13,470 matches
-
în zori de zi am vrea să fim și noi/cenușă,/noi și pământul. " " Je voudrais tânt/que țoi et moi/La terre avec,/Soyons aussi cendres brûlantes. " (Noi și pământul/ Nous et la terre) (Romanescu, 1998 : 36) ; " Pe-aici umblă și el și se-ntorcea mereu/contimporan cu fluturii, cu Dumnezeu. Voilà la terre bercée du bleu des cieux/ Où îl vécut, contemporain de Dieu ! " (Cântec pentru anul 2000/Chanson pour l'an 2000) (Romanescu, 1998 : 60) ; Eu/nu mă
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Blaga, op. cît., p. 10. C'est nous qui soulignons. 848 Lucian Blaga, Catre cititori (Aux lecteurs), traduction de Sanda Stolojan, în Lucian Blaga, L' Étoile la plus triste, op. cît., p. 23 (Texte source : " de-aceea/lăsați-mă/să umblu mut printre voi,/să vă ies în cale cu ochii închiși. " V. Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 103). 849 Lucian Blaga, Scrisoare (Lettre), traduction de Jean Poncet, în Jean Poncet (dir.) Lucian Blaga ou le chant..., p. 108
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Mă voix s'éteint : ce n'est point raison suffisante./ Mère, pourquoi m'as tu précipité dans la lumière,/pourquoi m'y as-tu précipité ? " (Texte source : " Nu știu nici azi pentru ce m-ai trimis în lumina./ Numai ca să umblu printre lucruri/și să le fac dreptate spunându-le/care-i mai adevărat și care-i mai frumos ?/ Mâna mi se oprește : e prea puțin./ Glasul mi se stinge : e prea puțin./ De ce m-ai trimis în lumina, Mama,/De ce
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
mergeau atât spre vocabularul îmbelșugat, cât spre întrebuințarea nuanțata, neobișnuită uneori, a unui vocabular de circulație generală printre români. Ceea ce urmăream nu era cuvântul pitoresc, rar, a cărui semnificație trebuie căutată în Dicționarul limbii, ci îmbinarea nouă de cuvinte, câri umblă în toată obștea românească. Foarte rar m-am abătut de la acest criteriu în traducerea lui Faust. Nous savons que leș écrivains nourrissent en général, aujourd'hui même, l'ambition d'enrichir la langue littéraire avec des termes locaux, régionaux. J
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Lucian Blaga, Inscripție, în Opera poetica, op. cît., p. 257. Ce poème est construit entièrement sur cinq reprises de contenu, c'est-à-dire sur des vers en miroir. Nous citons ci-dessous leș deux premières reprises de contenu : " Drumurile, pe care nu umblam,/drumurile, ce rămân în noi,/ne duc și ele, fără număr, undeva./ Cuvintele, pe care nu le rostim,/cuvintele, ce rămân în noi,/descoperă și ele, fără de margini, făptura. " La traduction littérale est la plus appropriée dans cette situation, parce
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
îi făgăduiește lumea fiului încă nenăscut, prunc plutind în lichid amniotic ca într-o mare de lacrimi: „Nu vei fi niciodată mai aproape de mine ca acum, când nu pierd nici o mișcare a ta, când respir, mănânc și beau pentru tine, umblu, privesc și mă tem pentru tine.../ Când tot ce văd este ceea ce ție îți va părea demult cunoscut./ Nu stă nimic între noi, nu ne desparte decât durerea. Vei mai fi vreodată atât de departe?” Romanele scrise de D. sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
ci liniștea colibei tale te face fericit”, atunci când ea află că Ghiță, ginerele ei, vrea să ia În arendă hanul de la „Moara cu noroc”. Cizmar de meserie, Ghiță se săturase să cârpească cizmele oamenilor, mai ales că aceștia obișnuiau să umble toata săptămâna În opinci, ori desculți, iar când dumineca e noroi, Își duc cizmele În mâna pâna la biserică. Acțiunea se desfășoară Într-o zonă geografică a Ardealului, la hanul Moara cu noroc, aflat Într-o vale dintre dealuri, o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
conduce douăzeci și trei de turme de porci și „nimeni nu cutează să fure, ba să-l ferească Dumnezeu pe acela, pe care aș crede că-1 pot bănui”. Sămădăul Îi pretinde cârciumarului să-1 informeze cu tot ce se Întâmplă: cine umblă pe drum, cine trece pe aici, cine ce zice si cine ce face, lăsându-l pe Ghiță copleșit de gânduri negre, pentru că simte pericolul, daca i se supune lui Lică, dar riscul poate fi mai mare, dacă Î1 refuză. Conflictul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vorbă, sfiindu-se totuși să se vâre Între bogătași. Nu lipsesc reprezentanții intelectualității ardelene: familia Învățătorului Herdelea și preotul Belciug. Aceștia respectă petrecerea țăranilor, dar nu se amestecă printre ei. Maria Herdelea era fată de țăran de pe la Monor, dar fiindcă umblase totdeauna În straie nemțești și mai