14,810 matches
-
întruchiparea ei ultimă, legată de personalitatea energetică, o impune ca fapt universal. C. Rădulescu-Motru susține, în unele contexte ale operei sale, că personalitatea energetică are două forme: profesionistul și omul de vocație. Prima formă (ipostază) este clădită pe diferențierea dispozițiilor sufletești, dar numai în legătură cu o aptitudine, pe când cea de a doua este asociată omului în totalitatea determinărilor sale. În fiecare moment istoric al ei, munca ține pe om în legătură cu energiile naturii, dar și cu Necondiționatul. Pe de o parte, omul, ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a personalității energetice) este, totuși, mai departe de omul de vocație (de asemenea, ipostază a personalității energetice) decât de "tip"; diferențierea aptitudinilor celui dintâi în genul specific de muncă urmează, dominant, unui criteriu cu valențe subiective individuale; iar selecția dispozițiilor sufletești, chiar dacă are loc în orizontul culturii orizont purtător de "idealuri" profesionale este în sensul specializării stricte, adică al fixării într-un gen de muncă. Pe măsură ce personalizarea înaintează, nu se produce o îndepărtare de natură; dimpotrivă, forma superioară este mai aproape de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
același timp, vocația specifică un gen de muncă liber, pentru că ea nu blochează "agentul" muncitor într-un gen de muncă dat; prin ea, selecția energiilor, aflate înlăuntrul omului ca dispoziții, provoacă apariția unei munci de un fel nou. În alcătuirea sufletească a vocației însă are importanță structura caracterului, înțeleasă ca moralitate. Moralitatea este una în omul de vocație, și alta în profesionist. Moralitatea în înțelesul de consecvență cu sine însuși"212. Această "consecvență cu sine însuși" este libertate față de natură, am
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Personalitatea poporului cultura condiționează personalitatea individului. Rezultatul umanizării nu este negarea legăturilor personalității energetice cu energiile naturii; totuși, acestea nu mai sunt pentru ea în stare brută, naturală ca atare, ci sunt într-o formă mediată, socializată. Individul capătă dispoziții sufletești de la poporul în mijlocul căruia trăiește. "...un spirit oricât de extraordinar ar fi înzestrat nu poate crea fără să continue lanțul operelor de dinaintea lui"213, comentează Nicolae Bagdasar ideile lui C. Rădulescu-Motru privind relația individ-cultură. Forțele psihofizice sunt premise ale personalității
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în unitatea ființei umane. Personalitatea energetică, gândită generic, se definește printr-o tehnică a muncii diferită de cea a personalității anarhice (mistice), sau cea a personalității "tip". Ea continuă natura, dar crează "peste natură" o nouă formă de energie. Unitatea sufletească proprie personalității energetice accentuează în mare mă-sură conștiința. Prin aceasta omul reușește să transforme energia, să o folosească pentru a-și spori prezența sa culturală. Conștiința este pentru întreaga istorie mediul și vehicolul anticipației; iar munca, fiind "aptitudinea omului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
anarhică), "tipul" și personalitatea energetică desfășoară istoria. Ca ipostaze ale personalizării energiei, ele deschid istoria către o variație infinită a tehnicii muncii și aptitudinilor profesionale; o deschid, de asemenea, prin creațiile care îmbogățesc cultura. Fiecăreia îi este proprie o unitate sufletească în care conștiința și eul coexistă cu anumite dispoziții și aptitudini de muncă; fiecare reprezintă un moment al determinismului prin finalitate, întrucât ipostaziază energia într-o formă personalizată. Fiecare formă (ipostază) a personalizării conservă elementele de originalitate ale omului, introduse
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
așa cum cultura păstrează elementele de originalitate din viața istorică a unui popor. Determinat prin formele personalității și privit sub aspect istoric, omul este o sinteză a liniilor de evoluție a energiei, trecute în regimul personalizării. Privit dinspre sistematica factorilor săi sufletești, el apare ca microcosm, ca o structură de elemente "energetice" prin care este refăcută structura universului (a întregii evoluții a energiei); sau, cu vorbele lui Vasile Băncilă relativ la concepția despre om a lui C. Rădulescu-Motru: "dacă atunci când am considerat lucrurile
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
popor. Idealul are, desigur, o "natură" spirituală; dar el este prins, totuși, de sufletul unui popor, nefiind spirit pur. Personalitatea energetică are ceva din ideal (are ceva din natura spirituală), dar ea se constituie prin structurarea aptitudinală a unui conținut sufletesc. Ea este, întâi, ca posibilitate, de ordinul idealului și al normativului. În realitatea sa însă va pătrunde și condiționatul natural-sufletesc. Ruptă de natură, forma finală de personalizare a energiei (personalitatea energetică) nu reprezintă nimic; așa pare a fi la începutul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nu reprezintă nimic; așa pare a fi la începutul său, fiind prea apropiată de ideal; totuși, încă în realitatea sa inițială, ea este o posibilitate, o promisiune îndreptată către înfăptuirea de sine a omului, pentru că în ea există un fond sufletesc ca material de prelucrat (ceea ce, totuși, o naturalizează) și idealul ca model (ceea ce o de-naturalizează). Inițial, modelul personalității se află "în afară", iar în suflet se găsește, la început, o materie amorfă, care așteaptă să fie cioplită după model
