19,447 matches
-
Fraser, zise el cu aerul de-a continua o conversație În care Duncan nu lua parte. Dacă la tribunal ți-ar fi spus... Fraser Își Încrucișă brațele și ascultă, și Începu să zîmbească din nou - se părea că-i revenise simțul umorului. Duncan așteptă, apoi se Întoarse. Oamenii care stăteau În partea opusă a mesei tocmai terminaseră o partidă. Doi dintre ei băteau ușor din palme. Bine jucat, zise unul politicos. El și vecinul lui trecură unul altuia mici grămăjoare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
și Atkin, Își dădu seama Îngrozit de mișcarea furișată, neajutorată, intenționată, pe jumătate rușinată a mîinii lui Fraser. Un minut sau două rămase nemișcat, nevrînd să trădeze faptul că era treaz. Apoi Însă, Își dădu seama că nemișcarea Îi ascuțea simțurile: acum auzea respirația lui Fraser, mai aspră de data asta, Îi mirosea transpirația, chiar putea surprinde, credea el, sunetul slab, regulat și umed - ca un ticăit de ceas - al vîrfului pulei lui Fraser care se ridica ritmic... Nu se putu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
un camion din cînd În cînd - păreau asemenea insectelor negre, tîrÎtoare, În Întuneric, cu trupuri lucitoare și fragile și ochi mijind, infernali. Și trotuarele erau aproape golite, iar Julia mergea repede pentru că-i era frig. Helen simțea - de parcă Îi apăruseră simțuri noi În noapte - greutatea și apăsarea brațului și mîinii ei, apropierea feței, umărului, șoldului, coapsei, mișcarea și ritmul pasului ei. În punctul care părea a fi intersecția cu Clerkenwell Road, o luară la stînga. După o vreme, cînd Julia o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
de la o stare de orbire, la senzația dată de lumina usturătoare. La un moment dat fu prinsă Într-o ploaie de scîntei, care-i pîrliră părul și-i arseră fața. După aceea căzu, și, cînd se ridică În picioare, pierdu simțul direcției: alergă cîțiva pași Înainte și dădu peste un zid; se Întoarse și i se păru că intră În altul... În final, ceva vîjÎi spre capul ei - cînd reuși să evite obiectul, crezu că era o hîrtie arzînd. Apoi Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
teiul este complet înflorit). Francis Tugayé Urme de polen pe o petală de crin - luceafărul Între câine și lup, Venus luceafărul apare în aproape penumbră. Când lampioanele se aprind, noaptea este aproape și realitatea își schimbă tonalitatea. Organele senzoriale (de simț) se ascut și, la rândul lor, imaginația. Aici, imaginea se confundă cu realul și acesta este îmbogățit de variațiile naturii. Acest haiku este un cosmos: infinitul mic o mică perlă o lumină în “infinitul ud”... Imuabilitatea cerului recele mesagerul îndepărtat
COMENTARII LA POEME by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83883_a_85208]
-
județul Galați, medic primar cardiolog, doctor în științe medicale, fost cadru didactic universitar. Membru U.E.R. din 1998, membru G.L.U.P.I. 1998, inclus în 65 antologii/ culegeri. Are 7 volume personale de umor. Femeia și epigrama Amândouă mă turmentă Gânduri, simțuri îmi incită, Fiecare de-i recentă, De se poate inedită! Rostul amorului “Iubire, bibelou de porțelan”, Un dar divin din ceruri slobozit, Tu îi îndemni pe tineri an de an Să prețuiască ce-i neprețuit! Amorul tarifat și onoarea Când
MIHAI COSMA by MIHAI COSMA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83942_a_85267]
-
violență. Râsul și Inchiziția nu sălășuiesc laolaltă. Democrația încurajează râsul, tirania îl detestă și îl oprimă. Câteva cuvinte despre autorii epigramelor selectate. Înzestrați cu spontaneitate, cu spirit de observație, cu capacitate de analiză și sinteză, dar, mai cu seamă, cu simțul umorului, prin catrenele adunate între coperțile cărții, ei vădesc originalitate, percutanță, finețe. Aceste miniaturi amuzante aduc o notă de prospețime și savoare de idei, facilitând accesul la esență și de judecăți de valoare. Nu exagerez deloc când afirm că reprezintă
?TEFAN BOBOC-PUNGE?TEANU by ?TEFAN BOBOC-PUNGE?TEANU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83945_a_85270]
-
bătută și să-l dăruiesc altcuiva. Chiar și-n somn, când fața fetei mele e Îmbujorată ca o piersicuță, tot poți distinge acea proeminență hotărâtă a bărbiei. Ultima evaluare de la școală suna așa: „Emily este o fetiță cu un acut simț al competiției și va trebui să Învețe să piardă mai elegant“. — Îți sună cunoscut, Kate? spusese Richard lăsând să-i scape acel scheunat de cățel călcat pe coadă pe care l-a dezvoltat În ultima vreme. Au fost momente În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
