14,044 matches
-
2. Procesele de marketing din instituțiile financiar-monetare Principalele activități pe care le includ procesele de marketing, la nivelul instituțiilor financiar-monetare, sunt următoarele: • efectuarea de studii, cercetări și analize privind mecanismul intern de organizare și funcționare a instituțiilor financiar-monetare (organizarea structurală, procesuală, management etc.); • realizarea de studii, cercetări, analize și evaluări ale forțelor de vânzare; • studii, cercetări și analize privind gestiunea instituției și controlul gestiunii; • studii, cercetări și analize de piață, care vizează acțiunea factorilor de mediu asupra instituțiilor financiar-monetare (clienți, consumatori
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
auditului de marketing al activității instituției financiar monetare, vizând, În special, efectuarea unei analize asupra riscurilor, efectuarea unei revizuiri globale (raționament global) a programelor și planificărilor inițiale și pregătirea integrată a tuturor structurilor instituțiilor financiar-monetare. Simple enumerări ale acestor elemente procesuale de marketing scot În evidență amploarea și importanța marketingului la nivelul instituțiilor financiar monetare, În crearea și livrarea produselor și serviciilor, studiul pieței financiar monetare, optimizarea relațiilor cu clienții, furnizorii și cu celelalte elemente ale mediului extern, promovarea imaginii instituției
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
de cele individuale ale elevilor, de natura mijloacelor de învățământ, de experiența și competența didactică a profesorului. Așa cum se poate observa în figura 1 (M. Ionescu, 2001), metoda de învățământ care nu poate fi detașată de contextul practic, reflectă caracterul procesual, însăși demersul acțiunii didactice: Procedeul didactic. Metoda se aplică într-o suită de operații concrete, numite procedee (C. Cucoș, 2002). Procedeul didactic reprezintă o secvență a metodei, un simplu detaliu, o tehnică mai limitată de acțiune o componentă sau chiar
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
adevăr obiectiv avem în vedere numai conținutul lui pentru că, ținând seama de faptul că adevărul este dobândit în cadrul social-istoric și al experienței umane, el nu poate exista în afara omului. Obiectivitatea adevărului trebuie înțeleasă prin prisma procesualității complexe a cunoașterii. CARACTERUL PROCESUAL al surprinderii devenirii adevărului unei cunoștințe rezultă din caracterul contradictoriu al cunoașterii. Cunoașterea umană este cuprinsă între polii unei contradicții: 1. Tendința și posibilitatea subiectului de a cunoaște în mod complex și definitiv totul, 2. Imposibilitatea realizării, înfăptuirii acestei tendințe
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
sau o evoluție a acestuia? Un defect major al evaluării rezidă în centrarea ei exclusivă asupra unuia dintre reperele menționate. Starea prezentă a personalității elevului este, desigur, rezultatul unei istorii, al unui capital cultural încorporat, dar nu trebuie ocultată realitatea procesuală, devenirea existenței umane, virtualitățile și posibilitățile viitoare. Este necesar să se identifice cu claritate și pentru fiecare caz în parte obiectul evaluării, referențialitatea de la care se va porni în emiterea unei judecăți de valoare. „Foarte adesea”, apreciază Jean-Marie Barbier (1985
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
ca și în creștinism: omul se poate mântui chiar și cu o clipă înainte de ultimul moment. De ce să nu acordăm o șansă tuturor, printr-o evaluare hic et nunc? Temă Avansați o serie de propuneri pentru reorganizarea instituțională, curriculară și procesuală, astfel încât să nu mai fie nevoie de „industria” preparării înaintea unor examene. 2. Procesualitatea evaluării. Ipostaze, funcții, caracteristicitc "2. Procesualitatea evaluării. Ipostaze, funcții, caracteristici" 2.1. Niveluri și ipostaze ale evaluării 2.2. Operații și momente ale evaluării 2.3
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
au primit girul academiilor, nu au beneficiat de titluri sau de alte statute revendicate de vremuri. Ceea ce rămâne o problemă este convertibilitatea criteriilor și decantarea unor proceduri prin care să se realizeze diferitele echivalări dintre competențe generate de anumite cadraje procesuale foarte diferite prin amploare, statut sociocultural, finalități, funcționalitate, dinamică. Aici este o problemă nu numai de pedagogie, ci și de ideologie sau sociologie, fiecare comunitate structurându-și o legislație și norme aferente de recunoaștere a unor rute de formare în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
înaltelor valori și a conduitelor performante. Cu atât mai mult în zilele noastre, când aspirația randamentului și eficienței este atât de mult clamată, dar și contestată. Redefinirea învățământului superior în acord cu chemările calității este dublată de unificarea structurală și procesuală la scară europeană, în conformitate cu exigențele Procesului de la Bologna. O astfel de așezare a structurilor de formare, care pune în chestiune particularități și tradiții didactice, nu are cum să nu ridice și o serie de probleme. În general, orice formă de
