13,498 matches
-
Maghiară, un partid de stînga al minorității ungare din Transilvania, deținea 29 de locuri 334. Reprezentanții declarați ai opoziției, Romniceanu și Hațieganu, și-au dat demisia. Pe 26 noiembrie, Statele Unite și Marea Britanie au trimis la București o usturătoare scrisoare de protest, în care criticau metodele corupte și frauduloase folosite la alegeri. Ambele puteri considerau că prin aceste alegeri se nesocotiseră prevederile acordurilor de la Moscova 335. Noua Adunare a Deputaților s-a întrunit pe 1 decembrie 1946. Un tratat de pace Ultima
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
doar optsprezece luni, este important să se ia măsuri pentru fiecare caz în parte, cît mai curînd posibil". Misiunea Americană avea dreptul să atragă atenția guvernului Groza în legătură cu toate cazurile de discriminare. Dacă guvernul român nu lua măsuri în urma unui protest, "atunci trebuie luată în considerare preluarea litigiului de către cei trei șefi de misiune, conform Art. 38 al Tratatului"368. Misiunea Americană era autorizată de către guvernul de la Washington să ia singură măsuri pentru rezolvarea litigiilor cu guvernul român. Se apela la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
București 373. În cîteva săptămîni, guvernul Groza a arestat sute de disidenți. Pe 4 mai a început al doilea val de arestări în masă, în urma căruia au fost închise peste o mie de persoane 374. Nimeni nu ținea cont de protestele Washingtonului. Berry spunea că aflase, din surse demne de încredere, că Moscova este în spatele acestor arestări. Sovieticii considerau că Groza permisese prea multă libertate prin faptul că lăsase partidele de opoziție să se consolideze. Această consolidare era compensată prin arestări
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
era compensată prin arestări și acuzîndu-i pe cei arestați de aderare la organizațiile fasciste, întemnițările se justificau prin Art. 5, din Tratatul de Pace375. Pînă în mai, numai conducerea de la Washington protestase împotriva încălcării drepturilor omului. Britanicii se săturaseră de proteste inutile și nici nu credeau să existe suficiente dovezi care să-i incrimineze pe sovietici, ca să poată ridica problema în fața Comisiei Aliate de Control 376. Ministerul de Externe al Marii Britanii a trecut, însă, la acțiune, în urma acestor arestări repetate. Guvernul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
era supus poporul român, mai ales arestul arbitrar și detenția a sute de persoane care fac sau nu parte din partidele de opoziție"380. Pe 12 iulie, ministrul român de Externe, Gheorghe Tătărescu, a răspuns că guvernul de la București consideră protestele americanilor ca fiind lipsite de un temei legal. Mai mult decît atît, privea aceste note ca pe niște încercări de amestec în treburile interne ale României 381. La două zile după aceea, guvernul român îl aresta pe Maniu. Arestarea și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
neinformați și moralmente sterili, dar și proști"412. Evident că "ignoranța" Anei Pauker o ajuta să-și atingă scopurile și îi permitea să facă abstracție de încălcările Tratatului. Ana Pauker trebuia să se apere de acuzații mult mai grave decît protestele legate de Tratat. Cea mai importantă era demiterea lui Lucrețiu Pătrășcanu din funcția de ministru de Justiție. Demult considerat ca unul din cei mai dotați și populari lideri ai partidului,413 Pătrășcanu era privit de către occidentali ca fiind un comunist
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de tratat tocmai din cauza "slabelor perspective" de înfrîngere a opoziției sovietice 421. În aprilie 1948, Departamentul de Stat a ajuns la concluzia că nu poate sili România să-și îndeplinească obligațiile. Washingtonul, însă, s-a hotărît să nu renunțe la proteste, pentru a "condamna public încălcările" Tratatului. Această tactică avea să demonstreze că SUA își luau în serios obligațiile ce-i reveneau prin acest tratat și să arate, totodată, opiniei mondiale indiferența comuniștilor față de drepturile omului 422. La două săptămîni după
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
necesitatea organizării vreunei întruniri și nu are de gînd să participe la nici-una423. Cu aceasta se încheiau strădaniile englezilor și ale americanilor de a determina România să respecte prevederile militare ale Tratatului. Puterile occidentale și-au dat seama că prin proteste repetate au prea puține șanse să realizeze ceva și că acestea puteau avea, de fapt, un "efect dezavantajos" prin faptul că îi încurajau pe sovietici să cerceteze problema implementării clauzelor militare din Tratatul cu Italia 424. Ambasadorii americani din toată