ales pentru că s-a măritat cu un Învățător, se simțea mult deasupra norodului și avea o milă cam disprețuitoare pentru tot ce e țărănesc. Ion o strânge la piept pe Ana, posibila mireasă a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fără culoare că soarele anulează toate culorile și ele devin cenușii. O pereche de bocanci, reparați din când În când de Traian Pisică, amintește că țăranii au făcut un pas Înainte, față de vremea când toată vara și chiar toamna târziu, umblau desculț (vezi romanul „Desculț” de Zaharia Stancu). Când Încearcă și Moromete să repare ceva la unul din aceste obiecte, se rupe o componentă Într-unul din ei și Îl aruncă cine știe unde, de se ocupă de el Duțulache, câinele casei, și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
urmare a unei inadaptări la noile condiții sociale, Îl slăbesc din punct de vedere fizic. Rămâne cu spiritul treaz, dar simte dureri insuportabile În picioare, probabil manifestări ale unor crize reumatice, În funcție de vreme, bună sau rea. Apoi nu mai poate umbla și rămâne imobilizat pe prispă ceasuri Întregi. Ca o ironie a soartei, el, țăranul care a avut totdeauna căruță cu cai, prins de o criză teribilă la fiica lui vitregă, Alboaica, este cărat Înapoi acasă de către nepotul său Sande Într-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fie dați la detașamente mai bune (din același oraș, la întreprinderi, etc.). * c) Ajunși în detașamente: Randamentul lor la lucru a fost în general submediocru; Au încercat să se pună bine cu comandanții respectivi; Au reușit ca, pe motiv că umblă după alimente, să se ducă rând pe rând prin orașele și satele unde aveau interese; În trenuri, prin sate, unde au fost, purtarea lor a fost egală cu aceea a inamicilor țării, răspândind vești alarmiste, curente comuniste și au întreținut
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
dirijeze curățenia și felul de cazare în local, precum și o echipă de 3-4 persoane care să dirijeze aducerea apei și a mâncării pentru cei aflați în local. Aceste persoane vor avea autorizație semnată de Președintele Biroului Central, pentru a putea umbla prin Gheto. Gărzile localurilor de colectare vor fi cu un efectiv astfel încât să poată face paza localurilor. B. Spitalele. Cele două spitale vor avea medici români care vor răspunde de mersul bun al spitalului respectiv. Ei vor fi ajutați de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ziua, punctele reflexe din palmă și din degete nu sunt atât de sensibile sau atât de ușor de localizat precum cele din talpă. Tălpile și degetele de la picioare sunt foarte receptive la activitatea reflexogenă, deoarece sunt protejate de încălțăminte. Când umblăm desculți, o facem pe suprafețe moi, precum covoarele sau pajiștile, și din această cauză tălpile rămân sensibile, iar punctele reflexe sunt ușor de găsit. Căutarea punctelor dureroase din palme poate fi uneori destul de dificilă și, din această cauză, voi explica
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
pe sine și pe alții Dragă doamnă Carter, Nu mă cunoașteți, dar eu știu foarte multe despre dumneavoastră și despre ceea ce puteți face folosind reflexologia. Practic reflexologia de 20 de ani. Am avut pacienți din 18 state. Mulți dintre ei umblaseră pe la medici fără să primească ajutorul de care aveau nevoie. Nu a venit nimeni la mine să-mi spună că tratamentul meu nu i-a folosit. Acum am 96 de ani și încă mă simt bine. Oamenii îmi spun că
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
sunt atribuite mobiluri și aspirații naționale. Identitatea moldavă a lui Vasile Lupu este la rândul ei reciclată într-una de factură cert națională (i.e., română) de același V.A. Urechia (1873, p. 119, cf. Murgescu, 1999, p. 153): "Vasile Lupu umbla și el să realizeze marele plan al Domnilor mari: Unirea Moldovei cu Țara Românească, însă Mateiu Basarab, mare și învățatu Domn, dară și el ținea la Domnie, ca și Lupu, statu în calea planurilor acestuia". Duelul dintre cei doi domnitori
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
