19,920 matches
-
printre alții, implicați în ultimul proces intentat intelectualilor din epoca Gheorghiu Dej. Făceau parte din același val de arestări ale anilor ’58-’59, care erau destinate să semene teroarea, după plecarea trupelor rusești. Au primit cu toții aceiași opt ani, fiind acuzați de agitație și cosmopolitism. Oare regimul considerase că arestarea lui Vlad fusese de ajuns? Mult mai târziu, după 1989, un jurnalist și scriitor specializat în reconstituirea proceselor mi-a confirmat faptul că scăpasem ca prin minune de arestare. Am început
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
pierdut și că totul depindea de proces. I se spusese că avea dreptul la un avocat ales de el, că lucrurile nu se vor precipita și că totul se va petrece în mod normal, într-un proces unde va fi acuzat de complot împotriva regimului, dar în care se va putea apăra. Printre altele, dragul de Orezeanu, căruia trebuie să-i fiu recunoscător, avea o bună cunoaștere a pușcăriilor. Fusese arestat, pentru prima dată, vreme de ani îndelungați, și muncise la
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Îi păstrez o amintire plină de recunoștință. Pot zice că am asistat la procesul lui. Într-o zi, când a fost și el scos din celulă și l-au pus să semneze un dosar, a putut vedea declarațiile celorlalți. Era acuzat de criticarea regimului și i s-a spus că procesul avea să aibă loc a doua zi. L-au luat de dimineață și s-a întors după-masă: procesul avusese loc și aștepta verdictul. Se apărase cu mult curaj și luase
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
școala militară și o terminase după Primul Război Mondial. În timpul celui de al Doilea, ajunsese cu trupele lui în Basarabia. Clipa lui de glorie fusese răstimpul când devenise atașat militar la Belgrad, chiar înainte de război. Pentru asta fusese arestat și acuzat de spionaj contra URSS. Citise mult, fără să fie foarte inteligent. Știa foarte bine că, datorită tuturor legilor din lume, prin însăși misiunea lor, atașații militari nu puteau fi acuzați de spionaj, întrucât acesta era rolul lor în mod deschis
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
la Belgrad, chiar înainte de război. Pentru asta fusese arestat și acuzat de spionaj contra URSS. Citise mult, fără să fie foarte inteligent. Știa foarte bine că, datorită tuturor legilor din lume, prin însăși misiunea lor, atașații militari nu puteau fi acuzați de spionaj, întrucât acesta era rolul lor în mod deschis. Doar că fusese interogat de o brută - a cărui sarcină era tocmai de a se ocupa de foștii ofițeri - și fusese bătut cumplit, săracul. Numele lui era general de divizie
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Cultelor, în guvernul Goga -Cuza. Așa se face că a fost închis la Sighetu Marmației, cu toți foștii miniștri și demnitari necondamnați. După ce ieșise de acolo, fusese luat iar, în valul de arestări din 1958 de care am vorbit. Era acuzat de complot, alături de alte personalități cuziste care mai supraviețuiseră. Principalul acuzat de pe lista organizației cuziste era un fost avocat din județul Bacău, care era certat cu Tomescu. Era una din manevrele Securității: să facă în așa fel încât deținuții din
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
închis la Sighetu Marmației, cu toți foștii miniștri și demnitari necondamnați. După ce ieșise de acolo, fusese luat iar, în valul de arestări din 1958 de care am vorbit. Era acuzat de complot, alături de alte personalități cuziste care mai supraviețuiseră. Principalul acuzat de pe lista organizației cuziste era un fost avocat din județul Bacău, care era certat cu Tomescu. Era una din manevrele Securității: să facă în așa fel încât deținuții din același lot să fie certați între ei. Avocatul avea impresia că
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Finanțe a emis o serie de decrete care asimilau evaziunea fiscală cu sabotajul economic, crimă sancționată cu pedepse putând ajunge până la muncă silnică pe viață. Conform părerii specialiștilor, numai între 1947 și 1948 circa 200 000 de persoane au fost acuzate și condamnate pentru „sabotaj economic“. Trebuie să amintim că în România acelor vremuri erai suspectat de sabotaj economic chiar și dacă dețineai un litru de ulei... În această atmosferă de apocalipsă economică, de pauperizare, de ocupație militară și de „luptă
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
conținut la o grilă propusă și dezvoltată de două autoare olandeze: Holli Semetko și Patti Valkenburg. Scala care măsoară cadrajele conflictuale se compune din trei întrebări: (a) "Reflectă știrea o neînțelegere între indivizi/partide/instituții sau țări?"; (b) "Menționează știrea acuze/reproșuri făcute de anumite persoane, instituții sau organizații?"; (c) "Menționează știrea două sau mai multe aspecte ale unui anumit subiect?" (Semetko și Valkenburg, 2000). Operaționalizarea standard a cadrajelor conflictuale se referă la acele știri în relatarea cărora se insistă pe
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan[Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
sesiune extraordinară a Parlamentului dedicată subiectului finanțării sistemului universitar din România. Deznodământul acestor discuții va afecta în mod cert cuantumul taxelor plătite de studenți pentru facultate. Daniel Măruță, actual secretar de stat în Ministerul Educației, a început prin a-și acuza predecesorul de "incompetență și rea-voință". Din cauza greșelilor acestora, a afirmat Măruță, programul de reformare a sistemului educațional obligă Guvernul actual să ceară creșterea taxelor de școlarizare la universitățile din România cu 20% și eliminarea parțială a gratuității școlare pentru studenții