zero.) Vă voi suna eu după ce vom alcătui un plan de acțiune. De peste pajiște plutește spre liniștea rece, transatlantică, a lui Abelhammer vocea soacrei mele, limpede ca sunetul clopotului unei catedrale: Pe cuvânt, americanii ăștia n-au nici un pic de simț al tradiției. 19.35: Întorși acasă, curăț cu cârpa udă balega de pe pantalonii Mini Boden ai lui Emily. Reiați lila. (Se pare că Paula a pus În valiză haine pentru o săptămână În Florida, nu În Yorkshire. Ar fi trebuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
geamăna mea diabolică și depravată care-și spune tot Kate Reddy tocmai v-a trimis un e-mail jignitor și tâmpit, vă rog să-l ignorați. Oricum, nu-ți face griji. Abelhammer e american, nu? Nu uita că noi nu avem simțul umorului. 15.23: Șefii de departamente Încep să se scurgă spre biroul lui Rod pentru ședința de strategie. Mi se Închid pleoapele ca la păpuși. Singurul lucru care mă mai ține trează e gândul că Jack Abelhammer mă va da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Nu am timp să răspund. Miercuri, 08.33: Stau În fața hotelului de cel puțin un sfert de oră. E imposibil să găsesc un taxi, iar drumul până-n centru va dura cel puțin douăzeci și cinci de minute. O să Întârzii. Cu toate acestea, simțurile mele o iau razna la gândul că-l voi vedea pe Jack În seara asta. Nu l-am mai văzut de luni de zile și mi-e greu să-i reconstitui chipul. Când mă gândesc la el, nu văd decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
revoluția lor filosofică, "limitînd filosofia". Era urgentă, de aceea, necesitatea recuperării încrederii omului în capacitatea sa de a ajunge la adevăr. Dar spre deosebire de Kant, Rosmini nu merge mai departe, va începe cu examinarea cunoașterii și nu cu facultatea spiritului uman (simțurile, intelectul și rațiunea): "Filosofii moderni s-au ocupat aproape toți de analiza facultății spiritului, puțini însă s-au oprit asupra produsului acestuia al cunoștințelor umane. Analiza acestora din urmă trebuie să preceadă analiza fa-cultăților"5. În consecință, Rosmini își propune
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
eliberare a Bisericii de acel Crist în mîna căruia se găsesc toate lucrurile". (A. Rosmini, Cele cinci plăgi, p. 79) Unghiul vizual critic și istoriografic al lui Rosmini este cu totul aparte; interesul său politic este limitat și redus, iar simțul său ecleziastic este plin de vigoare și vibrant; interesele sale reformatoare privesc în primul rînd Biserica, datorită convingerii că o reformă generală a societății ar fi de negîndit fără a se rezolva problema contaminării religiei și politicii care se deosebește
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
instruire erau depline, nu se adresau numai unei părți a omului, ci omului luat ca un întreg, careera pătruns și cucerit. Nu erau voci care se făceau înțelese doar de către minte sau simboluri care nu puteau să acționeze decît asupra simțurilor; dar, fie pe calea minții, fie pe calea simțurilor, îi mergeau la inimă creștinului și-i dăruiau un sentiment înalt asupra întregii creații, tainic și divin; sentiment care lucra, era atotputernic precum harul care îl alcătuia; căci cuvintele predicii evanghelice
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
a omului, ci omului luat ca un întreg, careera pătruns și cucerit. Nu erau voci care se făceau înțelese doar de către minte sau simboluri care nu puteau să acționeze decît asupra simțurilor; dar, fie pe calea minții, fie pe calea simțurilor, îi mergeau la inimă creștinului și-i dăruiau un sentiment înalt asupra întregii creații, tainic și divin; sentiment care lucra, era atotputernic precum harul care îl alcătuia; căci cuvintele predicii evanghelice proveneau de la sfinții care revărsau asupra ascultătorilor acea abundență
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
este pe punctul să leșine; cărți cărora specia umană ieșită din anii copilăriei le întoarce spatele, pentru că nu își regăsește în ele nici gîndurile, nici sentimentele; și cărora totuși le este condamnat cu cruzime și încăpățînare tineretul care, dintr-un simț firesc, le repudiază și care, adesea, din nevoia de a le preschimba într-unele mai bune, cade sedus de cărți corupte sau capătă o aversiune hotărîtă față de studii sau o ură ascunsă și profundă cauzată de constrîngerea brutală din școli
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Cler nu are o forță corespunzătoare în rîndul acestuia, pentru că el este străin de arme și nu are cum să o apere; iar o bogăție mare lipsită de apărare sfîrșește mai devreme sau mai tîrziu în mîinile celui puternic, căci simțurile acestuia sînt ascuțite de comorile ușor de cucerit. Este evident că toate spolierile abătute de atîtea ori asupra Bisericii de-a lungul timpului au pornit de la acest motiv, sau, mai bine spus, de la slăbiciunea posesorilor lor. Acest lucru explică de ce
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
