136,390 matches
-
toate Bisericile Ortodoxe autocefale, între care amintim Patriarhia Ecumenică. Bisericile care au recunoscut autocefalia acesteia sunt cu precădere cele din țările comuniste (dintre care multe s-au aflat sub dominația Bisericii Ruse), incluzând aici Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Bulgară, Biserica Ortodoxă a Poloniei, Biserica Ortodoxă a Georgiei și Biserica Ortodoxă a Cehiei și Slovaciei. În opinia apologeților autocefaliei, este un fapt obișnuit ca recunoașterea autocefaliei să vină mai târziu; însă oponenții autocefaliei OCA afirmă că acordarea acesteia nu intră în
Biserica Ortodoxă Americană () [Corola-website/Science/333930_a_335259]
-
între care amintim Patriarhia Ecumenică. Bisericile care au recunoscut autocefalia acesteia sunt cu precădere cele din țările comuniste (dintre care multe s-au aflat sub dominația Bisericii Ruse), incluzând aici Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Bulgară, Biserica Ortodoxă a Poloniei, Biserica Ortodoxă a Georgiei și Biserica Ortodoxă a Cehiei și Slovaciei. În opinia apologeților autocefaliei, este un fapt obișnuit ca recunoașterea autocefaliei să vină mai târziu; însă oponenții autocefaliei OCA afirmă că acordarea acesteia nu intră în prerogativele PAtriarhiei Moscovei (vezi
Biserica Ortodoxă Americană () [Corola-website/Science/333930_a_335259]
-
Bisericile care au recunoscut autocefalia acesteia sunt cu precădere cele din țările comuniste (dintre care multe s-au aflat sub dominația Bisericii Ruse), incluzând aici Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Bulgară, Biserica Ortodoxă a Poloniei, Biserica Ortodoxă a Georgiei și Biserica Ortodoxă a Cehiei și Slovaciei. În opinia apologeților autocefaliei, este un fapt obișnuit ca recunoașterea autocefaliei să vină mai târziu; însă oponenții autocefaliei OCA afirmă că acordarea acesteia nu intră în prerogativele PAtriarhiei Moscovei (vezi Răspunsul Patriarhiei Ecumenice la proclamarea
Biserica Ortodoxă Americană () [Corola-website/Science/333930_a_335259]
-
celelalte eparhii ale OCA și au în grijă parohiile cu componență etnică amintite mai sus. Aceste eparhii s-au format prin aderarea jurisdicțiilor etnice mai mici la OCA la un moment dat în istoria lor, de obicei după separarea de Biserica mamă. OCA mai cuprinde, de asemenea, 27 de comunități monastice, dintre care șase sunt direct sub autoritatea mitropolitană (i.e., sunt stavropighii). Cele mai mari astfel de mănăstiri sunt New Skete (Cambridge, New York) și Mănăstirea Ortodoxă Sfântul Tihon (South Canaan, Pennsylvania
Biserica Ortodoxă Americană () [Corola-website/Science/333930_a_335259]
-
cifre sumbre, totuși, eparhiile OCA din vest și sud, precum și multe alte parohii din alte eparhii au înregistrat creșteri constante. După spusele Episcopului Tihon (Fitzgerald) de San Francisco și Los Angeles, numele acestei jurisdicții este "The Orthodox Church in America (Biserica Ortodoxă din America)", iar prescurtarea sa ar trebui să fie "TOCA". Totuși, nu s-a făcut încă un anunț oficial din partea administrației centrale a Bisericii, iar numele și acronimul vechi ("Orthodox Church in America" și "OCA") rămân cele mai folosite
Biserica Ortodoxă Americană () [Corola-website/Science/333930_a_335259]
-
de San Francisco și Los Angeles, numele acestei jurisdicții este "The Orthodox Church in America (Biserica Ortodoxă din America)", iar prescurtarea sa ar trebui să fie "TOCA". Totuși, nu s-a făcut încă un anunț oficial din partea administrației centrale a Bisericii, iar numele și acronimul vechi ("Orthodox Church in America" și "OCA") rămân cele mai folosite atât în interiorul jurisdicției cât și în afara ei. În concordanță cu "Tomosul Autocefaliei" acordat de Biserica Ortodoxă a Rusiei, numele inițial al acestei părți a bisericii
Biserica Ortodoxă Americană () [Corola-website/Science/333930_a_335259]
-
a făcut încă un anunț oficial din partea administrației centrale a Bisericii, iar numele și acronimul vechi ("Orthodox Church in America" și "OCA") rămân cele mai folosite atât în interiorul jurisdicției cât și în afara ei. În concordanță cu "Tomosul Autocefaliei" acordat de Biserica Ortodoxă a Rusiei, numele inițial al acestei părți a bisericii a fost inițial "Biserica Ortodoxă Autocefală din America". În conformitate cu statutul Bisericii Ortodoxe din America, adoptat de al Doilea Sinod al Tuturor Americanilor în octombrie 1971, formula folosită va fi "The
Biserica Ortodoxă Americană () [Corola-website/Science/333930_a_335259]
-
