134,815 matches
-
3-24. Müller, F. (2003). Politică și istoriografie în România: 1948-1964. Cluj-Napoca: Nereamia Napocae. Murgescu, M.-L. (1999). Între "bunul creștin" și "bravul român". Rolul școlii primare în construirea identității naționale românești (1831-1878). Iași: Editura A'92. Muscă, V. (1996). Filosofia ideii naționale la Lucian Blaga și D.D. Roșca. Cluj: Biblioteca Apostrof. Nastasă, L. (1999). Generație și schimbare în istoriografia română (sfîrșitul secolului XIX începutul secolului XX). Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană. Nienass, B. (2013). Postnational Relations to the Past: A "European Ethics
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
historia militans și historia cogitans sunt derivate pe baza mult mai cunoscutei perechi sociologia militans, respectiv sociologia cogitans elaborată în contextul intelectual al Școlii Sociologice de la București patronată de D. Gusti. 21 În sensul transformării educației într-un vehicol al ideii naționale, purtător al ideologiei naționaliste și modelator al lui "homo nationalis". 22 Acțiunile social-culturale înglobează cheltuielile pe următoarele aspecte: a) învățământ; b) cultură și artă; c) sănătate; d) educație fizică și sport; e) alocația de stat și alte ajutoare pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Pentru a maximiza claritatea și a ușura navigarea prin stufosul aparat bibliografic, lucrările menționate au fost împărțite în două mari categorii: a) avangarda reflecției social politice și istorice românești, secțiune în care sunt grupate operele care au pus în circulației idei novatoare în cultura română; b) ariergarda consensului societal, reprezentat de literatura didactică discursul care exprimă, de regulă, ortodoxia interpretativă a vremii. Pentru și mai multă ordine, lucrările din această ultimă categorie au fost grupate în patru subcategorii: i) abecedare, cărți
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
multe motive. Sintezele sunt elaborate într-un stil accesibil, coerent și logic ceea ce permite o lecturare ușoară a conținuturilor și sunt structurate pe cele cinci mari teme din programele școlare de la istorie: Popoare și spații istorice, Oamenii, societatea și lumea ideilor, Statul și politica, Relațiile internaționale, Religia și viața religioasă. Sintezele sunt însoțite și de o serie de informații lămuritoare. Consider că această lucrare vine în ajutorul elevilor și profesorilor în activitatea de la clasă deoarece sintezele sunt elaborate pe baza tuturor
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
manualelor alternative aprobate de MECI pentru clasa a XI-a și respectă prevederile programei școlare. Prof. Grad I, Rodica Novenschi CAP. I. POPOARE ȘI SPAȚII ISTORICE 1. Europa contemporană: unitate, diversitate, integrare a) Planuri de unificare europeană în perioada interbelică Ideea unei Europe Unite s-a conturat de-a lungul epocii moderne, fiind o reacție a intelectualității față de rivalitățile și conflictele desfășurate. Ideea unei Europe Unite a revenit în actualitate după Primul Război Mondial. În perioada interbelică au fost propuse două
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
POPOARE ȘI SPAȚII ISTORICE 1. Europa contemporană: unitate, diversitate, integrare a) Planuri de unificare europeană în perioada interbelică Ideea unei Europe Unite s-a conturat de-a lungul epocii moderne, fiind o reacție a intelectualității față de rivalitățile și conflictele desfășurate. Ideea unei Europe Unite a revenit în actualitate după Primul Război Mondial. În perioada interbelică au fost propuse două proiecte principale de unificare a Europei: crearea unei „uniuni pan-europene”, susținută de Richard de Coudenhove-Kalergi; crearea unei „uniuni federale europene”, idee
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Ideea unei Europe Unite a revenit în actualitate după Primul Război Mondial. În perioada interbelică au fost propuse două proiecte principale de unificare a Europei: crearea unei „uniuni pan-europene”, susținută de Richard de Coudenhove-Kalergi; crearea unei „uniuni federale europene”, idee avansată de Aristide Briand în anul 1929; Proiectul uniunii pan-europene Concepțiile lui Richard de Coudenhove-Kalergi despre unitatea europeană au fost cuprinse în „Pan-Europa, un proiect” (1922) și manifestul „Pan-Europa” (1923). Richard de Coudenhove promova ideea unității europene
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
federale europene”, idee avansată de Aristide Briand în anul 1929; Proiectul uniunii pan-europene Concepțiile lui Richard de Coudenhove-Kalergi despre unitatea europeană au fost cuprinse în „Pan-Europa, un proiect” (1922) și manifestul „Pan-Europa” (1923). Richard de Coudenhove promova ideea unității europene deoarece doar astfel Europa putea deveni o putere mondială, capabilă să facă față concurenței reprezentată în epocă de S.U.A., U.R.S.S. și Marea Britanie. Uniunea pan-europeană se baza pe reconclierea franco germană iar statele membre ale acestei uniuni
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
