14,435 matches
-
modificări care înregistrează totuși o datare exactă. Într-o perioadă necunoscută, biserica a fost strămutată de la Râșca la Boroaia. În anul 1977, bisericuța de lemn a fost strămutată din nou, de această dată de la Boroaia în satul învecinat Praxia. Pe latura sudică a pronaosului a existat anterior și un turn-clopotniță, care nu a mai fost reconstruit când s-a strămutat biserica la Praxia. La sfârșitul secolului al XX-lea s-au efectuat unele lucrări de restaurare a edificiului: În perioada 2010-2013
Biserica de lemn din Praxia () [Corola-website/Science/317122_a_318451]
-
Atât naosul, cât și cele două abside, au bolți semicilindrice sprijinite prin fâșii curbe pe pereții longitudinali. Între naos și pronaos nu există nici un perete despărțitor. Pronaosul se află în prelungirea naosului, având practicată o fereastră pe peretele vestic. Pe latura sudică a pronaosului a existat anterior și un turn-clopotniță, care nu a mai fost reconstruit când s-a strămutat biserica la Praxia. În pronaos se intră printr-o ușă de dimensiuni mari (1,25x1,95 metri), situată pe latura de
Biserica de lemn din Praxia () [Corola-website/Science/317122_a_318451]
-
Pe latura sudică a pronaosului a existat anterior și un turn-clopotniță, care nu a mai fost reconstruit când s-a strămutat biserica la Praxia. În pronaos se intră printr-o ușă de dimensiuni mari (1,25x1,95 metri), situată pe latura de sud. Biserica are un acoperiș înalt, cu pante repezi, având inițial o învelitoare din șindrilă bătută în „solzi” (care se mai păstra în 1985, după cum reiese dintr-o fotografie publicată în anexa cărții "„Monumente de arhitectură în lemn din
Biserica de lemn din Praxia () [Corola-website/Science/317122_a_318451]
-
solzi”, cu o ușoară rupere în pantă, racordându-se cu învelitoarea pridvorului. Cosoroaba se sprijină pe console largi, cu tăieturi. Monumentul are plan dreptunghiular, de tip navă, cu absida altarului pentagonală decroșată, contraabsidă de aceeași formă și pridvor închis pe latura de sud-vest. Deasupra pridvorului se află un turn clopotniță. Vechimea construcției este demonstrată de ancadramentul ușii de la intrare (pe care se află pisania). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se
Biserica de lemn din Drăgușeni () [Corola-website/Science/317124_a_318453]
-
construcției este demonstrată de ancadramentul ușii de la intrare (pe care se află pisania). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă din lemn de stejar aflată pe latura sudică a bisericii. Pridvorul are o formă pătrată, având deasupra sa turnul clopotniță. În pereții de est și de vest ai pridvorului se află două ferestre. Între pridvor și pronaos este un perete despărțitor pe unde se intra în biserică
Biserica de lemn din Drăgușeni () [Corola-website/Science/317124_a_318453]
-
Martinoiu s-a remarcat nu o dată pe estrada de concert, în lucrări de Beethoven, Brahmes, Häendel, Fauré, Gluck, Brediceanu, Constantinescu etc. A fost membru în juriile Concursurilor Internaționale: "P.I. Ceaikovski" (Moscova) și "Lisenko" (Kiev). În activitatea artistică a existat și latura pedagogică de formare a tinerelor talente. În ultimii 10-15 ani a desfășurat predarea cântului în cadrul Operei Naționale București. Satisfacție împlinită, întrucât mulți dintre actualii soliști se regăsesc astăzi pe scena lirică românească. La Opera Națională București: Mihaela Stanciu, Melania Ghioaldă
Vasile Martinoiu () [Corola-website/Science/317126_a_318455]
-
Ioniță Mateianu, Costache Ionescu, Th. Ionescu, Ștefan Rafael, Mihai Beraru, Ioan Eșanu, Ștefan Grosu, Alexandru Bardieru, Mircea Diaconescu, Ioan Argatu (viitorul arhimandrit Ilarion Argatu), Alexandru Argatu, Florin Meștereanu etc. este construită în plan triconc, având abside poligonale și pridvor pe latura de sud. Pereții exteriori ai bisericii au fost placați cu scânduri. Biserica are un acoperiș înalt, cu o învelitoare din șindrilă bătută în „solzi”. Ulterior au fost adăugate trei turle care nu se încadrează în repertoriul arhitecturii tradiționale: una deasupra
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
o mare perfecțiune tehnică a execuției. În orașul Cuzco, capitala Imperiului Inca, s-au realizat mari construcții civile și religioase. Pe lângă miile de case construite din lut bătătorit, se remarcă giganticele temple realizate din blocuri de piatră de 4-5 m latura, utilizând o tehnologie avansată pentru acea epocă (secolul al XV-lea) În perioada cuceririi spaniole, ultimul refugiu al incașilor a fost orașul Machu Picchu. Citadela construită aici, realizată cu o remarcabilă ingeniozitate, a fost amplasată pe vârfurile inaccesibile ale munților
