13,905 matches
-
satisfacție și o interiorizare scăzute ale populației În ceea ce privește regimul politic din Republica Moldova: aproape jumătate din populație crede că În ultimii 10-15 ani nimic nu s-a schimbat spre bine, iar 45% dintre cei ce au răspuns la un astfel de sondaj nu au putut defini un stat democratic. Autorul observă că populația a pierdut Încrederea În partidele democratice și este ghidată mai mult de nostalgia față de fostul regim socialist. Totuși, aproximativ 40% dintre cetățeni speră că Republica Moldova este pe cale de a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
opiniile, atitudinile și interesele prin diferite mijloace legitime: participarea la vot, participarea la procesul de influențare și luare a deciziilor politice prin intermediul diferitor grupuri de interese etc. O formă specifică de exprimare a opiniilor, atitudinilor și evaluărilor populației o constituie sondajele de opinie. În literatura de specialitate noțiunea de sondaj de opinie este utilizată pentru a desemna o formă a anchetei, aplicată pentru studierea diferitor probleme de interes public major și care are drept scop evidențierea opiniilor (evaluări, atitudini, păreri) legate
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la vot, participarea la procesul de influențare și luare a deciziilor politice prin intermediul diferitor grupuri de interese etc. O formă specifică de exprimare a opiniilor, atitudinilor și evaluărilor populației o constituie sondajele de opinie. În literatura de specialitate noțiunea de sondaj de opinie este utilizată pentru a desemna o formă a anchetei, aplicată pentru studierea diferitor probleme de interes public major și care are drept scop evidențierea opiniilor (evaluări, atitudini, păreri) legate de problemele studiate. Apariția sondajelor de opinie este legată
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de specialitate noțiunea de sondaj de opinie este utilizată pentru a desemna o formă a anchetei, aplicată pentru studierea diferitor probleme de interes public major și care are drept scop evidențierea opiniilor (evaluări, atitudini, păreri) legate de problemele studiate. Apariția sondajelor de opinie este legată de numele lui George H. Gallup (1901-1982), care fundamentează, din punct de vedere teoretic, metoda sondajului În disertația sa doctorală „O metodă obiectivă de măsurare a interesului cititorilor față de conținutul ziarelor” (1928). În 1935 George H.
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
probleme de interes public major și care are drept scop evidențierea opiniilor (evaluări, atitudini, păreri) legate de problemele studiate. Apariția sondajelor de opinie este legată de numele lui George H. Gallup (1901-1982), care fundamentează, din punct de vedere teoretic, metoda sondajului În disertația sa doctorală „O metodă obiectivă de măsurare a interesului cititorilor față de conținutul ziarelor” (1928). În 1935 George H. Gallup fondează primul institut specializat de sondare a opiniei publice, American Institute of Public Opinion (AIPO), cunoscut și sub denumirea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de măsurare a interesului cititorilor față de conținutul ziarelor” (1928). În 1935 George H. Gallup fondează primul institut specializat de sondare a opiniei publice, American Institute of Public Opinion (AIPO), cunoscut și sub denumirea de „Institutul Gallup”. Anterior Înființării acestui institut, sondajele preelectorale, ca un tip de sondaj de opinie, erau realizate În special de către jurnaliști. Aceștia Întrebau pe stradă persoanele care le apăreau În cale despre intențiile lor de vot sau expediau nesistematic prin poștă chestionare. Tehnica respectivă, numită „vot de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
conținutul ziarelor” (1928). În 1935 George H. Gallup fondează primul institut specializat de sondare a opiniei publice, American Institute of Public Opinion (AIPO), cunoscut și sub denumirea de „Institutul Gallup”. Anterior Înființării acestui institut, sondajele preelectorale, ca un tip de sondaj de opinie, erau realizate În special de către jurnaliști. Aceștia Întrebau pe stradă persoanele care le apăreau În cale despre intențiile lor de vot sau expediau nesistematic prin poștă chestionare. Tehnica respectivă, numită „vot de paie” (straw vote), a fost utilizată
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
AIPO s-a datorat predicțiilor corecte pe care le făcea prin studiile sale, Începând cu prognozarea victoriei lui Franklin D. Roosvelt În alegerile prezidențiale din 1936 cu o abatere de 6,5%. Astfel, În perioada anilor 1936-1950 discrepanța dintre rezultatele sondajelor Gallup și rezultatul final al voturilor era, În medie, de 3,6%; În anii 1952-1970 de 1,7%, iar În anii 1972-1984 de 1,2%. „Succesul sondajelor Gallup sprijină ipoteza relației consistente atitudine/comportament, ipoteză ce justifică efectuarea sondajelor de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o abatere de 6,5%. Astfel, În perioada anilor 1936-1950 discrepanța dintre rezultatele sondajelor Gallup și rezultatul final al voturilor era, În medie, de 3,6%; În anii 1952-1970 de 1,7%, iar În anii 1972-1984 de 1,2%. „Succesul sondajelor Gallup sprijină ipoteza relației consistente atitudine/comportament, ipoteză ce justifică efectuarea sondajelor de opinie publică nu numai preelectorale, dar și pe probleme de preferințe culturale, de consum etc.” (Chelcea, 2002). În deceniul trei al secolului XX, numit „deceniul cercetării opiniei