se poate conchide că în România contemporană avem de-a face cu un "trecut controlat statal", pe fondul unor "amintiri nestăpânite". Sentința lui K. Marx și F. Engels (1958) [1848] din deschiderea Manifestului Partidului Comunist, care anunța că "o stafie umblă prin Europa stafia comunismului", se dovedește a fi profetică în contextul societal românesc actual, la un sfert de secol de la prăbușirea ordinii comuniste: o stafie bântuie România contemporană, stafia nostalgiei comuniste. 4.6. Tipologia reglării de conturi între prezent și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o credea pierită, socotind că și făcuse seama singură.) sau o interjecție cu valoare verbală (Na-ți-o frântă că ți-am dres-o. Te iată prins de vânturi. Hai la noi porcar!). Regentul verbal poate fi uneori implicit (Croitorul umblă cârpit și ciubotarul umblă desculț.). Lucrările de gramatică a limbii române, referindu-se la natura morfologică a regentului verbal al subordonatului cu dublu regent simultan, arată că „acesta poate fi atât un verb predicativ, cât și unul la un mod
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
că și făcuse seama singură.) sau o interjecție cu valoare verbală (Na-ți-o frântă că ți-am dres-o. Te iată prins de vânturi. Hai la noi porcar!). Regentul verbal poate fi uneori implicit (Croitorul umblă cârpit și ciubotarul umblă desculț.). Lucrările de gramatică a limbii române, referindu-se la natura morfologică a regentului verbal al subordonatului cu dublu regent simultan, arată că „acesta poate fi atât un verb predicativ, cât și unul la un mod nepredicativ”. Regentul nominal poate
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
simultan, arată că „acesta poate fi atât un verb predicativ, cât și unul la un mod nepredicativ”. Regentul nominal poate fi substantiv (Dacă am văzut că nu vii, pus-am dorul căpătâi) sau construcții echivalente (sintagme/articol adjectival +adjectiv/: Cei mai mulți umblau bezmetici. Pe cel neînvățat slugă-l va avea; propoziții: Cine se atinge de mărăcine nevătămat nu scapă. A luat drept realitate ceea ce era fals în om.), apoi pronume (Alta nu se află mai frumoasă; Boierul m-a luat de nebun
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
neînvățat slugă-l va avea; propoziții: Cine se atinge de mărăcine nevătămat nu scapă. A luat drept realitate ceea ce era fals în om.), apoi pronume (Alta nu se află mai frumoasă; Boierul m-a luat de nebun.) și numeral (Amândoi umblau duși pe gânduri pe aleile parcului.). Regentul nominal poate avea orice funcție sintactică. Uneori acesta este implicit (Prost se naște el, cineva, prost crește, prost moare.) Așadar conținutul subordonatului cu dublu regent simultan cumulează funcțiile sintactice impuse de cei doi
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
construcție complexă în care, în absența elementului verbal însuși, apar numai determinante referitoare la verbul absent (verb cu sens de existență) și la subiectul lui; aceste determinante sunt mai ales complemente (și propoziții) circumstanțiale de loc: Unde te visezi de umbli cu porci după tine?; După asta o vreme nu s-a mai întors la Călărași. Anghel îl credea acasă; maică-sa îl credea la Anghel, mai rar de timp: Nici rău nu-i pare-acum, nici bine nu...ea moare, visându-se-ntr-o
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
-i dea ajutor. Pe consoarta amicului meu o cheamă din botez Nastasia. c) complementul indirect: Îmi place să stau zile, ore și vieți în atelierul tău, numai ca să mă uit la tine lucrând, mai mult în aer decât în materie, umblând cu mâna pe deasupra cutiilor tale mici. De mult toată lumea îi zice Graziela. d) complementul de agent: Lui nu-i tihnea țigara decât fumată singur. Dintre aceste patru tipuri sunt frecvente construcțiile referitoare la subiect și la complementul direct. Pentru propozițiile
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
-o întâia oară suspinând ușurată. Cum cutezați a intra nechemați? Se așează zâmbind fericiți pe banca de lângă fereastră. c) Stătui de vorbă vesel, ca niciodată. Numele predicativ circumstanțial stă mai ales pe lângă verbe intranzitive care exprimă mișcarea (a merge, a umbla, a se întoarce, a ajunge, a fugi, a intra, a coborî, a pleca etc.) sau tranzitive folosite în mod absolut: Mâncară la început tăcuți și flămânzi. Mult mai rare sunt cazurile când numele predicativ circumstanțial însoțește un verb tranzitiv. Numele
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
s-a uitat cu ochii holbați la brașoveancă. Dacă verbul are diferite compliniri circumstanțiale, numele predicativ poate sta: imediat după verb, înaintea complinirilor circumstanțiale: Se sculă încet și porni gârbov spre casa pustie. sau după una din complinirile circumstațiale: Am umblat astfel veseli toată ziua. III.3 Predicatul circumstanțial Referindu-se la aceeași propoziție fetița aleargă voioasă Silvia Niță consideră că sensul acestei propoziții poate fi redat nu numai prin fetița aleargă și este voioasă, ci și prin în timp ce fetița aleargă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]