14,718 matches
-
prescurtate. Un chinez cult recunoaște aproximativ 6 000-7 000 de caractere. Circa 3 000 de caractere sunt obligatorii pentru a citi un ziar. Guvernul RPC definește nivelul de alfabetizare în rândul lucrătorilor prin cunoașterea a 2 000 de caractere. Un dicționar mare integral, ca Dicționarul Kangxi, conține peste 40 000 de caractere, inclusiv variante obscure, rare, si caractere arhaice; mai puțin de un sfert din aceste caractere sunt acum utilizate în mod obișnuit. Cei mai multi lingviști clasifică toate varietățile vorbite ale limbii
Limba chineză () [Corola-website/Science/297791_a_299120]
-
recunoaște aproximativ 6 000-7 000 de caractere. Circa 3 000 de caractere sunt obligatorii pentru a citi un ziar. Guvernul RPC definește nivelul de alfabetizare în rândul lucrătorilor prin cunoașterea a 2 000 de caractere. Un dicționar mare integral, ca Dicționarul Kangxi, conține peste 40 000 de caractere, inclusiv variante obscure, rare, si caractere arhaice; mai puțin de un sfert din aceste caractere sunt acum utilizate în mod obișnuit. Cei mai multi lingviști clasifică toate varietățile vorbite ale limbii chineze moderne, ca parte
Limba chineză () [Corola-website/Science/297791_a_299120]
-
y. În 1964 s-a consfințit, practic, reincluderea literei "â" în alfabetul modern al limbii române, folosită însă exclusiv pentru notarea cuvintelor având rădăcina "român", precum și a numelor proprii, în funcție de dorința purtătorilor lor. În 1982 s-a consfințit prin publicarea "Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM)", includerea literelor "q, w, y". Astfel, alfabetul modern al limbii române a ajuns să aibă 31 de litere. În continuare, însă, literele q, w și y își păstrează caracterul de litere „aparte
Alfabetul limbii române () [Corola-website/Science/297846_a_299175]
-
ele considerate articole. Enciclopedia cuprinde mai multe domenii precum cele enumerate deja, iar fiecare județ al țării este considerat domeniu, deoarece enciclopedia prezintă multe informații de natură geografico-turistică. Articolele sunt însoțite de explicații, preluate din diferite surse de informare, ca dicționare enciclopedice sau ghiduri turisitice. Majoritatea articolelor sunt însoțite de imagini, multe au înregistrări sonore sau video asociate. Există și o galerie de sunete, una de imagini și una de videoclipuri, car pot fi accesate separat. De asemenea, programul are și
Rocarta () [Corola-website/Science/296512_a_297841]
-
modificare de legislație care să elimine venitul minim garantat, pentru că încurajează nemunca. Încep prin a remarca faptul că neoliberalismul de Dâmbovița a reușit performanța de a introduce un nou cuvânt în vocabular - termenul „nemuncă” nu poate fi găsit în nici un dicționar explicativ al limbii române. Dar eroarea lor nu este doar una lingvistică: cuvântul nemuncă nu doar că nu există în DEX, dar realitatea pe care el pretinde că o descrie e la fel de inexistentă ca și cuvântul însuși. Să aruncăm o
Teaser G.A.P.#17 /// Munca și nemunca în România: mituri și pseudo-realități () [Corola-website/Science/296191_a_297520]
-
bine de 10 ani de muncă, pentru a servi ca limbă internațională auxiliară, o a doua limbă pentru fiecare. Numărul vorbitorilor de esperanto este greu de stabilit. În funcție de sursă, se menționează între o jumătate de milion și câteva milioane. Primul dicționar de esperanto pentru vorbitorii de limba română a apărut în 1889. Este menționată în "Cartea recordurilor" ca fiind singura limbă fără verbe neregulate. În plus, are o scriere pur fonetică: fiecărei litere îi corespunde un singur sunet, și pentru fiecare
Esperanto () [Corola-website/Science/296519_a_297848]
-
imateriale (vezi D.Ex., primul sens al termenului ""spirit"": "În filozofia idealistă și în concepțiile religioase, spiritul este un element considerat ca factor de bază al Universului, opus materiei, identificat cu divinitatea sau cu spiritul; ființă imaterială supranaturală, duh."). De altfel Dicționarul Enciclopedic Român ediția 1966 precizează că "între superstiție și credința religioasă nu există o deosebire de esență." Și pe bună dreptate se afirmă asta, căci latura superstițioasă a religiilor nu se limitează doar la faptul că toate postulează existența unor