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
rezultatele sondajelor Gallup și rezultatul final al voturilor era, În medie, de 3,6%; În anii 1952-1970 de 1,7%, iar În anii 1972-1984 de 1,2%. „Succesul sondajelor Gallup sprijină ipoteza relației consistente atitudine/comportament, ipoteză ce justifică efectuarea sondajelor de opinie publică nu numai preelectorale, dar și pe probleme de preferințe culturale, de consum etc.” (Chelcea, 2002). În deceniul trei al secolului XX, numit „deceniul cercetării opiniei publice”, În SUA apar mai multe instituții de sondare a opiniei publice
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
instituții de sondare a opiniei publice, iar În universități Încep să se țină cursuri despre opinia publică. Ziarele de mare tiraj Încep să-și organizeze propriile servicii de studiere a opiniei publice, The New York Times fiind primul dintre acestea. Din SUA practica sondajelor de opinie s-a extins În Întreaga lume, fie prin Înființarea agențiilor institutelor din SUA, fie prin crearea propriilor instituții naționale În țările respective. Utilizarea largă a sondajelor de opinie se datorează avantajelor acestora. Astfel, În literatura de specialitate sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
studiere a opiniei publice, The New York Times fiind primul dintre acestea. Din SUA practica sondajelor de opinie s-a extins În Întreaga lume, fie prin Înființarea agențiilor institutelor din SUA, fie prin crearea propriilor instituții naționale În țările respective. Utilizarea largă a sondajelor de opinie se datorează avantajelor acestora. Astfel, În literatura de specialitate sunt menționate următoarele aspecte importante și utile ale sondajului de opinie: permite studierea adecvată a opiniilor, atitudinilor și intereselor unor populații mari, relativ eterogene și structurate după anumite variabile
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lume, fie prin Înființarea agențiilor institutelor din SUA, fie prin crearea propriilor instituții naționale În țările respective. Utilizarea largă a sondajelor de opinie se datorează avantajelor acestora. Astfel, În literatura de specialitate sunt menționate următoarele aspecte importante și utile ale sondajului de opinie: permite studierea adecvată a opiniilor, atitudinilor și intereselor unor populații mari, relativ eterogene și structurate după anumite variabile ce interesează cunoașterea realității sociale; constituie un mijloc de informare economic În ce privește timpul și fondurile, rapid, sistematic și cu un
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și a gradului de informare publică; constituie un mijloc de comunicare Între mase și elită; facilitează cunoașterea unor aspecte ale vieții sociale care nu pot fi depistate pe altă cale (de exemplu, prin recensăminte și alte statistici administrative). Pe lângă avantaje, sondajul de opinie prezintă și anumite riscuri, dezavantaje În raport cu alte metode și tehnici de cercetare a realității sociale. Astfel, profesorul V. Miftode (1995) scoate În evidență următoarele dezavantaje: opiniile Înregistrate sunt deseori distorsionate, din cauza „intervenției” unor factori identificați și neidentificați; „imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
doar o parte a acestui univers, chiar dacă se consideră a fi reprezentativă; exigențele metodologice, În special cele statistico-matematice, sunt atât de mari, Încât erorile nu pot fi evitate; deseori concluziile obținute nu justifică cheltuielile, mai ales atunci când au fost Întreprinse sondaje asemănătoare de alte instituții. Unele critici se bazează pe faptul că prin sondaje de opinie ajungem doar la „impresia de a cunoaște” problema studiată, la o cunoaștere comună, nesistematică și din aceste considerente - neștiințifică. Cu toate dezavantajele menționate, utilitatea sondajelor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
metodologice, În special cele statistico-matematice, sunt atât de mari, Încât erorile nu pot fi evitate; deseori concluziile obținute nu justifică cheltuielile, mai ales atunci când au fost Întreprinse sondaje asemănătoare de alte instituții. Unele critici se bazează pe faptul că prin sondaje de opinie ajungem doar la „impresia de a cunoaște” problema studiată, la o cunoaștere comună, nesistematică și din aceste considerente - neștiințifică. Cu toate dezavantajele menționate, utilitatea sondajelor de opinie nu poate fi neglijată. Promotorii sondajelor de opinie ca metodă, George
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sondaje asemănătoare de alte instituții. Unele critici se bazează pe faptul că prin sondaje de opinie ajungem doar la „impresia de a cunoaște” problema studiată, la o cunoaștere comună, nesistematică și din aceste considerente - neștiințifică. Cu toate dezavantajele menționate, utilitatea sondajelor de opinie nu poate fi neglijată. Promotorii sondajelor de opinie ca metodă, George H. Gallup și Saul F. Rae, susțin În lucrarea The pulse of democracy (1940) că acestea Îndeplinesc un rol triplu În societățile democratice: reechilibrează raportul dintre puterea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