omenească rațională și religia creștină, care împreună ar fi putut să aducă națiunile în mod pașnic la un nivel ridicat de dezvoltare, fără nedreptăți împotriva puterii laice, erau neputincioase în acțiune. 88. Clerul, fiind oprimat astfel, și-a pierdut treptat simțul propriei demnități și libertăți. În necunoștință de cauză față de valoarea pierdută, se mulțumeau cu averile și puterea trecătoare 201. Nu ar fi drept să spunem că Biserica, în mijlocul atîtor umilințe, ar fi fost lipsită de vocea solemnă care să proclame
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
nu numai în ce privește posesiunea, ci și modul de administrare și de uzufructare; de aceea, el a trezit în acele vremi un multiplu Monahism și Ordin religios, care exprima și profesa un principiu atît de salutar, iar enoriașii, conduși de acel simț creștinesc, care nu dă greș, s-au manifestat de atunci înainte ca fiind mai aplecați să acorde donații și daruri acelui Cler regular care păstra cu strășnicie acel principiu străvechi, mai mult decît Clerul secular; atunci cînd Conciliul al III
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
și prin prădăluire, a fost dăunătoare prin chiar libertățile acordate, a fost dăunătoare prin legile civile dictate în spirit secular și profan pentru ca Biserica să fie protejată și să se bucure de tutela asupra bunurilor sale. Guvernul civil nu are simț ecleziastic și de cîte ori are ocazia se atinge de bunurile sanctuarului, iar prin spiritul său îngheață și stinge totul. Carol cel Mare și Otto I favorizau Biserica, dar nefericita domnie a feudelor (care depindeau nu numai de devoțiunea față de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
la exemplele care se găseau înaintea ochilor, stigmatizînd nepregătirea corpului didactic, recrutat prea adesea din rîndul tinerilor clerici, "cei care deși nu au acumulat nici o experiență despre lucrurile omenești, nici nu au terminat de învățat din obișnuința socială principiile bunului simț, totuși au absolvit școlile seminariale, acest non plus ultra al modernei cunoașteri ecleziastice" (p. 34). 44 Singular este paralelismul între textele patristice cele mai frecvent amintite de Rosmini și acelea care au servit ca ghid de descriere a figurii "episcopului
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de restabilire a ordinii dereglate prin comiterea acelei fapte În cazul infracțiunii este necesar să se aplice o pedeapsă, uneori cu executarea în penitenciar, pe când la contravenție se va aplica o sancțiune cu mult mai ușoară, făcându-se apel la simțul de răspundere al făptuitorului. În prezent există chiar tendința ca și închisoarea contravențională să se transforme în ore de muncă în folosul comunității (art. 5 lit. c, coroborat cu art. 9 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 și
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
infracțiunea de „vătămare corporală gravă“ astfel: „Fapta prin care s-a pricinuit integrității corporale sau sănătății o vătămare care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile, sau care a produs vreuna din următoarele consecințe: pierderea unui simț sau organ, încetarea funcționării acestora, o infirmitate permanentă fizică ori psihică, sluțirea, avortul ori punerea în primejdie a vieții persoanei se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.“) „Când fapta a fost săvârșită în scopul producerii consecințelor prevăzute în
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
182 C.p. Vătămarea corporală gravă este „fapta prin care s-a pricinuit integrității corporale sau sănătății, o vătămare care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile sau care a produs vreuna din următoarele consecințe: pierderea unui simț sau organ, încetarea funcționării acestora, o infirmitate permanentă fizică sau psihică, sluțirea, avortul sau punerea în primejdie a persoanei, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani. Când fapta a fost săvârșită în scopul producerii consecințelor prevăzute în alineatul
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
eventuale deviații de comportament ale celor implicați într-un incident, manifestarea unor atitudini atente față de victime. Agentul de pază și protecție trebuie să nu reacționeze la unele afirmații provocatoare, ironice ale diferitelor persoane, sigur, dacă acestea nu depășesc limita bunului simț, nu stârnesc indignarea publică etc. Pe parcursul discuțiilor cu persoanele implicate într-un incident, agentul de ordine trebuie să se comporte ca un adevărat „negociator“, să evite alternanțele categorice de natură să culpabilizeze pe nedrept vreunul din participanți. Toate discuțiile purtate
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]