24 de state europene. Proiectul uniunii federale europene Acest proiect a fost lansat de Aristide Briand, ministrul de externe al Franței, într-un discurs rostit la 5 septembrie 1929, cu ocazia celei de-a X-a Adunări a Societății Națiunilor. Ideea a fost ulterior dezvoltată într-un Momorandum care a fost prezentat Societății Națiunilor în 1930. Din această uniune urmau să facă parte toate statele europene. Planurile de unificare europeană din perioada interbelică au fost abandonate din mai multe motive: declanșarea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a doua etapă, după 1947, când odată cu instaurarea regimului comunist, a intervenit spiritul „nou”, după modelul sovietic; a treia etapă, după 1990 când, prin revenirea la democrație, au fost reluate legăturile cu spațiul cultural european; b) Românii în mișcarea de idei în prima jumătate a secolului al XX-lea Evoluția culturii românești interbelice cunoaște două tendințe principale: valorificarea specificului național românesc; sincronizarea cu spațiul cultural european; Valorificarea specificului național românesc s-a realizat prin: operele istoriografice ale lui Nicolae Iorga, Vasile
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
După retragerea trupelor sovietice din România (1958) a urmat o perioadă de relativă liberalizare. Perioada 1965-1974 a fost cea mai prielnică pentru viața culturală: s-au restabilit contactele culturale cu Occidentul, a slăbit cenzura etc; După 1971 a fost lansată ideea unei revoluții culturale, în centrul căreia se afla cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu. Ideile comuniste au fost puse la baza realizărilor intelectuale, artistice, economice etc. Produsul acestei revoluții trebuia să fie „omul nou” devotat regimului care se caracteriza prin absența
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Perioada 1965-1974 a fost cea mai prielnică pentru viața culturală: s-au restabilit contactele culturale cu Occidentul, a slăbit cenzura etc; După 1971 a fost lansată ideea unei revoluții culturale, în centrul căreia se afla cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu. Ideile comuniste au fost puse la baza realizărilor intelectuale, artistice, economice etc. Produsul acestei revoluții trebuia să fie „omul nou” devotat regimului care se caracteriza prin absența spiritului critic și a inițiativei, gata oricând să aprobe politica dictatorului. Momentul 1989 reprezintă
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
comune; La 27 mai 1997, a fost semnat un Act fondator relativ la cooperarea alianței cu Rusia; abia după acest moment s-a trecut la extinderea propriu-zisă a N.A.T.O. prin aderarea de noi membri. Cap. II. Oamenii, societatea și lumea ideilor 1. Economie și societate în secolul al XX-lea a) Economia interbelică (1919-1939) Din punct de vedere economic, perioada interbelică poate fi împărțită în patru perioade: 1919-1922 = perioadă de criză și refacere economică; 1922-1928 = dezvoltare economică; 1929-1933 = Marea Criză Economică
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
și a muncii la negru; În anul 1951 a fost fondată Organizația Internațională pentru Migrare (IOM) care are sediul la Geneva și are rolul de a acorda asistență țărilor membre pe probleme de emigrare. 4. Studiu de caz: Curente și idei economice: economii dirijate și economii liberale a) Tipuri de economii în perioada postbelică În perioada postbelică au existat trei tipuri de economii: liberală sau de piață sau capitalistă; dirijată sau planificată; mixtă; În perioada postbelică a existat o confruntare între
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de piață: modelul neoclasic; modelul keynesian; Modelul neoclasic: Neoclasicismul s-a născut în deceniul al șaptelea al secolului al XIX-lea. A fost principala școală de gândire economică până la criza economică din 1929 și apariția keynesianismului. Liberalismul clasic bazat pe ideea „laissez faire, laissez passer” (adică liberul schimb și competiția economică fără obstacole) nu mai putea funcționa în perioada postbelică. Neoclasicismul a valorificat ideile economiștilor clasici: Adam Smith, David Ricardo și s-a constituit pronind de la lucrările economiștilor Stanley Jevons, Carl
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
principala școală de gândire economică până la criza economică din 1929 și apariția keynesianismului. Liberalismul clasic bazat pe ideea „laissez faire, laissez passer” (adică liberul schimb și competiția economică fără obstacole) nu mai putea funcționa în perioada postbelică. Neoclasicismul a valorificat ideile economiștilor clasici: Adam Smith, David Ricardo și s-a constituit pronind de la lucrările economiștilor Stanley Jevons, Carl Menger, Leon Walras. Criza economică din 1929 a pus în evidență slăbiciunile teoriei neoclasice. Caracteristici: individualismul; inițiativa și libera concurență; existența proprietății private
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
slăbiciunile teoriei neoclasice. Caracteristici: individualismul; inițiativa și libera concurență; existența proprietății private; sistemul se autoreglează, statul având o intervenție minimă în economie; Modelul keynesian: Până la începutul anilor 1970, majoritatea politicilor economice adoptate de statele din Europa de Vest au fost inspirate din ideile economistului englez John Maynard Keynes. Considerat cel mai influent economist al secolului XX Keynes a pus bazele neoliberalismului, teoretizând așa-numitul „statprovidență” sau al bunăstării sociale. Principalele aspecte ale curentului economic numit keynesism care a avut o mare influență asupra
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
