16,589 matches
-
național, este o inepție să vii cu asemenea argumente. Ți se poate răspunde că Eminescu-omul a fost sacrificat pentru inestimabila bogăție de idei din manuscrisele acestea. Se poate, însă, argumenta că poetul era rațional și n-ar fi distrus aceste manuscrise ale sale dacă i s ar fi dat. Iar argumentația ține, iată, de boala sa, de limitele ei, de impresiile altora despre ea. 14 martie: Referire la casa pe care trebuia s-o cumpere. 17 martie: „Iar mata, îngerul scăpător
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Eminescu va pleca la București peste câteva zile) fiind, însă, înaintat spre dezbatere la Senat. Acest capitol din viața lui Eminescu a mai fost dezvoltat iar d-a Ileana Ene redă textele oficiale în cartea D sale: „Farmecul discret al manuscriselor” (1999). Un singur fragment de discurs vom prelua de aici amintind, mai întâi, că între timp a căzut guvernul și I.C.Brătianu s-a retras din viața politică, iar în noua configurație, la Senat proiectul de lege privind pensia lui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
1876, în Curierul de Iași (unde eroii au această vârstă) și de jurnalul Veronicăi Micle din ultimele ei luni de viață, de la mănăstirea Văratec, unde pune poezii de tinerețe ale lui Eminescu specificând că-i sunt dedicate (poezii inexistente între manuscrisele actuale ale poetului, în stilul poeziilor sale de tinerețe, însă). Celălalt fragment face parte din seria lungă ( pe care iarăși n-am urmărit-o ) în care Hanrieta îi promite Corneliei Emilian că-l va determina pe fratele ei să scrie
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
modelul este cel adevărat. Aceste mituri, povești, legături, întăresc impresia că Eminescu a fost într adevăr cel care se reverberează în ele. Dacă, de pildă, Nerva Hodoș, primul editor al poeziilor postume eminesciene, a murit nebun după ce a descâlcit scrisul manuscriselor eminesciene este tot pentru a completa și valida destinul poetului. Iar colegul și colaboratorul său, Ilarie Chendi, s-a aruncat în gol de la etajul spitalului Mărcuța gestul său continuând alte „flori” din covorul destinului. Dacă, iarăși luând un caz la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
214-219, sau la sursele sale, I. N. Roman ori V. G. Morțun: în mare, impresiile sunt cam aceleași dar textul nostru ne păstrează în imediata vecinătate a evenimentelor care urmează) când povestește, în 1930, împrejurările în care s-au ridicat manuscrisele lui Ion Creangă, în prezența fiului său, căpitanul Creangă, și s-au dat spre păstrare (pentru tipărire) comitetului format din A. D. Xenopol, Grig. Alexandrescu și Gruber însuși. Redăm mai larg, pentru savoarea informației (vom afla, între altele, că fiul lui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
discuții, destul de aprinse, cu Gruber și Grig. Alexandrescu, tânărul Creangă a făcut contractul cu Xenopol, prin care dădea cei nouă mii de lei, și peste două zile am însoțit pe prietenii mei care au ridicat din bojdeuca lui Ion Creangă manuscrisele câte s-au mai găsit.” (Artur Gorovei: „Alte vremuri. Amintiri literare”, Folticeni, 1930, p. 65-67) Notăm că A. Bădărău era un fruntaș politic al Iașilor cu bună credibilitate; el explică socialismul ca stare de spirit, ca preocupare a „oamenilor de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
convingându-l pe vajnicul spion carpist să dea cele trei mii de lei pentru o revistă și cele nouă mii pentru editarea operelor tatălui său. Acceptând seriozitatea acestor tineri, nu ne rămâne, însă, decât să dăm vina pe destin dacă manuscrisele lui Creangă s-au pierdut, totuși, în afară de cunoscuta ediție a lui Grig. Alexandrescu ne mai găsindu-se ceva nou. Tradiția insistă că aceste manuscrise ar fi fost reținute de Gruber și, după moartea sa, ar fi fost vândute ca hârtie
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
său. Acceptând seriozitatea acestor tineri, nu ne rămâne, însă, decât să dăm vina pe destin dacă manuscrisele lui Creangă s-au pierdut, totuși, în afară de cunoscuta ediție a lui Grig. Alexandrescu ne mai găsindu-se ceva nou. Tradiția insistă că aceste manuscrise ar fi fost reținute de Gruber și, după moartea sa, ar fi fost vândute ca hârtie netrebuitoare de către soția lui, Virginia Gruber. Greu de crezut, greu de infirmat. Rămâne cert faptul că Eduard Gruber a avut în mână și a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fost reținute de Gruber și, după moartea sa, ar fi fost vândute ca hârtie netrebuitoare de către soția lui, Virginia Gruber. Greu de crezut, greu de infirmat. Rămâne cert faptul că Eduard Gruber