu Moraru sau Dan Diaconescu”. Criticul literar Angelo Mitchievici scria într-un articol publicat în "România literară" că „filmul este cam prost” din cauza scenariului slab, a discursului șarjat care „lasă să se vadă tot mecanismul poveștii” și a frazelor pline de clișee. Potrivit criticului, „grotescul nu
Ticăloșii (film din 2007) () [Corola-website/Science/328626_a_329955]
-
În ciuda criticilor formulate, filmul i-a plăcut totuși datorită actorilor care au jucat („una din cele mai bune distribuții”), a prezentării romantice și boeme a mahalalei politice și a muzicii relaxante cantate de Nelu Ploieșteanu cu Orchestră de la Șarpele Roșu. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Servicii Secrete controlate de Primul Ministru (Mălăele) îi surprind în ipostaze compromițătoare pe General (Vasilescu), pe Senator (Toni Cristin) cât și pe Magnat (Vișan). Acesta din
Ticăloșii (film din 2007) () [Corola-website/Science/328626_a_329955]
-
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Secretul lui Nemesis" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste , scenariul fiind scris de „cel mai eficient propagandist prin manipulare al cinematografiei comuniste”. Criticul Călin Căliman scria în "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (2000) că "Secretul lui Nemesis" este o satiră, „de fapt o farsă grotescă [ce] are drept ținte principale credulitatea și ignoranța”. Filmul satirizează nu doar un caz singular sau un individ anumit
Secretul lui Nemesis () [Corola-website/Science/328638_a_329967]
-
minciuna și comportamentul retrograd ce caracteriza viața social-politică din România în acei ani. Ținând cont de contextul acelor ani, Căliman consideră că realizarea unei satire în anul 1987 constituia în sine „o atitudine civică (dacă nu cumva un gest disident)”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„N. M. Siseanu, obscur administrator de bloc, care disimulează tare morale dintre cele mai nocive sub masca principialității, păstorește, în taină, o sectă care-i aduce
Secretul lui Nemesis () [Corola-website/Science/328638_a_329967]
-
masculinității, un număr mai mare de modele masculine, sporturi mai competitive și responsabilități crescute pentru băieți în cadrul școlar. Aceștia au cerut și rutine școlare mai clare, structuri școlare mai tradiționale, inclusiv clase doar de băieți și o disciplină mai strictă. Criticii spun că grupările pentru drepturile bărbaților au tendința de a-i privi pe băieți ca pe un grup omogen ce are aceleași experiențe școlare, și că nu iau în considerare în analiza lor, felul în care pot să varieze răspunsurile
Mișcarea pentru Drepturile Bărbaților () [Corola-website/Science/328715_a_330044]
-
Cusin, Ion Mircea, Eva Lendvay (poetă de limbă maghiară care scria poezii în limba română), Gabriela Melinescu și poeta Violeta Zamfirescu, pe Sânziana Pop, Ilie Constantin și Gigi Astaloș (dramaturgul), pe Alexandru (Alecu) Paleologu, Ștefan Augustin Doinaș, Nicu Filip, pe criticii Nicolae Ciobanu și Eugen Negrici, pe Pâcă și Pucă, Mircea Ciobanu poetul și Mircea Ciobanu pictorul și pe Corneliu Vadim Tudor. Debutul literar l-a avut în anul 1961 cu o poezie publicată în revista Luceafărul, intitulată „Poem către bunicul
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
occidentală și Casa Malaxa era în dispută de interese imobiliare. După patru ani de așteptare editura Editura Cartea Românească a publicat volumul de poezii “Estimp” (1972), cartea de debut a lui Pantazi care a adunat peste 20 de cronici laudative, criticul și poetul Nicolae Prelipceanu declarându-l cel mai bun volum. În același an a depus la editură volumul „” după apariția căruia a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru de onoare al Societății Culturale Astra și membru al PEN-Clubului
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
pierde treptat în Eterna Cetate Venețiană. Cromatica folosită se suprapune pe motivele abordate într-un registru pe care pictorul demonstrează pe deplin că a fost „stăpânul” unei tușe nonconfigurative și dinamice, ce ține marginal de arealul „abstractului”. Așa cum a comentat criticul de artă Augustin Macarie despre ciclul de venețiene care înglobează peisaje ale Pieței San Marco, Canalului Grande, Ponte Vigo-Ghioggia, Veneția - Campanella, Veneția San Tropaso, Italia este datoare cu un monument pentru Valeriu Pantazi. La toate acestea se poate observa fascinantul
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
