134,815 matches
-
exercițiile de marș, alergări, sărituri și aruncări. Atletismul nu se poate reduce numai la componenta performanțială, deoarece în sistemul educațional acesta are și alte valențe: * formarea unor priceperi și deprinderi motrice necesare activității umane; * cunoașterea posibilităților; învingerea limitelor; autocunoașterea; * promovarea ideilor de pace și prietenie. Formele de practicare a atletismului sunt variate și cele mai importante considerăm că sunt : * mijloc specific de realizare a obiectivelor educației fizice; * sport școlar, premisă pentru sportul de performanță; * sport de performanță; * sport de înaltă performanță
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
1970, Cratt* 1972, Schnabel 1968, Ungevor 1971, citați de L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, (2002). Această teorie este susținută de o nouă teorie ,,ecologistă”, (Fowler, Turne*, 1978, Schmidt,1992), citați de L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, (2002) în care se pornește de la ideea că mișcările sunt controlate conștient în timpul învățării, adică atunci când începe o mișcare, elevul/sportivul se confruntă cu o problemă ce poate fi rezolvată în funcție de anumite ,,grade de libertate”, extrem de variate (M. Kathleen, Hagwood, 1993), citați de L. Mihăilescu, N. Mihăilescu
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
macro) se realizează printr-o proiectare detaliată, de natură acțională, situațională, activă în care se implică direct profesorul / antrenorul / cadrul didactic universitar, etc. , afirma nu demult T. Kotarbinski, (1976), părintele praxiologiei (ca teorie a acțiunii umane eficiente), cel care expune ideea (devenită principiu al proiectării didactice) că “un lucru bine făcut” este rezultatul “unui proiect bine gândit”. El jalonează și algoritmul proiectării didactice prin prisma răspunsurilor la întrebările oricărui cadru didactic: “ce vor face ?”; “cu ce voi face ?”; “cum voi face
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
principiilor praxiologiei, că orice acțiune este determinată de o cauză, este îndreptată spre un scop, are o determinare psiho socială și o valoare bine determinată, iar orice lucru bine făcut este consecința unui proiect bine gândit. Adepți și continuatori ai ideilor lui Kotarbinski, pedagogi de talia lui I. Jinga și I. Negruț (1982), I. Nicola (1996), M. Ionescu și I. Radu (1995) dar și specialiști redutabili ai domeniului Educație fizică și sport; D. Colibaba - Evuleț și I. Bota (1988) au elaborat
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
care se desfășoară instrucția, în cel mai scurt timp, cu costurile cele mai mici. Modelul propus de Babanski are șapte etape clare: * stabilirea sarcinilor generale ale predării temei, conform conținutului programelor și îndrumarelor metodice; * studierea conținutului materialului de învățat (delimitarea ideilor generatoare, a noțiunilor, teoriilor, principiilor, priceperilor, deprinderilor, etc., ce trebuie învățate); * fundamentarea logicii de predare ( idei, etape); * concretizarea numărului de lecții, a ordinii acestora, conform timpului didactic alocat; * stabilirea temei/ temelor de lecție; * concretizarea obiectivelor operaționale în funcție de particularitățile elevilor/ sportivilor
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de Babanski are șapte etape clare: * stabilirea sarcinilor generale ale predării temei, conform conținutului programelor și îndrumarelor metodice; * studierea conținutului materialului de învățat (delimitarea ideilor generatoare, a noțiunilor, teoriilor, principiilor, priceperilor, deprinderilor, etc., ce trebuie învățate); * fundamentarea logicii de predare ( idei, etape); * concretizarea numărului de lecții, a ordinii acestora, conform timpului didactic alocat; * stabilirea temei/ temelor de lecție; * concretizarea obiectivelor operaționale în funcție de particularitățile elevilor/ sportivilor; * evaluarea calității și eficienței procesului didactic. Problematica și practica proiectării didactice s-au conturat pe terenul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
bătaia. În această fază se valorifică eforturile săritorului și se determină principalii parametri de zbor a C.G.G. al corpului. Săritura în lungime este considerată ca fiind unul din exercițiile de atletism extrem de natural. Naturalețea exercițiului nu trebuie să conducă la ideea că perfecționarea tehnică nu este necesară sau că aceasta se realizează fără dificultăți. Ca probă de concurs, săritura în lungime se desfășoară pe o zonă amenajată cu următoarele instalații: * pistă de elan: lungime minim 40m; lățime 1,22 m-1
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de 13-14 ani. Argument: * atletismul contribuie la dez ică ctă mo ă; * atletismul este accesibil tutu lor bel xe; * atletismul est are ză întrecerea individual * atletismul nu emnificații s aza unor pregătiri speciale și participării la nc i, l movarea ideilor ace și prietenie și integrare socială; * deprinderile atletismului se pra sub a tulu m ntermediul celor mai simple și naturale probe) * atletismul este un mijloc de * trebuie avută în vedere sel * atletismul este inclus în calend p Valori și atitudini
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
aceea de a crea și a impune un inventar exhaustiv de formule rigide ci, dimpotrivă, de a sugera abordări noi, de a stimula discuții și studii de specialitate și poate nu în ultimul rând de a elimina din învățământul românesc ideea transpunerii integrale și a reproducerii dogmatice a unor nomenclaturi. Lucrarea este concepută cu intenție de abordare originală, dar având la bază un bogat material de documentare, material menționat la bibliografie. S-a consemnat esențialul, însă întreaga problematică este destul de controversată
