15,241 matches
-
de intimanță, expresie redusă a afectului, evitarea autodezvăluirii; dependență: bazare excesivă pe impulsurile din mediul extern pentru menținerea stimei de sine; compulsivitate: ordine, meticulozitate, conștiinciozitate și nevoia de a fi constant activ. În ceea ce privește caracterizarea generală a tulburărilor de personalitate, Livesley insistă că aceasta trebuie făcută explicit, și nu doar dedusă din gravitatea trăsăturilor dezadaptative, așa cum ar rezulta din aplicarea modelului celor cinci mari factori (FFMĂ sau a circumplexului. De asemenea, consideră că pentru caracterizare nu e suficientă sesizarea perturbării comportamentului și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dacă nu chiar brutale fizică. Compulsiv Respectuos (de exemplu, prezintă o aderență neobișnuită față de convențiile și normele de comportament sociale, este scrupulos și extrem de rigid în privința problemelor de moralitate și etică; preferă relațiile politicoase, formale și corecte celor personale informale; insistă de obicei ca subordonații să adere la regulile și metodele stabilitate de elă. Negativist (Pasiv-Agresivă Contradictoriu (de exemplu, își asumă roluri opuse și schimbătoare în relațiile sociale; este în mod particular dependent, contrazice frecvent, este asertiv și de o independență
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în perspectiva unei psihologii transpersonale. Tyrer nu comentează persoana normală decât aluziv. Totuși, acordă atenție inserției acesteia în universul interpersonal-social cu referință la familie, microgrupuri, profesie, locuință, norme sociale, toate aceste zone fiind indicatori posibili ai tulburărilor de personalitate. Livesley insistă mai mult asupra sinelui, Eului, relațiilor interpersonale și celor de microgrup, lăsând și el în umbră diferențierile între temperament și caracter sau tema conștiinței morale. Millon sugerează o schemă vagă a personalității și dezvoltării acesteia, susținând continuumul tulburărilor psihice între
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
părinților. Sunt cultivate de asemenea răspunsurile afective pozitive care asigură protecția și sprijinul partenerului. În toate aceste inițiative terapeutul trebuie să stimuleze cooperarea între membrii familiei care progresiv tinde să devină necondiționată (JOHNSON, 1998, JOHNSON, 2002Ă. ZANARINI și FRANKENBURG (1997Ă insistă asupra disfuncționalității vieții sexuale a cuplului în cadrul căreia trebuiesc redimensionate modalitățile de exprimare și favorizată estomparea amintirilor dezavantajante care cultivă rigiditatea atitudinală și perturbă iremediabil momentele de intimitate. Terapeutul poate fi pus și în situația de a oferi protecția pacientului
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
acesteia. Când subordonații nu sunt de acord cu decizia aleasă, ei Își vor anunța șeful Înainte ca acesta să-și anunțe hotărârea. În aceste circumstanțe, managerul poate amâna decizia luată sau chiar poate opri orice acțiune demarată. Totuși, el nu insistă pe această procedură. În mod obișnuit, Își lasă subalternii să decidă În ce etapă să-l informeze. Topmanagerii sunt deseori criticați de consultanți și de alți manageri pentru că se implică prea mult În acțiuni după ce au luat decizia, nelăsându-i
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
cucerit controlul asupra fluxului de date provenite de la consumatori, detailistul Își concentrează atenția asupra informației orientate spre client. Determinând ce anume va „vedea” consumatorul, distribuitorul controlează, de fapt, promovarea produselor. Lanțul de magazine „Wal-Mart”, al patrulea ca volum din SUA, insistă, de exemplu, ca firmele gen Gillette să-și modifice modul de expediție pentru a-i satisface comenzile corect În proporție de 100% - inclusiv numerele, modelele și mărimile produsului după programul său propriu de livrare. Dacă furnizorul producător nu livrează „exact
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
făcută distincția Între dependență și cooperare. În ambele cazuri, Întreprinderile sunt puse În situația de a renunța la o parte din libertatea lor de mișcare, libertate care diferă după cum Întreprinderile sunt În relație de egalitate sau de subordonare. A. Bienaymé insistă asupra dependenței În legătură cu diferitele acorduri ce se stabilesc Între Întreprinderi, deoarece el vede astfel o concentrare virtuală sau latentă (Bienaymé, 1980, p. 63). Alte acorduri au ca obiectiv cooperarea. Concurența poate conduce la o risipă de resurse, deoarece firmele fie
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
obligațiunile. În 2005, acordul dintre Fiat și General Motors ar putea provoca o criză de Încredere. Cele două companii negociază eliminarea opțiunii care ar permite firmei Fiat să-și vândă participarea În divizia auto către General Motors. Gigantul din Detroit insistă asupra faptului că respectiva opțiune nu mai este valabilă, Însă Fiat dorește ca ea să fie plătită. Rezolvarea problemelor de la Fiat nu este singurul obiectiv. La 27 mai 2004, Montezemolo a devenit președintele asociației patronatului italian, Confiindustria, unde principala sarcină