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Aprecierea se poate realiza în mai multe feluri: • aprecierea verbală sau propozițională; • aprecierea prin simboluri: - numerice, - literale, - prin culori; • aprecierea prin calificative; • aprecierea nonverbală (ectosemantică). Modalitățile de mai sus pot fi utilizate independent, dar și simultan, fiecare având motivații, secvențe procesuale sau finalități diverse. Atunci când se utilizează în același timp mai multe feluri de notare, apar probleme de semnificare a acestor cadraje de către factorii implicați (elevi, părinți), dar și dificultăți tehnice de sumare, convertire, echivalare, interpretare a expresiilor respective. Aprecierea verbală
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
I, p. 234) $adverb$$. • adjective rezultând din participii verbale: ruginit, îngălbenit, ascuțit, copt, obosit etc. Dintre cele două clase omonime (participiul adjectival și participiul - formă verbal-nominală), sunt adjective termenii care se caracterizează, în planul lor semantic, prin convertirea sensului dinamic, procesual, într-un sens static; termenii nu mai exprimă acțiuni încheiate, ci însușiri: glas ascuțit, vârful ascuțit al săgeții, voce ruginită, frunze ruginite, arme ruginite etc. Sunt participii verbal-nominale termenii care păstrează în planul lor semantic sensul de procesualitate, concretizat în
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în funcție de specificitatea, determinată ontologic, de desfășurare a procesualității, (b) și, în strânsă legătură cu acest specific dar dintr-o altă perspectivă, în funcție de desfășurarea raportului dintre subiect și dinamica planului semantic al verbului. Raportul dintre conținutul semantic-concret al verbului și natura procesuală a acestui conținut impune constituirea a cinci 6 clase de verbe: • Verbe de acțiune; procesul se desfășoară între doi poli distincți sau, în orice caz, presupune obiectivarea acțiunii, odată cu constituirea subiectului într-o sursă, un punct de plecare pentru acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semantico-sintactic central, descris de nucleul predicațional, întemeiat pe relația predicat subiect. Verbele personale devin predicate în desfășurarea predicației, prin intrarea în relație sintactică de interdependență cu un nume (pronume, propoziție etc.), devenit(ă) subiect - expresie sintactică a cauzei/originii dimensiunii „procesuale”, proprie conținutului semantic al verbului, prin care se satisface valența lui liberă, obligatorie: a veni + cocoare ® Vin cocoarele. Nucleul predicațional generat prin asumarea predicației de către verbe personale are structură bimembră: Predicat Subiect: „Privitor ca la teatru / Tu în lume să
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
riscantă. Succesul acestui tip de inovație depinde de respectarea celor cinci criterii de bază<footnote Ciobanu, I., Ciulu, R., Strategiile competitive ale firmei, Editura Polirom, Iași, 2005, pp. 129-133. footnote>: independența procesului analizat; prezența sau absența „verigii slabe” în lanțul procesual; definirea clară a obiectivului; specificitatea soluției; receptivitatea mare față de inovație, bazată pe conștientizarea faptului că „trebuie să existe o modalitate mai bună”. Trebuie avute în vedere și câteva detalii suplimentare: pentru generarea unei inovații de succes nu este suficient ca
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
avantajează întreprinderile de dimensiuni mari. Totuși, rezultatele studiului evidențiază că întreprinderile care au adoptat inovarea incrementală au fost cele de dimensiuni mici, cu nivele mai reduse de formalizare. Inovarea incrementală vizează în acest caz doar o schimbare referitoare la aspectele procesuale ale unei întreprinderi. O altă categorie de studii<footnote Ettlie, J.E., Bridges, W.P., O’Keefe, R.D., „Organizational Strategy and Structural Differences for Radical versus Incremental Innovation”, Management Science, Vol. 30, 1984, pp. 682-695. footnote> a apreciat că inovarea incrementală
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
anume o detronare a limbii ca unic instrument de informare și reprezentare. Acesta este motivul pentru care am echivalat elementele lingvistice cu obiecte verbale. Dezavantajul multimodalității, în opinia lui Rick Iedema (2003: 30), este faptul că nu oferă o logică procesuală socială care să analizeze modul în care semnificațiile materiale se transformă mutual în contexte diferite. Soluția lui Iedema este conceptul de "resemiotizare", care poate capta aceste transformări de la un context la altul, de la o practică socială la alta. Logică resemiotizării
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
procedee, minimizând astfel riscurile metodologice și maximizând consistența datelor. Acest deziderat este conceptualizat prin termenul de „triangulație” împrumutat din topografie. Raportul de DO vizează, de regulă, următoarele: depistarea principalelor puncte forte și slabe; determinarea potențialului de viabilitate managerială; evidențierea „zonelor” procesuale și/sau structural-organizatorice cu potențial de viabilitate ridicat, mediu sau scăzut; furnizarea elementelor necesare pentru fundamentarea și elaborarea unor strategii globale; depistarea principalilor factori de susținere și/sau de rezistență la schimbare. În raport cu rezultatele DO se determină intensitatea și oportunitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
nici nu trebuie să fie altceva decât metafizică Întrucât, explicând temeiurile, structura și sensul vieții morale trăite, ea se constituie În cea mai pură ontologie, evident - o ontologie a umanului. Peripatethice un bine În sine, ci că acesta se realizează procesual, În diferite grade, rezultat al activității oamenilor. În ciuda unui evident fatalism ce caracterizează psihologia poporului român - „Așa mi-a fost scris.”, „Ce ți-e scris În frunte ți-e pus.”, „Cum vrea Dumnezeu” - folclorul românesc oglindește credința În izbânda rațiunii