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al acestei lucrări (I.3.a.): 1) în cel al "științei personalității", unde ea apare ca o previziune a unei corelații persistente, a unei realități pentru care s-au acumulat premisele naturale și culturale necesare desăvârșirii sale; astfel, ca unitate sufletească a anumitor deprinderi de muncă, ea este forma de personalitate pe care o va realiza perioada contemporană; acest plan vizează omul ca realitate "fizică" și formele sale de existență din ce în ce mai bine și mai eficient corelate cu mediul; 2) în cel
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
putem distinge: a) o previziune generală, potrivit căreia personalitatea energetică a acumulat premisele necesare edificării sale: eul s-a raționalizat suficient, "tipul" și-a dovedit limitarea, tehnica actuală a muncii s-a clădit pe o diferențiere mai accentuată a dispozițiilor sufletești; unitatea sufletească, structura aptitudinală au ca ax central conștiința morală; conștiinciozitatea este deja, în unele locuri, o atitudine activă; b) o previziune "locală", legată de realizarea personalității energetice la români. Previziunea generală conduce la pedagogia vocației; cea locală, la românism
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a) o previziune generală, potrivit căreia personalitatea energetică a acumulat premisele necesare edificării sale: eul s-a raționalizat suficient, "tipul" și-a dovedit limitarea, tehnica actuală a muncii s-a clădit pe o diferențiere mai accentuată a dispozițiilor sufletești; unitatea sufletească, structura aptitudinală au ca ax central conștiința morală; conștiinciozitatea este deja, în unele locuri, o atitudine activă; b) o previziune "locală", legată de realizarea personalității energetice la români. Previziunea generală conduce la pedagogia vocației; cea locală, la românism și, mai
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
legătura, niciodată perfectă, pe care ea o stabilește cu propriul său suport; acesta poate fi omul ca individ sau omul social. Oricât de "eficient" ar fi filtrate energiile cosmice prin sufletul poporului, astfel încât acesta să devină singurul rezervor al dispozițiilor sufletești individuale, acordul nu va fi niciodată absolut. Mai mult, tentația desăvârșirii vine tocmai din lipsa acordului deplin; munca își are necesitatea nu doar în "programul cosmic", ci și în cel omenesc, în care apare ca necesară și raportarea la ideal
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fericirii cu moralitatea în perspectiva Binelui Suveran, rațional-posibil, care implică adaosul "postulatelor rațiunii practice", Rădulescu-Motru pune această desăvârșire în "persoana energetică", adică într-o configurație fenomenal-posibilă, ce poate rezulta din dinamica, determinată prin finalitate, a energiilor lumii de-venite forțe sufletești. Personalitatea energetică trebuie împlinită continuu. Chiar dacă la un moment dat este realizată într-o anumită configurație, istoria nu se oprește aici. Revine ca o exigență a fiecărui timp înfăptuirea ei. Odată configurată, această formă de personalitate nu încetează de a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în "interpretarea" structurii formale a conceptului kantian al finalității. Teoria vocației începe cu precizări vagi asupra muncii "oamenilor excepționali", continuă cu fixarea sensurilor termenului "inovator" și se finalizează cu modelul teoretic al vocației. Prima sa schiță o aflăm în Puterea sufletească (Partea a V-a, II 3-6), acolo unde C. Rădulescu-Motru vorbește despre "oamenii excepționali" ("oamenii mari"), despre geneza, rolul social, categoriile lor etc. Oamenii mari se definesc prin activitatea socială: ei "anticipă prin ideile și faptele lor, idei și fapte
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
doar o valoare relativă raportată la finalitatea socială. Autorul accentuează atât de mult această idee, încât riscă o depersonalizare a oamenilor mari. Aceștia sunt independenți numai față de modurile de muncă existente la un moment dat; dar sunt dependenți de fondul sufletesc al poporului "sublimat" în ideal, fond sufletesc ce dobândește chiar o determinare istorică. Așa încât, oamenii mari sunt produsul "condițiunii istorice" și vehicolul idealului pe care societatea tinde să-l reprezinte în viitor. Doar ei îmbogățesc cultura unui popor cu inovații
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
socială. Autorul accentuează atât de mult această idee, încât riscă o depersonalizare a oamenilor mari. Aceștia sunt independenți numai față de modurile de muncă existente la un moment dat; dar sunt dependenți de fondul sufletesc al poporului "sublimat" în ideal, fond sufletesc ce dobândește chiar o determinare istorică. Așa încât, oamenii mari sunt produsul "condițiunii istorice" și vehicolul idealului pe care societatea tinde să-l reprezinte în viitor. Doar ei îmbogățesc cultura unui popor cu inovații veritabile. Rolul lor este, în primul rând