Religie () [Corola-website/Science/296516_a_297845]
-
cuvinte. [[Fișier:CuvinteleLimbiiRomane.svg|400px|right|thumb|Vocabularul reprezentativ după Marius Sala]] Structura etimologică a acestuia se prezintă astfel: Potrivit unei statistici anterioare, făcută de lingvistul [[Dimitrie Macrea]], compoziția etimologică a 49.642 de cuvinte și variante înregistrate în [[DLRM]] ("Dicționarul limbii romîne moderne", publicat în 1958) este clasificabilă în 76 de grupe, dintre care numai 14 depășesc procentajul de 1 %. Elementele latine 20,02 %, slave vechi 7,98 %, bulgare 1,78 %, bulgaro-sârbe 1,51 %, turce 3,62 %, maghiare 2,17
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
sau dispozitive mobile, ca de ex. "smartphone" mobil, aparat de navigație după sistemul GPS, e-Reader (v. e-book - cu un e-Reader se pot accesa biblioteci și librării digitale și citi cărți; tot așa și cu un iPad), "browser" Internet, jocuri electronice, dicționare electronice și multe altele. În august 2012, Apple a devenit cea mai valoroasă companie a tuturor timpurilor, ajungând la o valoare de piață de 623 miliarde de dolari și depășind astfel compania Microsoft, care fusese evaluată la 620,58 miliarde
Apple Inc. () [Corola-website/Science/296536_a_297865]
-
moleculară și submoleculară), electrochimie, chimia analitică (analiza mostrelor de material pentru a dobândi o înțelegere a compoziției chimice și structurii acestuia) etc. Multe alte discipline specializate au apărut în anii recenți, de exemplu neurochimia - studiul chimic al sistemului nervos. Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, definiția chimiei este următoarea: Definiția generală a chimiei (cea acceptată în mod implicit de marele public) s-a schimbat de-a lungul timpului, pe masura ce noi ramuri au fost incluse în studiul chimiei. Că și componența a
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
număr imens de definiții publicate ale "tehnologiei", astfel că obținerea unei definiții adecvate, complete, consistente a tehnologiei este posibilă numai într-o carte. Fiecare profesiune are o definiție diferită a tehnologiei. Câteva definiții ale tehnologiei sunt expuse în continuare. Astfel, Dicționarul explicativ al l.române DEX online conține următoarele definiții: 1. Știință a metodelor și mijloacelor de prelucrare a materiilor prime, a materialelor și a datelor. 2. Ansamblul proceselor, metodelor, operațiilor etc. utilizate în scopul obținerii unui anumit produs. Dicționarele Oxford
Tehnologie () [Corola-website/Science/296555_a_297884]
-
Astfel, Dicționarul explicativ al l.române DEX online conține următoarele definiții: 1. Știință a metodelor și mijloacelor de prelucrare a materiilor prime, a materialelor și a datelor. 2. Ansamblul proceselor, metodelor, operațiilor etc. utilizate în scopul obținerii unui anumit produs. Dicționarele Oxford prezintă mai multe variante de definiții: În legătură cu ultima definiție de mai sus, este de menționat că distincțiile dintre știință, tehnologie și inginerie nu sunt foarte clare. Ingineria este procesul orientat pe obiective de proiectare și execuție a sculelor și
Tehnologie () [Corola-website/Science/296555_a_297884]
-
lumii fizice, prin utilizarea unor tehnici formale, de exemplu a metodelor științifice, în timp ce aplicarea tehnologiilor urmărește producerea de bunuri în procese industriale. Totuși, știința și tehnologia sunt considerate ca două fluxuri paralele de cunoștințe care au interdependențe și relații reciproce. Dicționarul Merriam-Webster Online (2010) definește tehnologia ca fiind: După "Encyclopedia of Physical Science and Technology" (1992) "tehnologia este cunoaștere și acțiune sistematică, de obicei în procese industriale, însă aplicabilă în orice acțiune repetitivă." Enciclopedia publicată de "McGraw-Hill" formulează următoarele definiții: Tehnologiile