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
arhitecturi de tip sistem în care valorile furnizate reprezintă date de intrare pentru procesele din aval. Legăturile dintre procese sunt afectate de mediul în care se desfășoară. Acesta își manifestă prezența prin apariția unor perturbații care modifică funcționarea sistemului. Abordarea procesuală trebuie să se mute din viziunea plană a desfășurării proceselor într-una spațială cu patru direcții. Construcția spațială de tip dublu piramidal presupune păstrarea celor patru piloni de bază care sunt: intrările, desfășurarea transformărilor din cadrul procesului, ieșirile și feedback-ul
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
complex care necesită o bună cunoaștere și înțelegere a mediul intern și extern a organizației, precum și a modului în care a fost structurată organizația pe sisteme și procese. Entitățile organizatorice sunt părți, structuri definite ale organizației cu rol funcțional sau procesual. Entitățile sunt limitate după criterii diferite care oferă un management capabil să acopere cerințele de performanță. Structura organizatorică este definită de organigramă și de regulamente de organizare și funcționare. Criteriile care stabilesc modul de organizare asigură gruparea pe sisteme sau
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
desfășurarea procesului de audit . Definirea principiilor este necesară pentru a nu se crea confuzii de interpretare datorită utilizării sinonime a unor termeni, în unele cazuri. În continuare sunt redate definițiile pentru fiecare principiu al procesului de audit. 1. Principiul abordării procesuale obiectivul auditului urmărește îndeplinirea misiunii de audit primite într-o manieră care să stabilească în ce măsură intrările în proces și activitățile grupate în cadrul procesului conduc la rezultatele scontate într un mod eficace și eficient. 2. Principiul abordării sistematice auditul este planificat
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
separate, auditarea elementelor auditabile în mod independent, distinct pentru fiecare element auditabil; în cast caz nu există legături sau cerințe comune între elemente, audituri combinate, auditarea elementelor auditabile se face în cadrul același program, integrat; între elementele auditabile există legături comune procesuale și sistemice. Alocarea resursei de timp presupune stabilirea numărului de ore alocate desfășurării procesului de audit. O clasificare după acest criteriu poate stabili perioade de timp: o zi, desfășurarea auditului are loc în decursul a maximum 8 ore lucrătoare; mai
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
audit și datorită faptului că procesul de audit nu se desfășoară permanent. Auditul este efectuat periodic, ocazionat de cererea managementului, iar auditorul îndeplinește acest rol în mod temporar. Scopul auditului este îndeplinit de către auditor prin adoptarea și utilizarea principiului abordării procesuale indiferent de tipul elementului auditabil. Pentru a-și îndeplini cu succes misiunea, auditorul trebuie să cunoască și să înțeleagă organizarea structurală și procesele desfășurate în organizație. Experiența auditorului referitoare la cunoașterea organizației depinde de contactul pe care-l are cu
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
În cazul în care se constată o creștere a numărului de neconformități într-un sector sau proces frecvența auditurilor va crește. Această decizie este luată de Reprezentatul managementului. Numărul minim de audituri care se realizează pentru fiecare componentă organizatorică sau procesuală a sistemului este de cel puțin o dată pe an. 4.3. Implementarea programului de audit Implementarea presupune punerea în practică a activităților de audit în baza unei proceduri. Activitățile de audit se vor face planificat, urmărind fluxul fiecărui proces sau
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
DOMENIUL DE APLICARE Procedura se aplică la programarea, planificarea, efectuarea, raportarea, urmărirea și menținerea înregistrărilor auditurilor interne ale SMC tuturor funcțiilor și entităților organizatorice din S.C. AB-AC S.R.L. implicate în procesul de audit intern. 5. DESCRIEREA ACTIVITĂȚILOR 5.1. Abordarea procesuală 5.1.1 Date de intrare: a) Cerințele SR EN ISO 9001; b) Cerințele SR EN ISO 19011; c) Procesele referitoare la documentele SMC; d) Procesele de management ale activităților; e) Procesele de asigurare a resurselor; f) Procesele de realizare
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
logică ce permit obținerea prezentării procesului dar și stabilirea legăturilor psihologic. Întrebările legate de procese sunt întrebări tehnice care sunt formulate pe baza cerințelor ce trebuie respectate. Răspunsurile așteptate la acest tip de întrebări dau lămuriri asupra modului de desfășurare procesual (intrări - transformări - ieșiri - feedback). Întrebările de tip psihologic ajută la stabilirea conexiunii și verificarea stabilității conexiunii emoționale. Răspunsurile la aceste întrebări, chiar dacă nu ajută la obținerea unor informații tehnice, sunt necesare stabilirii unor căi de comunicare deschise. Semnalul de realizare
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]