a avut în mână și a răsfoit aceste manuscrise. El a avut acces, de altfel, și la manuscrisele lui Eminescu și anume, la scrisorile poetului către Veronica Micle pentru că în „Arhiva”, revista lui A.D.Xenopol, publică o asemenea scrisoare în nr. din octombrie 1890, anul în care suntem cu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fi fost vândute ca hârtie netrebuitoare de către soția lui, Virginia Gruber. Greu de crezut, greu de infirmat. Rămâne cert faptul că Eduard Gruber a avut în mână și a răsfoit aceste manuscrise. El a avut acces, de altfel, și la manuscrisele lui Eminescu și anume, la scrisorile poetului către Veronica Micle pentru că în „Arhiva”, revista lui A.D.Xenopol, publică o asemenea scrisoare în nr. din octombrie 1890, anul în care suntem cu preluarea arhivei lui Creangă. De data aceasta fapta sa
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
vremea, un om să se înreutățească, cum m-am înreutățit eu și n-am decât o singură zare de lumină în viața mea afară de tine. În privazul negru-al vieții o icoană de lumină”. Anul este scris cu creionul în manuscris, probabil de către Veronica Micle (Vezi „Dulcea mea doamnă / Eminul meu iubit”, Corespondență inedită Mihai Eminescu - Veronica Micle, Scriosori din arhiva familiei Graziela și Vasile Grigorcea, Ediție îngrijită, transcriere, note și prefață de Christina Zarifopol-Illias, Ed. Polirom, 200, p. 342; am
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
albastră” cum era cunoscut de către G.T.Kirileanu prin anii ’40 ai secolului trecut, este preluat, însă, de la moștenitorii celeilalte fiice a Veronicăi, Valeria, fata mai mare născută în 1866. Este de presupus că cele două surori nu-și împărțiseră încă manuscrisele mamei dar, în același timp, surprinde faptul că toate cele cinci fragmente publicate în 1890 fac parte din același lot care va apare abia în 2000. Veronica Micle ținea cu mare grijă aceste scrisori, le recitea adesea, le datase și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Artur Gorovei vorbește despre el în dese rânduri, și vom apela la aceste amintiri disparate pentru ca, alături de textul expres pe care i-l dedică, să adunăm un mănunchi de date suficiente înțelegerii personalității lui. De vreme ce ajunge a prelua în păstrare manuscrisele lui Ion Creangă, este de la sine înțeles că avusese legături speciale cu acesta. Într-adevăr, Eduard Gruber este acela care l-a trezit din letargie pe Creangă, tot în 1888, aducându-l la cercul literar al tinerilor din jurul poetului Neculai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sara suflu-n luminare. Pentru versul acesta am îmbinat câteva tradiții editoriale, și, în căutarea obiectului propriu-zis, a sursei luminii, ele trebuie deslușite filologic. Prima tipărire a Scrisorii I, din Convorbiri literare, 1 februarie 1881, are termenul luminare, ca în manuscrise. Așa se păstrează cuvântul în toate cele 11 ediții ale lui Titu Maiorescu (1883-1911) și în ediția lui G. Bogdan-Duică (1924). I. Scurtu (1909) schimbă însă: lumânare și după el păstrează G. Ibrăileanu (1933, cu î) și Perpessicius (1939 cu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
se află în vizită la Ea... Rezultă că, la Văratec, el avea casa lui - ea o avea pe a ei. ... Dacă acest sonet nu ne dă vreo adresă precisă, în schimb poate să ne lămurească în privința luminii din interiorul odăii. Manuscrisul și prima publicare (Nerva Hodoș, 1902) ne vorbesc despre luminare: încet te-ardici și sufli ’n luminare. Este aceeași expresie pe care am întâlnit-o în Scrisoarea I: Când cu gene ostenite sara suflu’n luminare. Am dedus că acolo
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
zugrăvite-n umbră par / Cum că chipur’le din ele dintre codri mari răsar. Este vorba tot de lumina lunii - care de data aceasta înălbește pereții exteriori ai unui castel. Am redat textul așa cum îl au edițiile noastre curente. În manuscrisul eminescian este, însă, așa: Pe păreți icoane mândre zugrăvite n’umbră par... Poetul are, adică, acest apostrof oarecum ciudat: deși cade vocala î din în, și ar fi trebuit scrie zugrăvite’n umbră, totuși apostroful este după n. Poetul scrie
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ca al lui Iov. Mi-e silă să spun mai mult, dar lucrul e la putința de informație a oricui. De altfel, autorul broșurii e așa de puțin documentat și așa de plin de importanța studiului său, încât găsind în manuscrisul pretins inedit pe care îl reproduce că greutatea creierului poetului a fost de 1490 gr., se grăbește să pună o notă critică: „G. Călinescu (sic) în Viața lui M.Eminescu arată în mod greșit greutatea encefalului de 1400 gr.” Ce