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
împrăștie germenii evoluției în indivizi. Dar inovația acestora exprimă și o stare de necesitate a culturii. Ea onorează "scopul" naturii și idealul cultural, totodată. Acestea două ("scopul" naturii și idealul cultural) sunt semnele de hotar ale semanticii vocației din Puterea sufletească. Oarecum, această schiță nu se suprapune schemei determinismului prin finalitate, pentru că operațiile cuprinse de aceasta din urmă limitarea zonei de valabilitate a determinismului prin cauzalitate și universalizrea legislației finalității apar printr-o interferență care atribuie naturii ceea ce aparține culturii ("non-naturii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
muncă, păstrează conceptul vocației (din conținutul căruia face parte) în limitele operațiilor din schema conceptului determinismului prin finalitate. Astfel, munca este un fapt cultural, dar ea răspunde unei necesități naturale. Anticiparea unei noi tehnici de muncă vine pe un temei sufletesc și natural (natura sădește în sufletele oamenilor mari germenii evoluției), dar rolul ei este în sensul întăririi armăturii pe care omul o opune naturii, așadar rolul ei este condiționat cultural. Fapta oamenilor mari este culturală, dar rostul ei este de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
celor dintâi ne găsim înaintea nu numai a unui om mare, ci înaintea omului unic. "Din această a doua categorie nu avem până astăzi decât pe Christ și cel mult pe întemeietorii de religiuni"225. Schița conceptului vocației din Puterea sufletească este aplicată la cultura română. Acceptând diferențele dintre "cultura adevărată", "semicultură" și "pseudocultură", din Cultura română și politicianismul, C. Rădulescu-Motru atribuie poporului român stadiul de "semicultură" și șanse de accedere la o cultură adevărată. Aceasta din urmă se definește prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cultura română. Acceptând diferențele dintre "cultura adevărată", "semicultură" și "pseudocultură", din Cultura română și politicianismul, C. Rădulescu-Motru atribuie poporului român stadiul de "semicultură" și șanse de accedere la o cultură adevărată. Aceasta din urmă se definește prin unitatea și armonia sufletească a membrilor poporului. Semicultura scoate la iveală o anume disponibilitate către unitatea armonioasă sufletească a indivizilor; ea este posibilitatea culturii. Oricare popor trece pin acest stadiu; chiar popoarele cu mare cultură, "bunioară francezii, englezii, germanii etc. au trecut, înainte de a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
politicianismul, C. Rădulescu-Motru atribuie poporului român stadiul de "semicultură" și șanse de accedere la o cultură adevărată. Aceasta din urmă se definește prin unitatea și armonia sufletească a membrilor poporului. Semicultura scoate la iveală o anume disponibilitate către unitatea armonioasă sufletească a indivizilor; ea este posibilitatea culturii. Oricare popor trece pin acest stadiu; chiar popoarele cu mare cultură, "bunioară francezii, englezii, germanii etc. au trecut, înainte de a ajunge unde sunt, prin o perioadă de semicultură"226. Împrumuturile culturale care nu se
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este posibilitatea culturii. Oricare popor trece pin acest stadiu; chiar popoarele cu mare cultură, "bunioară francezii, englezii, germanii etc. au trecut, înainte de a ajunge unde sunt, prin o perioadă de semicultură"226. Împrumuturile culturale care nu se acordă cu însușirile sufletești ale unui popor și care provoacă amalgamarea instituțiilor, credințelor, deprinderilor, idealurilor formează pseudocultura. Poporul român nu este, prin urmare, "pseudocult", ci "semicult" și are dispoziții suficiente pentru a se transforma într-un "popor cult"; el tocmai trăiește începuturile unei "culturi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
său. Nu este aici locul pentru o discuție asupra ideilor lui C. Rădulescu-Motru despre cultura română, aflate sub influența teoriei maioresciene a "formelor fără fond", dar trebuie să observăm sensul în care el gândește cultura ca prelungire firească a dispozițiilor sufletești ale poporului, iar nu ca ansamblu de instituții și valori străine fondului intim sufletesc al acestuia. Dispozițiile sufletești se exersează, întotdeauna, în scopul continuității vieții sociale și al întăririi armăturii pe care omul o așază între el și mediul cosmic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cultura română, aflate sub influența teoriei maioresciene a "formelor fără fond", dar trebuie să observăm sensul în care el gândește cultura ca prelungire firească a dispozițiilor sufletești ale poporului, iar nu ca ansamblu de instituții și valori străine fondului intim sufletesc al acestuia. Dispozițiile sufletești se exersează, întotdeauna, în scopul continuității vieții sociale și al întăririi armăturii pe care omul o așază între el și mediul cosmic. Nucleul acestei armături este format de tehnica muncii. Prin urmare, evoluția ideilor și a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]