134,815 matches
-
O revistă bună este, până la urmă, o sincronizare a unor destine literare și, parafrazând-o pe Marta Petreu, o revistă se aseamănă foarte bine cu oamenii care o fac: echipă și colaboratori. Cafeneaua literară a pornit cu mult elan, dar ideea inițială s-a dovedit perdantă în timp. Într-un proiect „de ocazie" nu se întâlnesc neapărat oamenii potriviți și acest lucru determină diferite crize ce pot genera, din păcate, incapacități reparatorii. Crize ce țin de oameni, ca întotdeauna, și nu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
s-a dovedit perdantă în timp. Într-un proiect „de ocazie" nu se întâlnesc neapărat oamenii potriviți și acest lucru determină diferite crize ce pot genera, din păcate, incapacități reparatorii. Crize ce țin de oameni, ca întotdeauna, și nu de idei. Chiar în acest timp revista pe care o conduc se confruntă cu o asemenea tristă situație. Acest lucru se poate întâmpla oriunde există un context asemănător. La nivelul unei echipe redacționale există de multe ori vicii de comunicare; unii nu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și/sau n-au cultul relațional; alții nu știu să abordeze un conflict și nici nu vor să învețe acest lucru, deși el le trădează chiar nivelul cultural de adâncime. Sunt scriitori care fac polemica în defavoarea persoanelor și nu a ideilor. La toate acestea se adaugă jocul de convenții și constrângeri. Trăim într-o societate cu multe oglinzi mincinoase bine plasate și în care idiosincrasiile au umplut funcții în cultură. Libertatea unei reviste finanțate prin managerialul unei puteri va fi mereu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
e de interes general... Aici ce pot face bărbații nu e neapărat performant, iar ceea ce fac femeile nu e, aprioric, mediocru. Revista Dilema a abordat într-un număr de anul trecut tema „Omenirea între femdom și maldom“. M-a binedispus ideea că arta este feminină, fantezia la fel, libertatea asemenea... Și apoi, unii încă mai discută dacă Homer a fost bărbat sau femeie, iată o sugestie pentru începutul dezbaterii... GIL IONIȚĂ: Sunt un om pur și simplu! După ce te-am amenințat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
ne-am constituit cu un an înainte, când am și participat la FACS. Alături de mine îi am, așadar, pe colegii din anul IV, Lucia Vîrtosu (violina a II-a), Luiza Fordea (violă) și Sebastian Vîrtosu (violoncel). A cui a fost ideea? Toți suntem vrăjiți de muzica de cameră, așa că ideea ne aparține. La Conservator facem muzică de cameră, dar ca să o putem face serios, ne-am spus că e neapărată nevoie să ne unim gândurile și forțele. Cine vă îndrumă pașii
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și participat la FACS. Alături de mine îi am, așadar, pe colegii din anul IV, Lucia Vîrtosu (violina a II-a), Luiza Fordea (violă) și Sebastian Vîrtosu (violoncel). A cui a fost ideea? Toți suntem vrăjiți de muzica de cameră, așa că ideea ne aparține. La Conservator facem muzică de cameră, dar ca să o putem face serios, ne-am spus că e neapărată nevoie să ne unim gândurile și forțele. Cine vă îndrumă pașii? Lucrăm împreună cu maestrul Dan Prelipcean, component al cunoscutului și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
-i spun numele, care a început să-i depuncteze pe elevi pentru că aceștia vorbeau altfel despre Moromeții, volumul II, nesusținând că acesta descria evoluția satului tradițional 131 românesc sub lumina binefăcătoare a socialismului epocii de aur. Acei elevi mergeau pe ideea că satul românesc tradițional din primul volum s-a alterat întratât încât romanul lui Marin Preda este scris cu cerneala lui Caragiale, de o extremă duritate, fără ca probabil cenzura să-și dea seama. Or, acești copii, venind în conflict cu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
că satul românesc tradițional din primul volum s-a alterat întratât încât romanul lui Marin Preda este scris cu cerneala lui Caragiale, de o extremă duritate, fără ca probabil cenzura să-și dea seama. Or, acești copii, venind în conflict cu ideea colegului meu, au început să fie depunctați. Era numai ideea profesorului sau aceasta fusese impusă prin programă? Ținea și de programă. Dacă vă amintiți, în prima treaptă de liceu, în clasa a X-a, noi făceam Moromeții, volumul I. În
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
întratât încât romanul lui Marin Preda este scris cu cerneala lui Caragiale, de o extremă duritate, fără ca probabil cenzura să-și dea seama. Or, acești copii, venind în conflict cu ideea colegului meu, au început să fie depunctați. Era numai ideea profesorului sau aceasta fusese impusă prin programă? Ținea și de programă. Dacă vă amintiți, în prima treaptă de liceu, în clasa a X-a, noi făceam Moromeții, volumul I. În manualul de clasa a XII, deci de treapta a II