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fi un element major pentru atingerea obiectivelor politice ale Statelor Unite pentru Europa de Est". Implementarea Tratatului avea să fie privită mai curînd ca o problemă morală, ca un semn care să arate lumii natura conflictului politic existent între Statele Unite și Uniunea Sovietică. Protestele susținute împotriva încălcărilor unor prevederi nu numai că aveau să arate lumii întregi că SUA erau preocupate de soarta Europei de Est, dar puteau fi de "ajutor" în cazul unei eventuale îndepărtări a popoarelor balcanice față de propriile guverne și de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
era încă sub dominație comunistă, dar era independentă de Moscova. Așadar, Washingtonul voia să se concentreze mai mult asupra influențelor nefaste ale Uniunii Sovietice decît asupra tarelor comunismului. Întors de la întrunirea de la Roma, Schoenfeld a continuat să trimită guvernului Groza proteste împotriva încălcărilor Tratatului, dar într-un ritm mult mai lent. Hotărîrea Washingtonului de a înceta să mai cerceteze încălcările clauzelor militare ale Tratatului a avut ca efect general scăderea entuziasmului chiar în cazul celor mai inveterați protestatari. În luna septembrie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
față de regimul comunist și dezvoltarea comerțului 487. Deși adoptase o atitudine mai puțin critică față de aceste propuneri, Pigott a arătat că nici o persoană din Legație nu are "deloc sau aproape deloc încredere în capacitatea acesteia de a "proteja" interesele americane". Protestele împotriva încălcărilor Tratatului aveau să continue. Emisiunile postului de radio Vocea Americii puteau reînvia valorile occidentale, însă, după cum remarcau cei de la Legație, românii "înșiși trebuie să ia măsuri pentru a se elibera și nimeni nu le va da această eliberare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
militare care să sprijine forțele Organizației Tratatului Atlanticului de Nord "sau în alte scopuri"604. Bucureștiul cataloga acest proiect de lege ca fiind "un act agresiv împotriva Republicii Populare Române"605. Mai tîrziu, Ministerul de Externe a trimis Legației un protest oficial, în care descria legea ca pe o "autorizare oficială a activităților criminale" îndreptate împotriva României. "Guvernul Statelor Unite are ca obiectiv formarea unor bande de mercenari care și-au trădat patria și au fugit din România, de fasciști și criminali
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu Bucureștiul 607. Atitudinea României față de Legația Americană se datora, în parte, presiunilor sovietice, dar hărțuielile erau și o reacție directă la o serie de aspecte ale politicii americane vizavi de Europa de Est. Guvernul român era ofensat mai cu seamă de protestele susținute ale Washingtonului cu privire la încălcările drepturilor omului și de punerea în discuție a acestei probleme în cadrul unor foruri internaționale. România obiecta chiar împotriva refuzului Americii de a-i exporta României produsele industriale necesare și a eforturilor susținute ale SUA de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la ONU, s-a prezentat cu probe privind încălcările drepturilor omului din România, în fața secretarului general ONU, Trygve Lie611. În ianuarie 1951, Departamentul de Stat a luat hotărîrea de a protesta în continuare împotriva încălcărilor drepturilor omului din România. Aceste proteste aveau, cel puțin, să readucă în conștiința întregii lumi părerea Curții Internaționale de Justiție, aceea că România "desconsideră cu bună știință" obligațiile prevăzute în tratat 612. La sfîrșitul anului, Administrația a început să trateze cu și mai multă seriozitate problema
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
comuniste din estul Europei și mai ales să le vîndă produsele alimentare excedentare ale SUA. America încercase încă din februarie 1954 să scape de surplusul de produse agricole achiziționate de guvern ca o formă de subvenționare a țăranului american. Însă protestele publicului nu au întîrziat să apară, căci autoritățile încercaseră să vîndă acest surplus sub prețul plătit de consumatorul american. Și, totuși, continua creștere a excedentului de produse alimentare, care ajunsese, în martie 1954, la o valoare de aproape 400 de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de 3 ianuarie, cînd Ford a semnat Legea comercială și se încheiau pe 3 iulie 1976. După această dată se puteau face prelungiri, la intervale de un an, prin ordin prezidențial, dacă nici una din Camere nu emitea nici o moțiune de protest 1710. Negociatorii s-au străduit să găsească o formulă care să-i permită președintelui să facă o derogare de la interdicțiile prevăzute de Paragraful 402, privind emigrarea. Problema era forma de "asigurare" pe care ar fi putut-o da România fără
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
plîngerile lui Goma1869. În scurt timp s-a aflat că guvernul de la București îi arestase și îi condamnase la închisoare pe Goma și pe alți cîțiva disidenți 1870. În primăvară, cîțiva clerici și credincioși baptiști și penticostali și-au exprimat protestul cu privire la discriminările legate de educație și angajări la locurile de muncă. În scrisoarea adresată CSCE, Iosif Ion, Pavel Niculescu și Avril Popescu au solicitat comisiei să aducă la cunoștința Conferinței de la Belgrad încălcarea de către conducerea de la București a dreptului lor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