metoda de slăbire Montignac cu altele propuse de către profesioniști în domeniu, dieta rămâne una controversată, iar majoritatea specialiștilor neagă posibilitatea de a slăbi fără a controla numărul de calorii ingerate și fără a reduce cantitatea de grăsimi primită de organism. Criticii dietei argumentează de asemenea că Indicele Glicemic nu este întotdeauna foarte ușor de determinat, pentru că de multe ori acest indice depinde de factori precum modul de a pregăti alimentele, de tipul exact de aliment sau de combinațiile din cadrul aceleiași mese
Dieta Montignac () [Corola-website/Science/328765_a_330094]
-
Nicolae Grigorescu” din București în 1979, Ștefan Râmniceanu este o figură reprezentativă a artei contemporane românești. Demersul său artistic, singular, n-a încetat de-a lungul anilor, încă de la primele expoziții, să capteze publicul, căci este, așa cum scria filozoful și criticul Andrei Pleșu „dintre artiștii care știu să seducă, să irite și să surprindă; are, cu alte cuvinte, talentul de a fi imprevizibil”. Traiectoria să artistică debutează în anii 80. Primele două expoziții personale, în 1979 la teatrul Giulești și în
Ștefan Râmniceanu () [Corola-website/Science/328760_a_330089]
-
domnitorului Constantin Brâncoveanu, expoziția își propunea să reinventeze simbolurile artei bizantine ortodoxe; Din același text, televiziunea română se inspiră pentru titlul reportajului consacrat evenimentului: „Simțul grandorii, cultul trudei și bucuria ofensivei în opera lui Ștefan Râmniceanu”, realizat în 1991 de criticul de artă Ruxandra Garofeanu. În 1989, Ministerul Culturii din Grecia invită artistul la Atena, si reiterează expoziția sub titlul „Raport către Bizanț”. ... „Universul de imagini care ilustrează cu putere, imensă acolada care unește, peste timp, straturi succesive ale mării spiritualități
Ștefan Râmniceanu () [Corola-website/Science/328760_a_330089]
-
Ruxandra Garofeanu. În 1989, Ministerul Culturii din Grecia invită artistul la Atena, si reiterează expoziția sub titlul „Raport către Bizanț”. ... „Universul de imagini care ilustrează cu putere, imensă acolada care unește, peste timp, straturi succesive ale mării spiritualități” (poetul și criticul Corneliu Antim) a cucerit Grecia, entuziasta, unanimă în apreciere. Artistul oferă orașului Atena lucrarea-simbol al expoziției, un clopot, „că un tribut de onoare fă a de civilizația bizantina”. Pe bulevardul Vassilissis Sofias nr. 39, „impozant, hieratic, clopotul bizantin domină spațiul
Ștefan Râmniceanu () [Corola-website/Science/328760_a_330089]
-
expoziției, un clopot, „că un tribut de onoare fă a de civilizația bizantina”. Pe bulevardul Vassilissis Sofias nr. 39, „impozant, hieratic, clopotul bizantin domină spațiul spiritual al celui mai important seminar teologic al Greciei - Rizarios” (extras din articolul semnat de criticul de art grec Clea Kehayoglu). Câteva luni după participarea la revoluție, guvernului francez îi acordă o bursă de studii la Paris; în 1992 este rezident la „"Cité Internaționale des Arts"”. În 1994 își stabilește atelierul la Paris, înscriindu-și astfel
Ștefan Râmniceanu () [Corola-website/Science/328760_a_330089]
-
Art Forum", "Visio Dell’Arte" la Paris; "Jardin de Lumière" în Belgia la Bruxelles, "HS Kunst" în Germania la Heildelbrg, "Uni-Terre" în Elveția la Geneva, "Alkent" în Turcia la Istanbul; târguri de artă contemporană în Franța, în Turcia, la Dubai ... criticii subliniind caracterul sau: De-a lungul anilor, Ștefan Râmniceanu s-a impus că unul din pictorii influenți ai diasporei românești la Paris. Televiziunea română îi consacră mai multe emisiuni. În 1993, Monica Zvirjinski în cadrul emisiunii sale „Personalități în top”, prezintă
Ștefan Râmniceanu () [Corola-website/Science/328760_a_330089]
-
hanul tătar Cantemir Bei ș.a. Scriitorul a introdus și personaje ficționale cum ar fi Tudor Șoimaru și răzeșii șoimăreșteni, boierul Stroie Orheianu și fiica sa, precum și unii nobili polonezi a căror existență reală nu a fost dovedită. Primirea romanului de către criticii literari ai epocii sale a fost una elogioasă; poetul George Topîrceanu, unul dintre cronicarii literari ai vremii, îl considera a fi cel mai valoros roman istoric publicat până la acel moment. Romanul a fost ecranizat într-un "film omonim", regizat de
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
și orbi te blastămă să mori neiertat și singur!”". Romanele istorice scrise de Mihail Sadoveanu înainte de Primul Război Mondial ("Șoimii", "Neamul Șoimăreștilor" și "Vremuri de bejenie") se caracterizează printr-un romantism ce se manifestă pe două mari axe, după cum constata criticul Pompiliu Constantinescu: aventura războinică și amoroasă și prestigiul poetic al timpurilor trecute. Scriitorul zugrăvește trecutul românesc, „cu exodurile lui dureroase, cu luptele lui omerice, cu instinctele lui războinice și amoroase”, făcând un exces de subiectivism în descrierea coloristică a mediului
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]