Tehnologie () [Corola-website/Science/296555_a_297884]
-
engleză de la denumirea "Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation" („amplificare a luminii prin stimularea emisiunii radiației”), denumire construită pe modelul termenului "MASER" care înseamnă un dispozitiv similar, funcționând în domeniul microundelor. În limba română forma de plural recomandată de dicționare este "lasere"; cercetătorii implicați în acest domeniu preferă însă pluralul "laseri". Principiile de funcționare ale laserului au fost enunțate în 1916 de Albert Einstein, printr-o evaluare a consecințelor legii radiației a lui Max Planck și introducerea conceptelor de emisie
Laser () [Corola-website/Science/298478_a_299807]
-
amintește de „frai-maorii, frai-gaisterii cu lojile lor”. În secolul al XIX-lea, a apărut în limba română și varianta „farmazon“, provenită din cuvântul similar rusesc însemnând „năzdrăvan“, cu aceeași origine ca și „farmec“ și „farmacie“ (în elenă „vrajă“, „leac“). Potrivit dicționarului enciclopedic „The New Encyclopedia Britannica“, francmasoneria este cea mai vastă societate secretă din lume, răspândindu-se mai cu seamă datorită întinderii în sec. al XIX-lea a Imperiului Britanic (mai corect spus ar fi însă: „societate discretă“). Însă francmasoneria a
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
precum și Stelian Brezeanu, pentru contribuția la istoria lor. Începând cu anii 1990, publicațiile se înmulțesc. Printre autorii mai importanți sunt de citat August Kovačec, Elena Scărlătoiu, Richard Sârbu, Vasile Frățilă, Goran Filipi, Petru Neiescu și Antonio Dianich, care au realizat dicționare și alte lucrări lingvistice legate de istroromână. Din cauza insuficienței surselor istorice, istoriografia despre istroromâni este strâns legată de cercetările lingvistice, căutând împreună să lămurească originea lor și să stabilească traseul pe care l-au parcurs până s-au așezat în
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
și culturii din Istria și Kvarner, "Spod Učke" din comuna Kršan și "Žejane". Este susținută de Ministerul Culturii al Republicii Croația, de către două consilii județene și două consilii locale. Din 2010 are un site care cuprinde înregistrări audio și video, dicționarul lui Kovačec din 1998 în format online, lecții de istroromână etc. Alte acțiuni importante sunt întreprinse prin intermediul site-ului Istro-Romanian Community Worldwide al Marisa Ciceran, pentru publicarea a numeroase materiale de tot felul legate de istroromâni. Pe lângă literatura populară culeasă
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
Manifest pentru sănătatea pământului" începe să apară o anume „oboseală”, liric mai fertilă, venind dintr-o înțelepciune, dacă nu a resemnării definitive în orice caz a nevoii de simplitate. [...] Autorul "Rezervației de zimbri" „trăncănește” formidabil, cuvintele se revarsă puhoaie din dicționare și se alătură extrem de capricios șocând mai mult prin asemenea „întâlniri” exterioare decât prin efectul liric, adeseori minim. Și totuși, această invazie, în aparență haotică, nu produce senzația de plenitudine, de corporalitate a lumii, așa cum se întâmplă bunăoară la Ioan
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
și un elogiu la adresa predecesorului său, Colbert, deși acesta îi fusese un adversar declarat. A participat cu mult entuziasm la ședințele Academiei, fiind printre cei mai perseverenți academicieni ai epocii. A rămas celebră controversa sa cu Antoine Furetière pe tema dicționarului pe care acesta îl tipărise trecând peste „monopolul” pe care îl deținea Academia Franceză în materie de dicționare. Împreună cu Boileau și Racine, La Fontaine a reușit să îl excludă pe Furetière din rândurile academicienilor; în replică, Furetière a publicat o