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de Două loturi a lui I. L. Caragiale, pe care e foarte posibil ca autorul s-o fi avut ca model. Sondajul psihologic profund, de detaliu, tensionat continuu, din textul prozatorului aromân, pune însă între paranteze comicul, atâta cât e, și insistă doar pe analiza conotațiilor psihice, făcând memorabile personajele nuvelei, în special personajul feminin central, Pepa al Cărăvidă. Soțul ei i-a cumpărat un loz, ale cărui numere i le-a dictat într-o dimineață, încă somnoros fiind. Pepa ajungând la
CEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286153_a_287482]
-
populară. De astă dată, cercetările vor fi strânse în Folcloriști și folcloristică românească (1968), volum distins cu Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române. Concentrându-și atenția asupra principalelor direcții în folcloristica din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, C. insistă mai ales asupra școlii lui B.P. Hasdeu. Pornind de la convingerea că o istorie a folcloristicii nu poate fi scrisă fără cunoașterea adâncită a personalităților care au investit eforturi în acest domeniu, autorul procedează crocean și cercetează aportul unor specialiști nestudiați
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
aspect sufletesc particular câtorva indivizi: „Urmează deci să aflăm nu ce este, ci cum este poezia”. Se face apoi un expozeu asupra poeziei românești de avangardă din deceniul al patrulea, unde sunt caracterizate, cu bogate exemplificări, dadaismul, futurismul, suprarealismul. Se insistă asupra caracterului lor antiacademic (și chiar negativist), asupra dorinței de a epata și uneori a efectului involuntar comic. Multe dintre poeziile acestea sunt programatice, fără a fi adevărate „manifeste poetice”. Deși nu e receptiv la dicteul automat, la bufonerie și
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
să genereze nu doar mari religii, ci și generații de credincioși ai acestora. Educatorii mediocri preferă, apaidetic, retorica puterii nelimitate a educației asupra naturii umane și încalcă „interdicția imposibilului”, alegându-se doar cu un nesfârșit șir de eșecuri școlare. Guthrie insistă asupra situațiilor educative simple. El observa eroarea educativă prin care mama își împinge copilul spre negativism. De obicei, ea cere ascultare copiilor numai în situațiile când ei au reacționat deja negativ; cerința, ca atare, nu face decât să consolideze o
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
excitată până când se întâmplă un anumit act care îndepărtează stimulii persistenți și permite emoției să scadă” (vezi și Sahakian, 1976, p. 45). Formularea este suficient de generală pentru a putea fi aplicată nu numai „persoanelor”, ci și „animalelor”. Guthrie nu insistă asupra posibilei granițe dintre uman și infrauman. El apelează la exemple de probleme precum: „care este elementul care transformă o situație obișnuită în una dificilă?”; „ce element face dintr-un părinte rigid o problemă?” etc. A pregătit, în acest fel
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
jos sunt iluziile sale pedagogice. 1. Mașina este un schimb constant între program și student. Spre deosebire de prelegeri, cărți și ajutoarele audiovizuale obișnuite, mașina induce o activitate susținută. Studentul este întotdeauna în alertă și ocupat. 2. Ca un bun tutor, mașina insistă ca un punct dat să fie bine înțeles, pas cu pas, înainte ca studentul să meargă mai departe. Prelegerile, cărțile și echivalentele lor mecanizate, pe de o parte, continuă fără a se asigura că studentul a înțeles, și-l lasă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
răspunsuri instruiește copiii să le reproducă, sugerează comportamentul când acesta întârzie să apară, apoi administrează întăritori puternici, ce vor necesita răspunsuri de potrivire în majoritatea cazurilor. Poate fi nevoie de una, zece sau o sută de demonstrații, dar, dacă se insistă, comportamentul dorit va fi într-un final evocat. Dacă, pe de altă parte, cineva este interesat să identifice condițiile ce conduc fenomenul de modelare, trebuie luat în considerație un set mai divers de variabile de control. Teoriile nonmediaționale nu pot
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ceea ce se „predă” sau se „acoperă” este ceea ce se învață. Oricine a încercat utilizarea unei metode pentru a dezvălui efectiv experiența elevilor unei clase știe că această presupunere nu poate fi decât foarte departe de adevăr; și totuși, toți educatorii insistă în această direcție. 3. Scopul educației este de a se aduna, una peste alta, cunoștințe faptice. Trebuie să existe o „bază de cunoștințe”. Aceste blocuri bine definite trebuie să fie asimilate înainte ca elevul să se apuce de învățat pe
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
jos: 1. Liderul grupului prezintă problema sau rețeaua de probleme care constituie tema de discuție pentru respectiva întâlnire. În unele cazuri este util ca participanții înșiși să genereze o listă a dimensiunilor emoționale, personale și organizaționale ale problemei (se va insista pe definirea clară a problematicii, pentru toți cei prezenți). 2. Colectivul de cursanți a fost distribuit pe microechipe. În interiorul acestora, toți cei prezenți petrec individual 5-15 minute pentru a scrie toate ideile despre care consideră că ar putea rezolva problema