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de a gândi al lui Marin Preda, mai exact cum vedea el satul românesc în epoca de după al Doilea Război Mondial. Și în manual chiar era sintagma aceasta: „disoluția satului tradițional românesc”. Și atât. Ei, profesorul clasei putea să dezvolte ideea, că disoluția nu înseamnă altceva, ci disoluția către rău și nu către bine a satului de la noi. Ați încercat să veniți în ajutorul elevilor întrebându-l pe Eugen Simion cine are dreptate? Venind în Bacău, am profitat de faptul că
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Pentru că, anul trecut, în Tabăra de creație plastică de la Tescani, pictorul Ilie Boca, președintele Filialei UAP, mi-a făcut o invitație în acest sens, reînnoită cu prilejul expoziției de proporție, deschisă în același spațiu. Cum sala mi-a plăcut, iar ideea se născuse... V-ați găsit Bacăul! Cum se face, totuși, că ați amânat atât vernisarea întâii expoziții personale? După cum ați observat, ponderea o deține ilustrația de carte. Or, tipărirea unei cărți ilustrate e o problemă foarte complicată. Elaborarea, mai ales
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
aș putea realiza ceva frumos. Tot atunci am învățat să cânt la mandolină, dar abia în clasa a IV-a am început să studiez mai intens. Am făcut pianul până în clasa a IX-a, însă a trebuit să renunț la ideea de a da admitere la un liceu de muzică, deoarece cel de la Bacău s-a desființat. Cine ți-a remarcat întiia oară talentul? Un compozitor ieșean, însă îndrumătorul meu dintotdeauna a fost mama. La concursul de la Focșani, președintele juriului, compozitorul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
etniei românești nu pot și nu trebuie acceptate sub nici un motiv. Credem că din datele prezentate, referitoare la urmele arheologice depistate de noi în ultima vreme în numeroasele puncte locale de pe teritoriul comunei Umbrărești, cititorul își va putea face o idee clară și cât de cât completă, spre a înțelege și admite aprecierea noastră în legătură cu permanenta și intensa locuire a zonei în care se găsesc situate satele de pe teritoriul actual și cel istoric al comunei Umbrărești. Cu siguranță, cercetări arheologice noi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
practici străvechi și exprimă o anume stare de spirit locală concretizată în deplina solidaritate a satului față de documentul emis cu invocarea mărturiei lor. Apoi faptul că, dintre toate satele din împrejurimi, au fost luați doar Umbrăreștii la hotărnicie ne sugerează ideea de autoritate în domeniu, pe care o aveau față de satele vecine, autoritate ce decurgea dintr-o bună cunoaștere a locurilor, iar aceasta ca urmare a dăinuirii locuitorilor umbrăreșteni pe aceleași meleaguri din vremuri foarte îndepărtate. Spre o asemenea interpretare ne
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
discuția despre care anume și cum s-a ajuns ca unele comunități și locurile lor să devină din libere aservite, aducem în atenție câteva considerente de ordin general. În principiu, s-a acceptat de cvasitotalitatea istoricilor și sociologilor de la noi ideea că satele românești medievale au fost de două categorii și anume: I - libere; II - dependente, adică aservite unui stăpân individual. Raportul numeric dintre ele a variat în decursul timpului în defavoarea celor din prima categorie. Face notă discordantă față de această opinie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sus apar ca martori la unul sau la altul din zapise, doar primii trei din cei pomeniți mai sus sunt arătați ca locuind în Boziești, ceilalți fiind indicați cu locuințele în satul Umbrărești. Interferența aceasta de nume și sate întărește ideea că Bozieștii se identificau cu Umbrăreștii ca urmare a situării inițiale în același hotar și ca urmare a faptului că oamenii aparținuseră cândva unei singure comunități. Acum, deși stabiliți pe vetre diferite, unitatea lor de origine și interese era încă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
următoarea însemnare: „Bani ce mi-au trimis Darie, vătaful de la Umbrărești, 1778 febr/uarie/ 7”. Vătaful Darie slujise și pe vechiul stăpân, logofătul Manolache Costache și-l aflăm acum în serviciul noului stăpân. Pentru a ne putea face măcar o idee aproximativă despre fonemenele economice de la Umbrărești, preluăm crâmpeie din așa-numitele sămi ale vătafilor sau din răvașe ale oamenilor aflați în serviciul lui Conachi, dând precădere celor ce se referă la probleme gospodărești. Prezentăm datele așa cum sunt ele trecute în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