cetățenilor; statul trebuie să asigure locuri de muncă și diminuarea inflației; Începând din anul 1983, țările europene au ieșit treptat din criza economică declanșată de șocurile petroliere datorită abandonării parțiale a politicii statului-providență. Au existat unele state occidentale unde influența ideilor socialiste a făcut ca statul să intervină mai mult în procesele economice: în Franța, între anii 1944-1946, au avut loc numeroase naționalizări (Banca Națională a Franței, cărbunele, gazul, electricitatea, transporturile aeriene etc.); în Anglia, între anii 1946-1950, au fost naționalizate
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Nicolas Sarkozy (din 2007); Începtului celei de-a V-a Republici este marcat de adoptarea Constituției din 1958; Urmând modelul american al Curții Supreme, a fost creat un Consiliu Constituțional care are rolul de a veghea asupra constituționalității legilor; 2. Idei și regimuri politice a) Caracteristicile regimului democratic domnia legii; separarea puterilor în stat (executivă, legislativă, judecătorească); respectarea drepturilor și libertăților cetățenești (dreptul de a vota, libertatea de opinie, libertatea religioasă, inviolabilitatea domiciliului, secretul corespondenței); pluralismul politic; existența societății civile; organele
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Partidul Nazist. La 30 ianuarie 1933, președintele german Paul von Hindenberg l-a numit pe Hitler în postul de cancelar al Germaniei. În 1934, după moartea președintelui, Hitler și-a asumat și funcția de președinte, adoptând titlul de Fuhrer. Principalele idei ale ideologiei naziste sunt: anticomunismul;antisemitismul (ura împotriva evreilor); rasismul; Hitler considera că întreaga istorie a lumii este de fapt o luptă între rase. Rasa germană era considerată superioară tuturor. Rasele inferioare (slavii, latinii, asiaticii) trebuie să fie sclavii germanilor
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
indivizibil și independent și avea ca formă de guvernământ monarhia constituțional ereditară. Constituția avea la bază următoarele principii: suveranitatea națională (puterea aparține poporului); separarea puterilor în stat; respectarea drepturilor și libertăților cetățenești; guvernarea reprezentativă; domnia legii; Constituția din 1923 introducea ideea că proprietatea are o funcție socială și că interesele colectivității trebuie să primeze asupra celor individuale. În caz de necesitate publică, statul avea dreptul de a folosi proprietatea cuiva în schimbul unei despăgubiri. În 1938, Constituția a fost înlocuită cu una
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
important partid politic în perioada interbelică; organul de presă: „Viitorul”; perioada 1918-1927 este denumită „decada brătienistă”; principalul lider al partidului a fost Ion I. C. Brătianu; alți lideri: Vintilă Brătianu (1927-1930), I.G.Duca (1930-1933); doctrina P.N.L.: neoliberalismul; deviza: „prin noi înșine”; ideile de bază ale neoliberalismului: 1. pe plan economic, teoreticienii neoliberalismului considerau că România întrunește condițiile necesare pentru industrializare: resurse de materii prime, specialiști, capital, forță de muncă și piață internă. Ei considerau că industrializarea era singura cale de progres a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
conducerea lui Ion Mihalache) și Partidul Național Român; a reprezentat interesele burgheziei mici și mijlocii; a fost al doilea partid ca importanță în viața politică interbelică; lideri: Iuliu Maniu (1926-1933, 1937-1947), Ion Mihalache (19331937); organul de presă: „Dreptatea”; doctrina: țărănismul; ideile de bază ale țărănismului: 1. pe plan economic, național țărăniștii susțineau că este necesară realizarea „statului național țărănesc” în care agricultura să aibă rolul principal. Ei erau de acord cu dezvoltarea ramurilor industriale care aveau asigurată baza de materii prime
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
modelul bolșevic s-a accentuat la Congresul general al Partidului Socialist de la București (8-12 mai 1921); P.C.R. nu a găsit aderență în România din mai multe motive: puternicul sentiment de proprietate specific țăranilor; numărul relativ mic de muncitori; susținerea unor idei care contraveneau intereselor naționale; linia politică antiromânească adoptată de comuniști a oferit autorităților românești un motiv pentru a scoate P.C.R. în afara legii (1924); comuniștii au stat în ilegalitate până în anul 1944; între anii 1924-1944, P.C.R. avea circa 1000 de membri
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
reprezintă o mișcare religioasă care dorește o unificare între diferitele religii, cu respectarea autonomiei și identității fiecăreia; a apărut în jurul anilor 1900, în cadrul protestantismului; modernitatea; creștinsimul s-a deschis spre modernitate, în timp ce islamul, budismul și hinduismul opun o rezistență îndârjită ideilor moderne; secularizare și laicizare (adică desprinderea societății de instituțiile și practicile religioase); criza spirituală, concretizată prin slăbirea autorității instituțiilor religioase; prozelitismul și libertatea religioasă; comunismul și ateismul; ascensiunea sectelor; conflictele religioase; fundamentalismul; d) Fundamentalismul religios (integralismul) Fundamentalismul este o mișcare
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]