15,139 matches
-
cu mare cultură, "bunioară francezii, englezii, germanii etc. au trecut, înainte de a ajunge unde sunt, prin o perioadă de semicultură"226. Împrumuturile culturale care nu se acordă cu însușirile sufletești ale unui popor și care provoacă amalgamarea instituțiilor, credințelor, deprinderilor, idealurilor formează pseudocultura. Poporul român nu este, prin urmare, "pseudocult", ci "semicult" și are dispoziții suficiente pentru a se transforma într-un "popor cult"; el tocmai trăiește începuturile unei "culturi sănătoase", deși a parcurs, după realizarea actului Unirii de la 1859, o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Vocația este "pârghia cea mare a progresului"; în ea "se întrupează la un loc cele mai înalte însușiri morale și intelectuale ale sufletului"228. Vocația presupune o reflexivitate, o recunoaștere de sine, anume conștientizarea misiunii proprii de a înfăptui un ideal și asumarea responsabilității față de sine. Omul de vocație se reprezintă pe sine ca "parte necesară a totului", fiind un transformator de energie; el este un activator al culturii. De altfel, fiind necesar, el răspunde unei finalități: inițial culturală, deoarece idealul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ideal și asumarea responsabilității față de sine. Omul de vocație se reprezintă pe sine ca "parte necesară a totului", fiind un transformator de energie; el este un activator al culturii. De altfel, fiind necesar, el răspunde unei finalități: inițial culturală, deoarece idealul ce sălășluiește în el este al culturii, apoi energetic-naturală, căci idealul nu are nici o valoare dacă nu se atașează unui fond sufletesc corespunzător. Schița conceptului vocației din Elemente de metafizică se apropie de modelul desăvârșit al determinismului prin finalitate, confirmându
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pe sine ca "parte necesară a totului", fiind un transformator de energie; el este un activator al culturii. De altfel, fiind necesar, el răspunde unei finalități: inițial culturală, deoarece idealul ce sălășluiește în el este al culturii, apoi energetic-naturală, căci idealul nu are nici o valoare dacă nu se atașează unui fond sufletesc corespunzător. Schița conceptului vocației din Elemente de metafizică se apropie de modelul desăvârșit al determinismului prin finalitate, confirmându-l. Așezat formal prin timp și destin, desfășurat prin formele istorice
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
activarea condițiilor de geneză este posibilă prin muncă. În geneza vocației sunt necesare dispozițiile sufletești individuale, aflate sub condiționare naturală; dar ea apare numai dacă aceste dispoziții sufletești răspund unei finalități sociale. Într-o unitate personalizată coexistă însușiri sufletești și idealuri ale culturii. Nu orice fel de însușiri sufletești, desigur, ci doar cele care îngăduie "variații originale" utile comunității, în sensul continuării "vieții culturale trecute" prin "dezvăluirea fondului propriu sufletesc, care constituie unitatea poporului"230. Originea vocației se află în individualitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
orice fel de însușiri sufletești, desigur, ci doar cele care îngăduie "variații originale" utile comunității, în sensul continuării "vieții culturale trecute" prin "dezvăluirea fondului propriu sufletesc, care constituie unitatea poporului"230. Originea vocației se află în individualitatea racordată la un ideal cultural, dar, indirect, ea se află în mediul cosmic și în cultura cea mai rafinată. Nici una dintre aceste două determinări nu poate fi negată fără a anula vocația însăși. Dispozițiile sufletești ale individualității posibile prin cele ale poporului se transformă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mediul cosmic și în cultura cea mai rafinată. Nici una dintre aceste două determinări nu poate fi negată fără a anula vocația însăși. Dispozițiile sufletești ale individualității posibile prin cele ale poporului se transformă în energii atunci când formează o unitate cu idealul cultural. Unii interpreți ai filosofiei lui C. Rădulescu-Motru valorizează peste măsură elementul natural al genezei vocației, fiindcă aceasta "este cerută de rațiuni mai adânci chiar decât cele sociale, rezidând în determinisml specific al naturii"231. Acceptarea unei singure surse pentru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
desfășoară și o înfășoară pentru a o arăta în originalitatea sa este recunoașterea-de-sine. Structura vocației împărtășește dubla dimensionare, prin natură și cultură, întemeiată în geneza sa. Aptitudinile vin din dispozițiile sufletești; ele alcătuiesc o parte a sa. Spiritul creator este idealul cultural, lucrător în personalitate prin exercițiul aptitudinilor; el alcătuiește cealaltă parte a sa. Funcțiile vocației sunt exprimate, desigur, într-un plan natural-cultural. Recunoașterea-de-sine este funcția sintetică, cea care le cuprinde, generic, pe toate celelalte și care are "loc" în fiecare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sine într-un plan non-natural să-i zicem, spiritual care activează acest dezinteres în sensul creației cu valoare pentru comunitate. În măsura în care omul de vocație este "instrumentul" folosit de natură pentru a asigura cristalizarea unei culturi, el este și sol al idealului cultural. Determinismul prin finalitate îl face posibil și real, activ și necesar. Conștiința prezenței în structura sufletească a chemării către creația originală implică o anumită reprezentare a timpului: fiecare moment are realitatea sa specifică și, în urmare, trebuie utilizat în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pot să apară oricum, ci într-o ordine potrivită unei "logici" culturale. Rolul vocației este de a asigura această evoluție determinată a spațiilor culturale. Puterea sa este și limita sa. Originată în spontaneitatea acordului dintre dispozițiile sufletești ale individualității și idealul cultural, vocația funcționează determinat, adică potrivit "logicii" culturale. Prin urmare, în orice moment istoric sunt necesare anumite opere culturale și, în consecință, anumite personalități vocaționale. Acestea semnalează, cum afirmam mai sus, prezența în lume a unui mod existențial ce impune
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
numai prin activarea lor vocațională, așa încât cunoașterea și stăpânirea naturii, adică exercițiul vocației, sunt căile prin care dispozițiile sufletești ale "totalității", închise în individualități, devin energii. Puterea vocației nu rezidă însă în aceste individualități, ci în racordarea lor la un ideal. Fiecare spațiu cultural determinat valoric: știință, artă, religie, metafizică etc. se îmbogățește cu opere ale unor vocații specifice (tipuri de personalități vocaționale). Aceasta pentru că operele culturale sunt produse prin activarea funcțiilor sufletești aflate sub o anumită determinare. Putem vorbi despre
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este legată intim de tradiția profesională, dar nu există nici o ruptură absolută între ea și aceasta. Dacă ar fi astfel, atunci nu ar exista continuitate în cultură. Or, variația în modul muncii pe care o produce vocația este cerută de idealul culturii. Pin urmare, omul de vocație lucrează la înnoirea tradiției profesionale (a muncii), nicidecum la aneantizarea ei. Existența omului este legată și de împrejurări concrete care hotărăsc munca profesională. De asemenea, vocația lucrează și în limitele unui mod de muncă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
agentul înfăptuirii ca atare a noului. Această ordine posedă în ea însăși dispoziția către o anumită direcție de evoluție. Prin urmare, vocația trebuie definită și în raport cu această dispoziție, care, odată interiorizată vocațional (asimilată de vocație) devine ideal. Imaginea teoretică a idealului este apropiată de cea a legii morale kantiene. Asemenea acesteia, el are o finalitate și "întrupează "ceea ce trebuie să fie", nu ceea ce este"237. Idealul însă este încadrat într-un mesianism, înțeles de C. Rădulescu-Motru ca prezență a idealului în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în raport cu această dispoziție, care, odată interiorizată vocațional (asimilată de vocație) devine ideal. Imaginea teoretică a idealului este apropiată de cea a legii morale kantiene. Asemenea acesteia, el are o finalitate și "întrupează "ceea ce trebuie să fie", nu ceea ce este"237. Idealul însă este încadrat într-un mesianism, înțeles de C. Rădulescu-Motru ca prezență a idealului în conștiința unui popor și ca ansamblu de aspirații îndreptate de popor către înfăptuirea idealului său; el constă, de asemenea, în puterea poporului de a anticipa
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a idealului este apropiată de cea a legii morale kantiene. Asemenea acesteia, el are o finalitate și "întrupează "ceea ce trebuie să fie", nu ceea ce este"237. Idealul însă este încadrat într-un mesianism, înțeles de C. Rădulescu-Motru ca prezență a idealului în conștiința unui popor și ca ansamblu de aspirații îndreptate de popor către înfăptuirea idealului său; el constă, de asemenea, în puterea poporului de a anticipa "producerea vocațiilor sale". Ansamblul aspirațiilor unui popor, îndreptate către înfăptuirea idealului său cultural, formează
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finalitate și "întrupează "ceea ce trebuie să fie", nu ceea ce este"237. Idealul însă este încadrat într-un mesianism, înțeles de C. Rădulescu-Motru ca prezență a idealului în conștiința unui popor și ca ansamblu de aspirații îndreptate de popor către înfăptuirea idealului său; el constă, de asemenea, în puterea poporului de a anticipa "producerea vocațiilor sale". Ansamblul aspirațiilor unui popor, îndreptate către înfăptuirea idealului său cultural, formează o atmosferă spirituală favorabilă producerii vocației și educării ei, formează mesianismul. În această atmosferă spirituală