datele așa cum sunt ele trecute în documentul original și vom veni cu unele explicații, poate chiar echivalări în ce privește cantitățile și valorile exprimate în unitățile de măsură ale timpului lor, atât cât posibilitățile ne îngăduie. Pentru a ne face o vagă idee despre semnificația datelor de mai sus pentru realitatea timpului lor, este necesar să le transpunem în unități de măsură moderne, ținând cont că satele din sudul Moldovei, vecine cu muntenii, își aveau unitățile vechi de măsură la fel cu cele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și fiecare an, dacă o asemenea evidență s-ar fi ținut. Dar operațiile acestea se notau mai mult pe criteriul purtătorilor de grijă pentru anumite laturi economice. Astfel că cifrele de mai sus nu ne oferă decât o foarte relativă idei privitoare la producția de cereale. Totuși, comparând datele din situația noastră cu alta de pe moșia Drăgușeni, dintr-o condică a marelui logofăt Răducanu Roset din anii 1799-1802, contemporan cu Gavril Conachi întrucâtva, observăm diferențe destul de mari. La Drăgușenii lui Roset
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1 noiembrie 1923 să fie trimiși în grupuri peste graniță fără a putea fi cedați sau angajați la alte întreprinderi din orice altă regiume a țării și să li se asigure supraveghere medicală”. Este evidentă teama autorităților românești de morbul ideilor subversive comuniste, ce începuse să infesteze, prin propagandă ilicită sau pe față. Ne aflăm cu acest document pe 17 martie 1923, la doar câteva zile înainte de votarea Constituției României din acest an, 26-27 martie. Tot cu lucrători bulgari, dar pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
răposatei Mafta Bobocea, document ce cuprinde 138 poziții de inventar, înregistrând numai bunurile gospodărești, fără pământ. Cum spațiul nu ne permite să reproducem întregul document, spicuim din el pozițiile mai substanțiale, în măsură să ne ajute a ne face o idee despre acea gospodărie țărănească. Capul gospodăriei fusese acel postelnicel Ion Bobocea din satul Condrea implicat în procesele cu sinpărtașii săi, desfășurate după 1802 și până prin 1850. Descindea din bătrânul Vasca și-l identificăm la ultima generație în țidula din 1817
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
răzeșului, cu dezarmantele sale versuri de obidă: Ard-o focul răzeșie,/ Eu chiteam că-i boierie/ Și-i numai o sărăcie!, creație introdusă și în manualele școlare de limbă și literatură română în epoca colectivizării. Evident că se urmărea discreditarea ideii de libertate a țărănimii din timpurile mai vechi. Nu putem trece cu vederea nici faptul că unii editori ai corpusului de Documente privind istoria României, A. Moldova, urmare a presiunilor pe linie de stat în ideea promovării cu orice preț
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că se urmărea discreditarea ideii de libertate a țărănimii din timpurile mai vechi. Nu putem trece cu vederea nici faptul că unii editori ai corpusului de Documente privind istoria României, A. Moldova, urmare a presiunilor pe linie de stat în ideea promovării cu orice preț a activității de colectivizare, au tradus cuvântul slavon sodăș prin termenul impus de tovarăș. Este adevărat că, sub aspect lingvistic, traducerea poate fi acceptată, având și girul prestigiosului filolog Al. Philippide, care consideră proveniența sa la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
produs procesul de devoluție al proprietății gentilico-familiale”. Iată cum sună interesantul text documentar: „Pe răzăș aceasta îl face răzaș, că stăpânește împreună cu mulți alții o moșie, fără să știe niciunul dintr-înșii care este partea lui, ce știe numai în idee fieștecare câtă parte i să vin dintr-acel tot nedespărțit. Și că pe megieș, aceasta îl face megieș, că locul ce stăpânește este despărțit cu hotare și sub a lui numai deosebită stăpânire. Și că, din ceasul, ce un răzaș
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
partea lui”, adică fără să aibă o anume porțiune fixată pe moșia satului. Desigur că e vorba aici de structurile aducătoare de venituri, excluzându-se casa, atenansele, grădina, vitele stăpânite individual. Știe fiecare răzeș câtă parte are ? „Știe numai în idee partea ce i se vine dintr-acel tot nedespărțit”. Nici vorbă de egalitate sau egalitarism. Deoarece „știe în idee” reprezintă înțelesul aritmetic al numărului de părți cuvenite prin dreptul consuetudinar, număr de părți care nu rămâne același, ci se poate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]