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
grame sunt capabile să distrugă folosul unei lucrări! Dar d. Potra putea să vadă de era orientat că cifra de 1400 grame e dată de Corneliu Botez în Omagiul Gălățenilor și de acolo e reprodusă de toți. Ce e acum manuscrisul pe care îl produce autorul? Un fel de document stil Octav Minar „în proprietatea mea” și rămas zice-se de la Cornelia din Moldova. Însemnarea nu are nici o valoare, firește, fiind un simplu comentariu cu pretenții medicale asupra unor fapte cunoscute
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
apoi la schița lui Eminescu din 1876 intitulată „La aniversară” și, în fine, la albumul confecționat de Veronica Micle în Mânăstirea Agapia, după moartea poetului, cu poezii de tinerețe de-ale lui dedicate ei poezii care nu se regăsesc în manuscrisele actuale din Biblioteca Academiei. „(Lai Iași, în 1885 1886)...senzualitatea și vițiul se manifestară în el în plină lumină, fără grijă de nimeni și fără rușine. Se ținea după femei ordinare, înșăla lumea, fura mici lucruri ca un copil, cerea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lui Eminescu. Ideea minciunii pedagogice ne stă pe limbă, devine evident că în privința lui Eminescu se ascunde ceva. Acești ardeleni cu logica lor inflexibilă vor fi cei care-l vor obliga, în cele din urmă, pe Titu Maiorescu să predea manuscrisele eminesciene la Biblioteca Academiei Române. Al. I. Hodoș, Ilarie Chendi, Șt.O.Iosif știau ei ce știau, nu credeau în argumentele de circumstanță și au desfășurat o campanie de presă pentru manuscrisele lui Eminescu. La Biblioteca Academiei Române aceste manuscrise erau așteptate
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în cele din urmă, pe Titu Maiorescu să predea manuscrisele eminesciene la Biblioteca Academiei Române. Al. I. Hodoș, Ilarie Chendi, Șt.O.Iosif știau ei ce știau, nu credeau în argumentele de circumstanță și au desfășurat o campanie de presă pentru manuscrisele lui Eminescu. La Biblioteca Academiei Române aceste manuscrise erau așteptate de Ioan Bianu, alt ardelean, și vor fi editate chiar în anul predării lor, 1902, de către Nerva Hodoș și Ilarie Chendi pentru ca apoi să intre în scenă Ioan Scurtu, ardelean de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să predea manuscrisele eminesciene la Biblioteca Academiei Române. Al. I. Hodoș, Ilarie Chendi, Șt.O.Iosif știau ei ce știau, nu credeau în argumentele de circumstanță și au desfășurat o campanie de presă pentru manuscrisele lui Eminescu. La Biblioteca Academiei Române aceste manuscrise erau așteptate de Ioan Bianu, alt ardelean, și vor fi editate chiar în anul predării lor, 1902, de către Nerva Hodoș și Ilarie Chendi pentru ca apoi să intre în scenă Ioan Scurtu, ardelean de asemenea, inflexibil antimaiorescian până la un punct, apoi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de faptul că nu l-a înțeles ori că a fost frivolă „ca o femeie nervoasă”. Este evident că printre lucrurile pe care le ascunde acest „cult” pripit al lui Eminescu după moarte se găsește și chestiunea lăzii sale cu manuscrise, și cea a situației sale de ziarist și, desigur, cea a morții sale, acea crimă din spital pe care cu atâta inabilitate o ocolesc congenerii poetului. La aceste argumente nu se răspunde cu tăcere. G. Călinescu speră, în secolul său
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fi ocolit pe G. Călinescu, adică de a fi refuzat în mod expres să-i pună la dispoziție arhiva personală pe care o va lăsa prin testament Bibliotecii Academiei Române, unde se află și în prezent. Și profesorul George Potra lasă manuscrisul descoperit la Biblioteca Academiei Române iar în 1972, găsindu-l aici doctorul Ion Nica îl folosește din plin pentru studiul său „Mihai Eminescu Structura somato-psihică”. Mai mult chiar: concluziile doctorului Ion Nica se bazează în multe privințe pe acest manuscris pe
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lasă manuscrisul descoperit la Biblioteca Academiei Române iar în 1972, găsindu-l aici doctorul Ion Nica îl folosește din plin pentru studiul său „Mihai Eminescu Structura somato-psihică”. Mai mult chiar: concluziile doctorului Ion Nica se bazează în multe privințe pe acest manuscris pe care-l consideră cum l-a clasificat descoperitorul lui: „Raportul medicului N.C.Tomescu” fără a cunoaște intervenția lui G. Călinescu din Adevărul literar și artistic. Este, într adevăr, un punct de vedere nou în această expertiză medicală a „Raportului
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]