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ca prezență a idealului în conștiința unui popor și ca ansamblu de aspirații îndreptate de popor către înfăptuirea idealului său; el constă, de asemenea, în puterea poporului de a anticipa "producerea vocațiilor sale". Ansamblul aspirațiilor unui popor, îndreptate către înfăptuirea idealului său cultural, formează o atmosferă spirituală favorabilă producerii vocației și educării ei, formează mesianismul. În această atmosferă spirituală rezidă atitudinile specifice față de lume și o anumită ierarhie valorică a faptelor omenești, însușiri prezente doar în sufletul poporului în "etnicul" lui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Cât de legitimă este folosirea acestui sens, cât pierde semantica termenului prin despecificare, prin schimbarea sistemului de referință, sunt probleme pe care nu le pot avea în vedere aici. Legătura vocației cu mesianismul întemeiază pedagogia vocației. Un popor lipsit de ideal, deci de mesianism, nu are "oameni excepționali"; în solul lui cultural nu răsar vocații. Mesianismul este posibilitatea vocației, starea pre-vocațională deschisă către un viitor prefigurat ca ideal. Gândită astfel, vocația neagă, în posibilitatea și realitatea sa mesianică, absolutul naturii și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
reducerii determinismului la cauzalitate. Dar ea nu izolează cultura de natură, așezând-o pe aceasta din urmă pe un principiu cu o demnitate ontologică sub-culturală. Ca realiter, ca apariție istorică, vocația reîntemeiază unitatea lumii; în structura sa stau alături cultura (idealul, mesianismul) și natura (dispozițiile sufletești ale fondului energetic pe care individul îl posedă). Pedagogia vocației este concepută de C. Rădulescu-Motru ca o urmare firească a discursului despre elementele modelului vocației. Scopul principal al acestei "discipline" este de a preciza condițiile
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o "pedagogie individuală". Sarcina lor este de a formula exigențele cerute mediului social pentru a înlesni și apoi a determina apariția vocațiilor. Rezultatul practic al edificării științei educației va fi cultivarea în mod direct a vocației. Este vorba despre un ideal pe care îl vor înfăptui științele deprinse în a explica mecanismele vieții sufletești și în a manipula, prin educație, predispoziții vocaționale în vederea constituirii personalităților care vor produce, prin activitatea lor, maximum de energie. C. Rădulescu-Motru se ocupă în multe locuri
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
față nu ar putea fi încheiată fără a relua răspunsul filosofului la problema vocației românilor și a-i căuta sensuri valabile prin raportare la scenariul reconstrucției vocației din interpretarea de față. "Vor avea românii vocația să contribuie la realizarea unor idealuri universale, sau vor realiza ei numai idealul culturii lor naționale? Acesta este secretul pe care va avea să-l dezvăluie viitorul. Pentru prima posibilitate, avem un început de anticipație în religiozitatea, extrem de spirituală, a vechilor locuitori ai Daciei, precum și în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a relua răspunsul filosofului la problema vocației românilor și a-i căuta sensuri valabile prin raportare la scenariul reconstrucției vocației din interpretarea de față. "Vor avea românii vocația să contribuie la realizarea unor idealuri universale, sau vor realiza ei numai idealul culturii lor naționale? Acesta este secretul pe care va avea să-l dezvăluie viitorul. Pentru prima posibilitate, avem un început de anticipație în religiozitatea, extrem de spirituală, a vechilor locuitori ai Daciei, precum și în tradiția Romei. Pentru a doua posibilitate, avem
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aceasta, înainte de ea. Altminteri, nu ar fi îndreptățită ideea lui C. Rădulescu-Motru că prin apariția omului natura își servește propria finalitate. Și proba confirmatoare a acestui fapt este însăși producerea vocației. Pentru că ea "mărturisește" existența unei evoluții orientate (în sensul idealului) și existența datelor necesare parcurgerii acestui drum (dispozițiile individuale vocaționale). Mesianism, de o parte, dispoziții sufletești, de alta; iar împreună, vocație. În alte cuvinte, vocația cuprinde două momente: idealul (care semnifică negarea exclusivismului determinismului cauzei eficiente) și dispozițiile sufletești, ceea ce
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
producerea vocației. Pentru că ea "mărturisește" existența unei evoluții orientate (în sensul idealului) și existența datelor necesare parcurgerii acestui drum (dispozițiile individuale vocaționale). Mesianism, de o parte, dispoziții sufletești, de alta; iar împreună, vocație. În alte cuvinte, vocația cuprinde două momente: idealul (care semnifică negarea exclusivismului determinismului cauzei eficiente) și dispozițiile sufletești, ceea ce natura a pus în individ. Strângerea într-o unitate a acestora (în unitatea vocației) reafirmă determinismul, dar într-o ordine de finalitate. Sunt de asemenea prezente în structura vocației
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
vocația având putința de a se produce și trebuind chiar să se producă pentru o evoluție culturală firească în orice epocă istorică. În plan cosmic, vocația contează ca anticipație; în plan istoric, ca formă de personalizare a energiei posibilă prin ideal și mesianism. În acest din urmă plan, ea nu urmează unor linii stricte de finalitate cosmică și istorică, ci unei singure linii de finalitate mesianică. Omul de vocație este subiectul istoriei, căci el este purtătorul posibilităților ce devin realitate-a-vremii și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]