bazează pe faptul că prin sondaje de opinie ajungem doar la „impresia de a cunoaște” problema studiată, la o cunoaștere comună, nesistematică și din aceste considerente - neștiințifică. Cu toate dezavantajele menționate, utilitatea sondajelor de opinie nu poate fi neglijată. Promotorii sondajelor de opinie ca metodă, George H. Gallup și Saul F. Rae, susțin În lucrarea The pulse of democracy (1940) că acestea Îndeplinesc un rol triplu În societățile democratice: reechilibrează raportul dintre puterea elitelor și masele populare; descentralizează puterea politică a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acestea Îndeplinesc un rol triplu În societățile democratice: reechilibrează raportul dintre puterea elitelor și masele populare; descentralizează puterea politică a elitelor; contrabalansează influența grupurilor dominante din societate. Nu mai puțin sugestivă este convingerea profesorului S. Chelcea (2002), care consideră că sondajele de opinie sporesc eficacitatea guvernării În societățile cu democrație reprezentativă, oferind autorităților informații despre dorințele, interesele și problemele cu care se confruntă cetățenii. Practica utilizării acestei metode de investigare În Republica Moldova este recentă. Realizarea sistematică a sondajelor de opinie a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care consideră că sondajele de opinie sporesc eficacitatea guvernării În societățile cu democrație reprezentativă, oferind autorităților informații despre dorințele, interesele și problemele cu care se confruntă cetățenii. Practica utilizării acestei metode de investigare În Republica Moldova este recentă. Realizarea sistematică a sondajelor de opinie a Început grație suportului acordat de Fundația Soros Moldova, care a lansat În 1998 un program de cercetare a opiniei publice - Barometrul Opiniei Publice. Pe lângă sondajele de sub egida acestui program, au fost realizate și alte sondaje comandate de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
utilizării acestei metode de investigare În Republica Moldova este recentă. Realizarea sistematică a sondajelor de opinie a Început grație suportului acordat de Fundația Soros Moldova, care a lansat În 1998 un program de cercetare a opiniei publice - Barometrul Opiniei Publice. Pe lângă sondajele de sub egida acestui program, au fost realizate și alte sondaje comandate de diferite instituții și organizații internaționale. Sondajele de opinie oferă deci posibilitatea investigării stării de spirit a populației față de anumite probleme (de obicei, de interes major) la un moment
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sistematică a sondajelor de opinie a Început grație suportului acordat de Fundația Soros Moldova, care a lansat În 1998 un program de cercetare a opiniei publice - Barometrul Opiniei Publice. Pe lângă sondajele de sub egida acestui program, au fost realizate și alte sondaje comandate de diferite instituții și organizații internaționale. Sondajele de opinie oferă deci posibilitatea investigării stării de spirit a populației față de anumite probleme (de obicei, de interes major) la un moment dat. În continuare, ne vom referi la atitudinea membrilor societății
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
suportului acordat de Fundația Soros Moldova, care a lansat În 1998 un program de cercetare a opiniei publice - Barometrul Opiniei Publice. Pe lângă sondajele de sub egida acestui program, au fost realizate și alte sondaje comandate de diferite instituții și organizații internaționale. Sondajele de opinie oferă deci posibilitatea investigării stării de spirit a populației față de anumite probleme (de obicei, de interes major) la un moment dat. În continuare, ne vom referi la atitudinea membrilor societății moldovenești față de funcționarea democrației la Începutul celui de-
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
divizat pe dimensiuni: atitudinea față de regimul democratic, reprezentat de sistemul politic existent; atitudinea față de modul În care acest regim acționează Într-un context social dat (Mărginean, Precupețu și Precupețu, 2001). Pentru analiza atitudinilor menționate mai sus, vom apela la datele sondajelor de opinie efectuate În perioada anilor 2001-2004 În Republica Moldova: sondajele realizate În cadrul programului Barometrul Opiniei Publice și sondajele realizate de Centrul de Analiză și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice CIVIS, la solicitarea Oficiului de Cercetare al Departamentului de Stat din
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
politic existent; atitudinea față de modul În care acest regim acționează Într-un context social dat (Mărginean, Precupețu și Precupețu, 2001). Pentru analiza atitudinilor menționate mai sus, vom apela la datele sondajelor de opinie efectuate În perioada anilor 2001-2004 În Republica Moldova: sondajele realizate În cadrul programului Barometrul Opiniei Publice și sondajele realizate de Centrul de Analiză și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice CIVIS, la solicitarea Oficiului de Cercetare al Departamentului de Stat din SUA; Barometrul de Opinie Publică, realizat În iunie 2002, și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]