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
250 ani, până în anii '70 ai secolului al XIX-lea. În anul 1877 s-au tăbănuit pereții exteriori cu scândură. În 1888 biserica a fost acoperită cu tablă (înainte fusese draniță). În anul 1909 s-a adăugat un pridvor pe latura de sud a pronaosului, pe o structură de stâlpi de stejar, căptușit cu scânduri. În 1932 s-a reparat acoperișul, punându-se o învelitoare din tablă zincată. În timpul preotului paroh Emanoil Manoliu (1935-1990), s-au efectuat o serie de lucrări
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă din lemn de brad situată în peretele sudic al pronaosului. La partea superioară a ancadramentului se află o pisanie. Pronaosul are formă dreptunghiulară, cu o fereastră simplă pe latura de nord (0.35x0.55 metri). La partea superioară, el are o boltă semicilindrică. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor de bârne, în care s-a practicat o deschidere terminată în arc de cerc (1.40x1.80
Biserica de lemn din Bilca () [Corola-website/Science/317134_a_318463]
-
arc de cerc (1.40x1.80 metri), în care s-au decupat două ferestre de 0.75x0.40 metri. Pe rama deschiderii se află câte o rozetă, cu circumferința marcată în „dinți de lup”. Naosul are o formă pătrată (cu latura de 5.90 metri), cu două ferestre (0.60x0.80 metri) amplasate în pereții laterali. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică. Altarul are formă dreptunghiulară și are absida decroșată. Catapeteasma este amplasată la nivelul decroșului, neexistând astfel cele două
Biserica de lemn din Bilca () [Corola-website/Science/317134_a_318463]
-
umerașe cu decupaj geometric, fixate în cuie de lemn. Intrarea în biserică se face pe o ușă (0.95x2.00 metri) situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul are formă dreptunghiulară (5.50x6.00 metri), cu o fereastră simplă pe latura de sud (0.60x0.70 metri) și o fereastră biforă pe latura de vest (0.95x1.15 metri). La partea superioară, el are o boltă centrală sprijinită pe un contur octogonal. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
se face pe o ușă (0.95x2.00 metri) situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul are formă dreptunghiulară (5.50x6.00 metri), cu o fereastră simplă pe latura de sud (0.60x0.70 metri) și o fereastră biforă pe latura de vest (0.95x1.15 metri). La partea superioară, el are o boltă centrală sprijinită pe un contur octogonal. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor de bârne, în care s-au practicat două ferestre de 0.60x0
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
în exterior, la un metru de temelie, de un brâu de lemn sculptat în torsadă (un colac de ciubuce), iar la partea superioară se află un șir de 92 de ocnițe mărginite de colonete torsionate. Portalul de intrare, aflat pe latura de vest și având dimensiunile de 0.8x1.5 metri, este sculptat cu măiestrie. El este format din două bârne masive verticale și una orizontală, decupată în acoladă. Deasupra acoladei este o cruce, de la care pornesc în ambele părți ale
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
resfințită un an mai târziu, la data de 10 septemrie 1939. Actele de donație au fost semnate de parohul Vasile Andrici. Biserica de lemn a fost reclădită la Iacobești de meșterul Bucur Ohrenciuc din Dănila. Un pridvor pătrat aflat pe latura sudică a naosului datează dintr-o etapă ulterioară de construcție. Timp de aproape 70 de ani, biserica de lemn din Iacobești a funcționat ca filie a parohiei din Slobozia Sucevei (comuna Grănicești), fiind săvârșite slujbe sporadic, în unele duminici și
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
bârne sunt placați cu scânduri vopsite în culoarea galbenă. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are în prezent învelitoare din tablă. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu absida altarului, absidele laterale și pronaosul poligonale și cu un pridvor pe latura de sud a naosului. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși (una la intrarea în pridvor și alta la trecerea din pridvor în naos) și cu cinci ferestre (una în axa absidei altarului, una în proscomidiar, două în absidele
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