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
subiectivă: Cine se scoală de dimineața, departe ajunge, nu și pentru celelalte tipuri (Se pare că va ploua, Se zice că va ploua, Bine că nu plouă, E necesar să plouă, Dacă bate vântul înseamnă că n-o să plouă etc.). Ideea interdependenței dintre subiect și predicat apare și în altă lucrare a aceleiași autoare, unde se afirmă că înscrierea relației subiect-predicat la subordonare impune distingerea mai multor tipuri de dependență: determinarea = dependență unilaterală și obligatorie, interdependență = dependență bilaterală și obligatorie și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
sintactic cu relațiile pe care le stabilesc și alte tipuri de propoziții. O modalitate de interpretare a relației dintre subiect și predicat este și considerarea ei drept un raport de subordonare. Cercetătorii care adoptă acest punct de vedere pornesc de la ideea că există numai două tipuri de relații sintactice: coordonarea și subordonarea. Relația subiect predicat a fost văzută ca un raport de subordonare în cadrul căruia subiectul ar fi termenul regent, iar predicatul - termenul subordonat, cu următoarea justificare: ,, dacă în determinarea raportului
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Se pare că mâine vom pleca. 8. Trebuie să plecăm mâine. 9. Copilul a tăcut. 10. Romanul a fost scris de Ion. 11. Ioana este ordonată. 12. Ioana s-a făcut profesoară. 13. Ioana a devenit medic. 14. Tu ai idei interesante. 15. El a clarificat toate problemele. 16. Seara citesc romane de aventuri. 17. Terminându-se ședința toți au plecat acasă. 18. A venit vremea de a pricepe și tu că nu se poate spune orice. 19. E ușor a
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
subiectiva) precedă verbul copulativ, în timp ce numele predicativ (predicativa) se plasează după verbul copulativ. În privința numelui predicativ, trebuie să menționăm și faptul, că el se acordă, cu subiectul, direcția acordului fiind de la subiect spre nume predicativ, constatare care a dus la ideea „dublei subordonări” a numelui predicativ. În relațiile de interdependență cu verbul copulativ, numele predicativ (predicativa) nu îi impune acestuia restricții formale, după cum nici complementele (completivele) neomisibile nu impun restricții formale verbului regent (din propoziție sau din regentă). Verbul copulativ, însă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
sunt anii unei veritabile explozii în domeniul teoriilor gramaticale. Teoriile apărute în această perioadă au două elemente comune: ele provin din aceeași matrice lingvistica generativă și sunt versiuni ale aceluiași proiect care caracterizează în cel mai înalt grad mișcarea de idei din domeniul lingvisticii teoretice contemporane. Este vorba despre proiectul gramaticii universale. Din literatura de specialitate rezultă faptul că în mai puțin de trei decenii s-a încetățenit la noi ideea că partea de propoziție cu dublă subordonare simultană (față de un
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
proiect care caracterizează în cel mai înalt grad mișcarea de idei din domeniul lingvisticii teoretice contemporane. Este vorba despre proiectul gramaticii universale. Din literatura de specialitate rezultă faptul că în mai puțin de trei decenii s-a încetățenit la noi ideea că partea de propoziție cu dublă subordonare simultană (față de un „nume” și față de un ,,verb”) este o realitate de care nu se mai poate face abstracție în gramatica românească. Pentru denumirea acestei părți de propoziție (eventual a unor realități înrudite
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ca având valoarea unui atribut circumstanțial”, denumire extinsă de Mioara Avram și „asupra participiilor trecute”. Astfel, orice construcție gerunzială atributivă poate fi înglobată în definiția atributelor circumstanțiale, deoarece și atributele gerunziale determină un substantiv și exprimă în același timp o idee referitoare la predicat. Gerunziul mormăind exprimă acțiunea ,,a mormăi” sub forma unei însușiri caracteristice subiectului , dar, totodată, el exprimă și circumstanța în care se desfășoară acțiunea exprimată de predicat. Astfel, gerunziul, ca orice categorie verbală, se raportează la un subiect
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
se asigure înțelegerea exactă a comunicării, propozițiile trebuie astfel construite încât să reiasă clar care este subiectul fiecăruia din cele două verbe. Funcția sintactică de atribut a gerunziului este una secundară, deoarece ea nu poate apărea decât întovărășită de o idee circumstanțială. Gerunziul, care se comportă, în marea majoritate a cazurilor, ca un adverb, se caracterizează din punct de vedere sintactic, în primul rând, ca un circumstanțial. Totuși, funcția atributivă a dus la crearea unor gerunzii care exprimă categoria genului și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
noi a termenului de atributivă circumstanțială pentru propoziția care lămurește „un substantiv exprimând în același timp și un raport circumstanțial față de verbul propoziției regente” fiind aceea din Gramatica limbii române, ed. I (1954), vol. al IIlea, p. 185. Reluând această idee, Mioara Avram extinde folosirea termenului la partea de propoziție corespunzătoare, astfel încât atributul circumstanțial este acela care determină „un substantiv sau un echivalent al acestuia, exprimând totodată un raport circumstanțial referitor la predicat”. În definirea funcției sintactice de atribut circumstanțial V.