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
scop, este utilă desenarea unei hărți/diagrame a locurilor din sală); - moderatorul trebuie să obțină informații despre participanți și să valorizeze orice poziție exprimată; - împreună cu participanții, stabilește un set de reguli; - explică obiectul întâlnirii și subiectul (introducerea în tema focus-group-ului); - insistă asupra faptului că nu există răspunsuri bune și răspunsuri rele; de asemenea, convinge auditoriul că o poziție exprimată nu este o replică la poziția exprimată de altcineva (chiar dacă o contrazice pe aceasta), ci este o idee nouă; - își expune propriul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
1990, A. examinează decalajul perpetuu - reiterat în forme variabile în spațiul românesc - între limbaj și realitate, între evenimentul istoric și narațiunea istorică. Obiect constant de interes al cărții sale, acest clivaj ar putea să fie denumit generic paradoxul inadecvării. Autorul insistă asupra rupturii existente în spațiul cultural românesc între modernism(e) și modernitate. Pulverizat într-o galaxie de variante adeseori beligerante, modernismul a fost ofensiv, dinamic, reconfortant. Avangarda românească s-a aflat la un moment dat în avangarda modernismului european, reușind
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
Dacă europenizarea va fi un proces profund care va schimba radical configurația relațiilor dintre cetățeni și statul național este posibilă o diminuare puternică a statorniciei națiunii în cadrele ei actuale. Deși au existat și există un curent destul de puternic care insistă pe un stat european, nici un stat nu aderă la acest proiect. Deocamdată s-a rămas la ideea unei structuri care să ofere cadrul uniunii din ce în ce mai strânse între popoarele Europei și nicidecum acceptarea unei puteri ce excede statului național. Sentimentul național
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
lămurește decât în ultimele fraze ale cărții. Argumentația autorului merge spre ideea că „brandul” românesc se referă la realitatea socială românească, marcată de forme fără fond, ca de o maladie cronică, și nu la teoria care explică această maladie. El insistă asupra faptului că teoria în cauză este aplicabilă în orice țară aflată în tranziție rapidă spre modernitate și în relații de dependență față de o metropolă dezvoltată, cum s-au petrecut lucrurile la noi. În ultimele pagini ale cărții, autorul renunță
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
aluvionar, baroc, scrise într-o limbă română cel puțin ciudată? Pamfletul trebuie să lovească năpraznic, direct, fără ocolișuri. Oricum, el nu își permite să pună la încercare răbdarea și temeritatea cititorului, pentru că din această complicitate își așteaptă succesul. Prin urmare, insistă îndreptățită Manuela Tănăsescu: "de ce această risipă de energie, de muncă, de pasiune?" Și tot ea închide discuția prompt: Răspunsul nu-l putem găsi decât parțial în cauzele extraliterare atât de des evocate și cercetate până acum; răspunsul îl putem afla
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mănâncă oameni, raci gigantici care au aceeași preferință culinară, canibali, oameni cu șase picioare și șase mâini (câte șapte le atribuie varianta din 1794), "cătcâni" sau căpcăuni (oameni cu cap de câine). Ilustrațiilor edițiilor din secolul al XVIII-lea au insistat asupra acestor ființe înspăimântătoare 60. Multe dintre scenele romanului popular au pătruns în pictura bisericească, în folclor chiar, fiind unul dintre ingredientele speciale ale imaginarului zoomorf, și nu numai, românesc 61. Cantemir, cu hibrizii săi, cu monștrii săi nu venea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
înregistrează Bibliografia românească veche 72. Dintre acestea, peste 90% sunt tipărituri cu pregnant caracter religios. Un impact covârșitor trebuie să fi avut apariția Bibliei de la București, în 1688. De la Nicolae Iorga la Al. Andriescu, toți istoricii literari și filologii au insistat asupra rolului său esențial în dezvoltarea limbii literare. Nu în ultimul rând, tot pe această cale pătrund în cultura română unele noțiuni, concepte, dezbateri filosofice cu iz novator. Să ne oprim puțin asupra unui aspect, desigur, nu cel mai important
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
adevăr ocolind singura cale, a revelației. Claudio Moreschini, de la care rezum aceste informații, observă pertinent că poziția lui Tertulian se explică și prin faptul că, în epoca lui, "exista efectiv pericolul încadrării creștinismului între diferitele filosofii ale epocii"25. De ce insist asupra acestor antinomii? Pentru că în lucrările sale de tinerețe, dar în special în Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago, Cantemir pare a fi adeptul aceleiași mentalități. El caută adevărul, dar nu pe orice căi. În plus, pentru el există un singur adevăr
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]