favorizate". În schimb, Washingtonul și-ar fi pierdut principala pîrghie prin care putea forța Bucureștiul să-și sporească numărul de emigranți și să-și îmbunătățească practicile legate de drepturile omului. După încheierea audierilor, Comisia pentru Comerț a votat moțiunea de protest a lui MacDonald împotriva derogării. Comisia a respins în unanimitate Moțiunea 653, prin vot verbal și a prezentat-o Comitetului de Mijloace și Resurse. La trei zile după aceea, Comitetul a înaintat rezoluția Camerei Reprezentanților, votată, de asemenea, nefavorabil 1902
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a determina Camera Reprezentanților să voteze moțiunea lui McDonald au dat greș; în ziua următoare, Vanik a propus amînarea acesteia și Camera Reprezentanților a acceptat 1904. Pe 1 septembrie, dat fiind că nici una din Camere nu votase o moțiune de protest, Congresul a aprobat, implicit, derogarea de la condiția emigrării și România a beneficiat încă un an de "Clauza națiunii celei mai favorizate". Pasivitatea Congresului se datora mai multor factori. În primul rînd, cutremurul din România provocase o reacție umanitară, mai curînd
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
noiembrie, pentru un lung exil1922. Cu toate acestea, problema persecuției ungurilor a apărut din nou. Ungurii din Budapesta acuzau România că aplică o politică de tip apartheid față de ungurii din Transilvania 1923. Ungurii din București au participat la acțiunea de protest condusă de Károly Kiraly, care era de etnie ungară și care fusese membru în conducerea Partidului Comunist Român pînă la mijlocul deceniului '70. În ianuarie 1978, acesta a trimis partidului o plîngere în care susținea că acesta tratează în mod discriminatoriu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
baza ideală de exercitare a puterii și influenței americane"1931. Practic, Carter vedea o deosebire între încălcările drepturilor omului de către o țară guvernată de o dictatură conservatoare și cele practicate de un stat aflat sub dominație comunistă. El credea că protestele americanilor împotriva încălcărilor drepturilor omului săvîrșite de regimurile conservatoare poate fi mai eficientă "decît a celor din țările comuniste, unde represiunea este atît de puternică încît nu poate fi controlată sau înlăturată cu ușurință"1932. Pe aceasta se baza și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Ceaușescu, la care se adăuga angajamentul din 1977, al lui Carter, de a supraveghea procedurile de emigrare din România i-au redus la tăcere pe cei mai mulți dintre critici. De fapt, nici un membru al Congresului nu a înaintat nici o moțiune de protest înaintea audierilor sau în cursul lor. Opoziția legislativului a fost, de asemenea, intimidată de forța prezentării pe care a făcut-o Administrația la deschiderea audierilor. Încă de la prima pledoarie în fața Comisiei de Mijloace și Resurse pentru Comerț a Camerei Reprezentanților
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pastorul Alexander Havadtoy, din Comitetul Ungurilor Americani din statul Connecticut au criticat practicile Bucureștiului cu privire la drepturile omului, cel de-al doilea punînd accent pe persecuțiile religioase din România 1956. Dat fiind că la audieri nu s-au emis moțiuni de protest împotriva derogării, puterea legislativă a prelungit derogarea și "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România pînă în iulie 1979. Tot din același motiv s-a prelungit pentru încă trei ani și acordul comercial româno-american. Pacepa și Goma O dată încheiate audierile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu importase decît echivalentul a 90 de milioane de dolari 1995. Congresul și derogarea din 1979 Pe 14 iunie, Richard Schulze, din Pennsylvania, Larry McDonald, din Georgia și Robert Dornan, din California au înaintat la Camera Reprezentanților o moțiune de protest, cu nr. 317, împotriva prelungirii derogării pentru România 1996. Ei aduceau ca argument faptul că România încalcă grav drepturile omului, a instituționalizat obstacolele puse în calea emigrării, persecută ungurii și folosește lagăre de muncă forțată pentru a construi canalul Dunăre-Marea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
scos în evidență persecuțiile religioase la care recurgea Bucureștiul, mai cu seamă împotriva diverselor secte creștine și a mișcărilor ortodoxe disidente 2005. La trei zile după încheierea audierilor, Comitetul de Mijloace și Resurse al Camerei Reprezentanților a votat moțiunea de protest a lui Schulze. Datorită acordului privind emigrarea evreilor în Israel, precum și numărului celor care au pledat pentru derogare și a receptivității Congresului față de lărgirea comerțului, Comitetul a anulat moțiunea cu un vot de 26 la 10. În ziua următoare, acesta
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]