Bisericii, iar numele și acronimul vechi ("Orthodox Church in America" și "OCA") rămân cele mai folosite atât în interiorul jurisdicției cât și în afara ei. În concordanță cu "Tomosul Autocefaliei" acordat de Biserica Ortodoxă a Rusiei, numele inițial al acestei părți a bisericii a fost inițial "Biserica Ortodoxă Autocefală din America". În conformitate cu statutul Bisericii Ortodoxe din America, adoptat de al Doilea Sinod al Tuturor Americanilor în octombrie 1971, formula folosită va fi "The Orthodox Church in America" la începutul propozițiilor și "the Orthodox
Biserica Ortodoxă Americană () [Corola-website/Science/333930_a_335259]
-
acronimul vechi ("Orthodox Church in America" și "OCA") rămân cele mai folosite atât în interiorul jurisdicției cât și în afara ei. În concordanță cu "Tomosul Autocefaliei" acordat de Biserica Ortodoxă a Rusiei, numele inițial al acestei părți a bisericii a fost inițial "Biserica Ortodoxă Autocefală din America". În conformitate cu statutul Bisericii Ortodoxe din America, adoptat de al Doilea Sinod al Tuturor Americanilor în octombrie 1971, formula folosită va fi "The Orthodox Church in America" la începutul propozițiilor și "the Orthodox Church in America" în mijlocul
Biserica Ortodoxă Americană () [Corola-website/Science/333930_a_335259]
-
OCA") rămân cele mai folosite atât în interiorul jurisdicției cât și în afara ei. În concordanță cu "Tomosul Autocefaliei" acordat de Biserica Ortodoxă a Rusiei, numele inițial al acestei părți a bisericii a fost inițial "Biserica Ortodoxă Autocefală din America". În conformitate cu statutul Bisericii Ortodoxe din America, adoptat de al Doilea Sinod al Tuturor Americanilor în octombrie 1971, formula folosită va fi "The Orthodox Church in America" la începutul propozițiilor și "the Orthodox Church in America" în mijlocul propozițiilor, ceea ce înseamnă că abrevierea lui "the
Biserica Ortodoxă Americană () [Corola-website/Science/333930_a_335259]
-
care-l dorea ca ginere. Medicul o cere în căsătorie pe Amelica, iar, după o logodnă organizată în ziua de Paști la moșia Bălășoieni (unde Iancu se răzbună pe Ivanciu pentru că l-a denunțat), are loc, în septembrie, nunta la Biserica Domnița Bălașa și o petrecere mare la care participă lume din înalta societate. Sosit la nuntă ca invitat de onoare, Bubi îl roagă cu umilință pe Urmatecu să încerce să-i salveze averea, iar omul de afaceri acceptă. Romanul " Sfârșit
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
(în ) este una dintre cele douăzecișișapte de episcopii ale Bisericii Romano-Catolice din Germania, cu sediul în orașul Magdeburg. se află în provincia mitropolitană a Arhidiecezei de Paderborn. Arhiepiscopia a fost fondată în anul 968 de către împăratul Otto I pentru a stabili creștinismul în teritoriile din est. Zona ce se afla
Dieceza de Magdeburg () [Corola-website/Science/333937_a_335266]
-
(în ) este una din cele douăzecișișapte episcopii ale Bisericii Romano-Catolice din Germania, cu sediul în orașul Münster. se află în provincia mitropolitană a Arhidiecezei de Köln. Mănăstirea care a dat numele orașului a fost fondată în anul 793 de împăratul Carol cel Mare, imediat după războiul cu saxonii. În
Dieceza de Münster () [Corola-website/Science/333949_a_335278]
-
Biserica de lemn „Acoperemântul Maicii Domnului” din Palanca, raionul Călărași este un lăcaș de cult și monument de arhitectură de importanță națională din Republica Moldova. Lăcașul este ridicat pe un fundament de piatră și are particularități tipologice cu bisericile din Horodiște și
Biserica de lemn din Palanca () [Corola-website/Science/333900_a_335229]
-
Biserica de lemn „Acoperemântul Maicii Domnului” din Palanca, raionul Călărași este un lăcaș de cult și monument de arhitectură de importanță națională din Republica Moldova. Lăcașul este ridicat pe un fundament de piatră și are particularități tipologice cu bisericile din Horodiște și Vorniceni, elementele constitutive fiind specifice influenței arhitecturii de zid. În rezultatul unor intervenții din anii '60, șindrila a fost înlocuită cu tablă de zinc. Pereții exteriori ai locașului sunt fățuiți cu scîndură șlefuită. În perioada 2004-09 biserica
Biserica de lemn din Palanca () [Corola-website/Science/333900_a_335229]
-
bisericile din Horodiște și Vorniceni, elementele constitutive fiind specifice influenței arhitecturii de zid. În rezultatul unor intervenții din anii '60, șindrila a fost înlocuită cu tablă de zinc. Pereții exteriori ai locașului sunt fățuiți cu scîndură șlefuită. În perioada 2004-09 biserica a fost mutată din cimitir în fața Muzeului „Casa părintească”.