axa absidei altarului, una în proscomidiar, două în absidele laterale și una în peretele nordic al pronaosului). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe mijlocul laturii de sud. Pridvorul are o formă pătrată (cu latura de 3.20 metri), este construit pe stâlpi, cu un tavan drept și a fost adăugat ulterior construcției bisericii. Inițial deschis, el a fost închis mai târziu cu ferestre de sticlă
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
laterale și una în peretele nordic al pronaosului). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe mijlocul laturii de sud. Pridvorul are o formă pătrată (cu latura de 3.20 metri), este construit pe stâlpi, cu un tavan drept și a fost adăugat ulterior construcției bisericii. Inițial deschis, el a fost închis mai târziu cu ferestre de sticlă, de dimensiuni mari. Ușa de intrare în naos are
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
Bosanci. I s-a schimbat hramul, cu acest prilej, în cel de "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil". Mutarea bisericii a determinat efectuarea unor modificări constructive și anume: În anul 1933 bisericii i s-a adăugat un pridvor din scânduri pe latura de sud-vest. În 1948 s-a înlocuit acoperișul de draniță cu unul din tablă și s-a construit cafasul (balconul) din pronaos. În apropiere de biserică se găsește turnul clopotniță din lemn, ce inițial se afla deasupra pronaosului, fiind parte
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
cu scânduri vopsite în culoarea verde deschis. Inițial acoperită cu draniță, biserica are în prezent învelitoare din tablă. Monumentul are formă dreptunghiulară (17.70x8.00 metri), cu absida altarului pentagonală și decroșată față de restul corpului construcției și cu pridvor pe latura de sud-vest. Vechimea construcției este demonstrată de ancadramentul ușii de la intrare (pe care se află pisania) și de cele trei ferestre pătrate, rămase la dimensiunile inițiale (0.30x0.30 metri). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
ei se sprijină o bârnă cioplită, ce separă pronaosul de naos. Naosul are și el o formă dreptunghiulară (8.90x8.10 metri), cu o turlă octogonală construită înspre altar. Cele cinci ferestre de dimensiuni diferite sunt dispuse astfel: două pe latura nordică și trei pe latura sudică. Altarul are formă pentagonală și patru ferestre mici, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul, fiecare cu câte o ferestruică cu dimensiunile de 0.25x0.35 metri.
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
cioplită, ce separă pronaosul de naos. Naosul are și el o formă dreptunghiulară (8.90x8.10 metri), cu o turlă octogonală construită înspre altar. Cele cinci ferestre de dimensiuni diferite sunt dispuse astfel: două pe latura nordică și trei pe latura sudică. Altarul are formă pentagonală și patru ferestre mici, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul, fiecare cu câte o ferestruică cu dimensiunile de 0.25x0.35 metri.
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
Lazăr Croitor, Florin Dura și Mihăiță Brahariu. Parohia cuprinde 92 de familii ortodoxe. În apropiere de biserică, a fost construit și un turn clopotniță de zid. are plan dreptunghiular, cu absida altarului pentagonală decroșată, pronaos poligonal și pridvor deschis pe latura de sud-vest, ulterior închis cu scânduri. Ea a fost construită din lemn de brad, pereții săi fiind placați cu scânduri vopsite în culoarea galbenă. Acoperișul bisericii este cu pantă înaltă, învelitoarea fiind inițial din draniță, iar în prezent din tablă
Biserica de lemn din Cumpărătura () [Corola-website/Science/317148_a_318477]
-
de Jos, Moara, Lămășeni sau Șerbănești. este construită din bârne de stejar orizontale, rostuite. Pereții din bârne ai bisericii sunt placați cu scânduri vopsite cu verde. Acoperișul este din tablă. Biserica este de tip navă, cu absida altarului poligonală. Pe latura de sud-vest, în dreptul intrării, a fost adăugat un pridvor cu etaj care este folosit și ca turn-clopotniță.
Biserica de lemn din Șerbănești () [Corola-website/Science/317143_a_318472]
-
an de zile. În decembrie 2001, grav bolnav de ulcer, rinichi și coxartroză bilaterală trece în rezervă cu gradul de locotenent-colonel, primind din partea statului o pensie militară. Astăzi memorialul Robi pe Uranus este considerat una dintre mărturiile documentare privitoare la latura întunecată a dictaturii comuniste ceaușiste din România și este amintit în celebrul Raport al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (pagina 609, nota de subsol 49), document oficial al statului român, redactat sub coordonarea cunoscutului istoric Vladimir Tismăneanu
Ioan Popa (scriitor) () [Corola-website/Science/317163_a_318492]