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
autor, Magdalena Popescu-Marin), se vorbește și despre atributul circumstanțial (II, p. 139-140) și propoziția atributivă circumstanțială (II, p. 278-280), funcție ce constă în aceea că „exprimă o caracteristică suplimentară a elementului determinat care este în același timp legată și de ideea exprimată de predicat;... exprimă deci, odată cu caracterizarea obiectului, și o idee circumstanțială referitoare la predicat” (II, p. 139 și II, p. 279). Exemple: Fumul cămilelor, zăpăcit de bătaia vântului, se zvârcolea pe loc. Bonjur, bonjur, domnu !... răspunse gazda încântată de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
139-140) și propoziția atributivă circumstanțială (II, p. 278-280), funcție ce constă în aceea că „exprimă o caracteristică suplimentară a elementului determinat care este în același timp legată și de ideea exprimată de predicat;... exprimă deci, odată cu caracterizarea obiectului, și o idee circumstanțială referitoare la predicat” (II, p. 139 și II, p. 279). Exemple: Fumul cămilelor, zăpăcit de bătaia vântului, se zvârcolea pe loc. Bonjur, bonjur, domnu !... răspunse gazda încântată de chiriașul ei, care se purta atât de cuviincios. b)Propoziția atributivă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
În Gramatica limbii române, la capitolul despre atribut și propoziția atributivă, Magdalena Popescu Marin vorbește despre atributul circumstanțial și propoziția atributivă circumstanțială. Astfel, atributul circumstanțial exprimă o caracteristică suplimentară a elementului determinat, care este în același timp legată și de ideea exprimată de predicat. La C. Dimitriu, atributul circumstanțial este „partea de propoziție secundară care determină simultan un regent de tip nominal și un regent de tip verbal, adică ceea ce la alți autori este cunoscut sub numele de element predicativ suplimentar
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
are patru picioare, și tot se poticnește. El,1/care e bolnav,2/a venit totuși.1/ III.2 Numele predicativ circumstanțial Denumirea de nume predicativ circumstanțial o întâlnim la Maria Rădulescu. Traseul demonstrativ este complex. Astfel, ea pornește de la ideea că „în propoziția Fetița voioasă aleargă adjectivul voioasă se referă numai la substantivul determinat și arată o calitate, o însușire nelimitată a obiectului exprimat prin substantivul determinat. Acest adjectiv are în propoziție funcția de atribut și se acordă în gen
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
inima frântă. Toți copiii dumisale o așteptau cu ochii boldiți. c) gerunziu cu valoare adjectivală: Nu după multă vreme s-a întors suferindă. Ruinele se înălțau fumegânde. Apa țâșnea clocotindă. d) participiu devenit adjectiv, la care, ca și la gerunziu, ideea de acțiune să fie complet ștearsă, nerămânând decât ideea de stare, de calitate. Niște babe s-au întors de la biserică speriate. Și crângurile se întind desfrunzite, cafenii, cu o ușoară pâclă arămie deasupra lor. Se întorceau înșelați în nădejdile lor
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
boldiți. c) gerunziu cu valoare adjectivală: Nu după multă vreme s-a întors suferindă. Ruinele se înălțau fumegânde. Apa țâșnea clocotindă. d) participiu devenit adjectiv, la care, ca și la gerunziu, ideea de acțiune să fie complet ștearsă, nerămânând decât ideea de stare, de calitate. Niște babe s-au întors de la biserică speriate. Și crângurile se întind desfrunzite, cafenii, cu o ușoară pâclă arămie deasupra lor. Se întorceau înșelați în nădejdile lor. „Obiectul a cărui stare existentă în timpul unei acțiuni o
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
este concretizată într-un substantiv, substantivul respectiv poate sta nu numai în acuzativ (nearticulat sau articulat; precedat sau neprecedat de o prepoziție), ci și în genitiv fără prepoziție sau cu o prepoziție care cere acest caz. Autorul citat avansează și ideea că elementul predicativ suplimentar se poate exprima prin interjecții (exemplu: l-a făcut scârța-scârța) sau prin adverbe, întrun exemplu ca: Nu că nu mai milostivă Nu-mi ești nicidecum atunci, Ci te-arăți și împreună L-ale ei sfinte porunci
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]