Jean de La Fontaine () [Corola-website/Science/307054_a_308383]
-
entuziasm la ședințele Academiei, fiind printre cei mai perseverenți academicieni ai epocii. A rămas celebră controversa sa cu Antoine Furetière pe tema dicționarului pe care acesta îl tipărise trecând peste „monopolul” pe care îl deținea Academia Franceză în materie de dicționare. Împreună cu Boileau și Racine, La Fontaine a reușit să îl excludă pe Furetière din rândurile academicienilor; în replică, Furetière a publicat o serie de pamflete, inclusiv împotriva fostului său prieten, La Fontaine, acuzându-l de trădare pentru că apărase privilegiile Academiei
Jean de La Fontaine () [Corola-website/Science/307054_a_308383]
-
colab.); Texturi și structuri sedimentare (1983, în colab.); Manualul inginerului de mine (1984, în colab.) și Petrologie sedimentară (1988); Geologie- Manual (1991, în colab.); Sedimentologie și petrologie aplicată în strategiile de explorare a hidrocarburilor (1995); Sedimentologie și petrologrie sedimentară (1998); Dicționar de geologie (1998, 2007, în colab); Curs interactiv de Sedimentologie si Petrologie sedimentara. CD-SED-(2001); Diageneza rezervoarelor de hidrocarburi (2002); Sisteme depoziționale-Analize secvențiale in Carpați și Dobrogea (2007). A fost editor la Mineralogy in the System of Earth Sciences de
Nicolae A. Anastasiu () [Corola-website/Science/307078_a_308407]
-
Două sunt în principal laturile scrisului lui Banciu: evocarea unor luptători pentru drepturile românilor transilvăneni - de la unii celebri, ca G. Barițiu, G. Bogdan-Duică, V. Goldiș și Al. Bogdan până la țărani modești, ca Nicolae Oprea - și cultivarea limbii în cadrul rubricii „Din dicționarul greșelilor noastre de limbă și ortografie", apărută în revista „Societatea de mâine". Portretele și evocările au apărut în volumul Morții vii (1938), nota comună surprinsă și reliefată de Banciu în definirea celor despre care scrie fiind dârzenia în apărarea limbii
Axente Banciu () [Corola-website/Science/307084_a_308413]
-
1868, Sascut, Bacău - d. 20 iulie 1926, București) a fost un medic veterinar și fiziolog român, membru corespondent al Academiei Române. A fost profesor la Universitatea din București (1904 - 1926). Este unul dintre întemeietorii fiziologiei moderne românești. A colaborat la marele dicționar de fiziologie francez. A lucrat mai mulți ani în cadrul Institutului Marey din Paris și a făcut cercetări asupra energiei nervoase motoare, asupra electrofiziologiei. A publicat numeroase articole în legătură cu bazele științifice ale educației fizice. Împreună cu Dimitrie Călugăreanu a publicat „Fiziologia animală
Ioan Athanasiu () [Corola-website/Science/307075_a_308404]
-
secție al Institutului de Istorie din București (1949 - 1950), apoi consilier științific al Institutului de Istorie al Academiei R. P. R., referent științific al Institutului de Istorie și Filologie al Academiei (Filiala Iași), între anii 1953 - 1956, coordonator științific al Dicționarului Enciclopedic Român (1956 - 1958). După pensia de merit (1959), lucrează la revizuirea operei sale, pentru o viitoare reeditare, până la dispariția sa din 21 aprilie 1971. În 1970 fusese ales membru al Academiei de Științe Sociale și Politice. A colaborat la
Nicolae Bagdasar () [Corola-website/Science/307082_a_308411]
-
Limbii Române (1945), director adjunct al Institutului de Lingvistică al Academiei Române (1955), decan al Facultății de Filologie din Cluj. Concomitent, este angrenat în munca de cercetare din cadrul Muzeului Limbii Române, întemeiat și condus de Sextil Pușcariu, unde colaborează la elaborarea "Dicționarului limbii române". Participă la lucrările "Atlasului lingvistic român", partea a II-a, realizat de Emil Petrovici, prin conceperea unor chestionare și efectuarea anchetei dialectale la istroromâni. Preocupările sale științifice se vor axa, în principal, pe două direcții: onomastica și filologia
Ștefan Pașca () [Corola-website/Science/307104_a_308433]