Biserica de lemn din Palanca () [Corola-website/Science/333900_a_335229]
-
până în 1666, făcând călătorii la Constantinopol pentru a împrumuta sume de bani necesare mituirii de demnitari otomani, pentru ca în 1667 să își încheie această activitate diplomatică. În 1668 a călătorit împreună cu Sava Brancovici în Rusia, pentru a dobândi sprijinul necesar bisericii ortodoxe persecutate în Transilvania de calviniști, dar și pentru a-i propune țarului Alexei un plan secret de răscoală anti-otomană. Între 1669 și 1677 a fost în slujba lui Apafi, între 1675-1677 din poziția de capuchehaia. Frații Brancovici au fost
Gheorghe Brancovici (cronicar) () [Corola-website/Science/333973_a_335302]
-
al III-lea, ultimul rege din , a murit în bătălia de la Bosworth de la 22 august 1485, în timpul Războiului celor Două Roze. Trupul său a fost dus la mănăstirea Greyfriars din Leicester, unde a fost înmormântat într-un mormânt improvizat în interiorul bisericii. După , urmată de demolarea mănăstirii, mormântul lui Richard s-a pierdut. Au apărut legende cum că osemintele sale ar fi fost aruncate în la podul Bow aflat în apropiere. Căutarea trupului lui Richard a fost inițiată de "Societatea Richard al
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
fatală. După moartea sa, trupul lui Richard a fost dezbrăcat și dus la Leicester unde a fost expus public. "Balada Bosworthului", o baladă populară anonimă, afirmă că „în Newarke fuse așezat, ca mulți să-l vază”—posibil cu referire la biserica "St Mary in the Newarke", un lăcaș de cult ctitorit de Lancasteri de la marginea Leicesterului medieval. Conform cronicarului , Henric al VII-lea „a zăbovit două zile” în Leicester înainte de a merge la Londra, și chiar în ziua plecării lui Henric
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
ale celebrului monarh.” În 2004 și 2005, John Ashdown-Hill a găsit doi descendenți matriliniari de a 17-a generație ai surorii lui Richard al III-lea, . Din ce știa despre organizarea mănăstirilor franciscane, el a tras și concluzia că ruinele bisericii mănăstirii Greyfriars sunt foarte probabil sub parcare și că peste ele nu se construise nimic. Deși a rămas interesată să discute posibile locații ale mormântului regelui, Societatea Richard al III-lea nu a căutat activ rămășițele lui Richard. Individual, unii
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
aceasta în cartea sa "Richard III: The Maligned King" (2008). Ea s-a alăturat lui Langley și lui Ashdown-Hill pentru alte cercetări, în cursul cărora a găsit ceea ce considera că este dovada decisivă—o hartă medievală a Leicesterului în care biserica Greyfriars apare la capătul nordic al actualei parcări. În februarie 2009, Langley, Carson și Ashdown-Hill au luat legătura cu doi membri ai Societății Richard al III-lea—dr. David Johnson și soția sa, Wendy—împreună cu care au lansat un proiect
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
asociații de . La 24 august s-a ținut la Leicester o conferință de presă în care s-a anunțat începerea lucrărilor. Arheologul Richard Buckley a recunoscut că proiectul are șanse mici de izbândă: „nu știm exact nici unde se află biserica, cu atât mai puțin unde este mormântul.” Anterior, el îi spusese lui Langley că șansele erau „în cel mai bun caz fifty-fifty pentru biserică, și cel mult 10% pentru găsirea mormântului.” Săpăturile au început a doua zi cu un șanț
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
a recunoscut că proiectul are șanse mici de izbândă: „nu știm exact nici unde se află biserica, cu atât mai puțin unde este mormântul.” Anterior, el îi spusese lui Langley că șansele erau „în cel mai bun caz fifty-fifty pentru biserică, și cel mult 10% pentru găsirea mormântului.” Săpăturile au început a doua zi cu un șanț de lățime și lungime, pe o direcție aproximativ nord-sud. A fost înlăturat un strat de dărâmături moderne până s-a ajuns la nivelul fostei
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
lungul zilelor următoare, s-au descoperit dovezi ale unei serii de ziduri și încăperi medievale, ceea ce a permis arheologilor să identifice cu precizie zona mănăstirii. A devenit clar că oasele găsite în prima zi se aflau înăuntrul părții estice a bisericii, posibil corul, unde se spune că ar fi fost înmormântat Richard. La 31 august, Universitatea din Leicester a cerut Ministerului de Justiție o licență de exhumare a până la șase seturi de rămășițe umane. Pentru a limita spațiul de căutare, s-
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
a cerut Ministerului de Justiție o licență de exhumare a până la șase seturi de rămășițe umane. Pentru a limita spațiul de căutare, s-a stabilit să se exhumeze doar rămășițele de bărbați puțin trecuți de treizeci de ani îngropați în biserică. Oasele descoperite la 25 august au fost expuse vederii la 4 septembrie, iar de-a lungul următoarelor două zile a fost îndepărtat și mai mult sol. Labele picioarelor lipseau, iar craniul a fost găsit într-o poziție neobișnuită, proprită, indicând
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]