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan[Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
parțială a gratuității școlare pentru studenții "la buget". Secretarul de stat a continuat prin a spune că incompetența fostului Guvern și încăpățânarea "după modelul Băsescu" este singurul motiv care a dus la această situație. Reprezentanții opoziției au reacționat prin a acuza actualul Guvern de "minciună iresponsabilă" precizând că Puterea "se folosește de un pretext politic pentru a-și bate joc de tinerii studenți din Romania". Șerban Georgescu, membru al Comisiei pentru Învățământ din Parlament, a numit-o pe Ecaterina Andronescu, Ministru
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan[Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
membrii opoziției, care l-au numit pe acesta "sluga a lui Năstase și Iliescu", "incompetent" și "imatur politic". Reprezentantul Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților și fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Horea Georgescu, a luat cuvântul pentru a acuza actualul Guvern că "mistifică intenționat situația pentru a-și acoperi propriile afaceri veroase". Georgescu a amintit cum Chebeleu, pe atunci în Opoziție, a prezentat o moțiune de cenzură împotriva Guvernului, spunând ca de fapt ar exista bani atât pentru subvenții
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan[Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Știrea subliniază tendința unui partid / individ / grup de interes sau a unei țări de a face reproșuri altui partid / individ / grup de interes sau altei țări? 1. Da 2. Nu C231. Daca da, cui i se fac reproșurile/ cine este acuzat? 1. Actori/instituții interne 2. Actori/instituții/țări UE C24. Știrea sugerează existența unor "tabere" sau a două abordări distincte/opuse? 1. Da 2. Nu C25. Știrea se referă la câștigători și perdanți? 1. Da 2. Nu C26. Știrea menționează
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan[Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Mircea Cărtărescu, alături de tineri scriitori, formulează afirmații denigrante la adresa lui Eminescu, tăgăduind valoarea operei poetului. Tendința de demitizare, specifică postmodernismului, conduce la afirmații dure la adresa cărturarilor români, începând cu Eminescu și continuând cu Iorga, Eliade și Noica, catalogați "incorecți politic" și acuzați de toate tarele nației române. Referindu-se la unul dintre cei mai vehemenți detractori ai operei eminesciene, Theodor Codreanu afirmă: "teza centrală a "corectitudinii" culiene e că "mintea bolnavă" a lui Eminescu e vinovată de tot ce-a fost mai
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dintre cele mai dramatice din existența poporului nostru"222. Timpul își va înceta aparițiile în martie 1884, după înfrângerea suferită de "opoziția coalizată" în alegeri. Articolele publicate de Eminescu în paginile publicației conservatoare au atras acestuia critici radicale, jurnalistul fiind acuzat de antisemitism, xenofobie și extremism. Excerptându-se fragmente din textele date tiparului și însemnări din manuscrise, se ajunge la interpretări ideologizante, mistificatoare. Relevant în acest sens este un articol semnat de Zigu Ornea în România literară, în 1997, în care Eminescu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
antisemitism, xenofobie și extremism. Excerptându-se fragmente din textele date tiparului și însemnări din manuscrise, se ajunge la interpretări ideologizante, mistificatoare. Relevant în acest sens este un articol semnat de Zigu Ornea în România literară, în 1997, în care Eminescu este acuzat de xenofobie: "Eminescu considera Partidul Liberal o grupare politică de venetici și fanarioți, străină de interesele țării, trădând-o din această cauză. (...) Printr-o ciudată substituire, oamenii politici munteni, cu deosebire liberali, erau considerați fanarioți, iar cei moldoveni (de obicei
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
propagandă panslavistă. Eminescu respinge afirmațiile lui Al. Beldiman, considerându-le "o exagerație și o gogoriță", și deplasează discuția de pe terenul politic pe cel al artei, evidențiind caracteristicile artei bizantine și ale celei occidentale. Disputa continuă cu răspunsul lui Beldiman care acuză ziarul puterii de eludarea problemelor autentice. Eminescu răspunde printr-un al doilea articol, intitulat " Iar iconarii", din 22 noiembrie 1888, în care subliniază că realizarea reformelor vizând îmbunătățirea situației țărănimii este prioritară în raport cu chestiunea icoanelor și a portretelor. Eminescu ar
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
al mentorului junimist Titu Maiorescu, care condamnă graba nejustificată în preluarea formelor occidentale, fără a se pregăti terenul prin educație și culturalizare, pentru asimilarea acestora. Vorbind despre viziunea lui Eminescu asupra progresului, Zigu Ornea remarcă atitudinea potrivnică înnoirilor capitaliste și acuză poetul de credința în "himera unei Românii eminamente rurale, admițând in extremis acele ramuri industriale care puteau prelucra produse agrare"266. Aceeași concepție dovedește și Garabet Ibrăileanu când susține că poetul-gazetar este un exponent al răzeșimii și al breslașilor care
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
antisemitismul lui Eminescu era mai mult o atitudine fiziocratică față de "clasa sterilă"282, G. Călinescu își exprima în 1946 speranța că lucrurile vor fi puse la punct în această privință. Din păcate, la peste un secol de la moartea poetului, asemenea acuze mai pot fi întâlnite în exegeza eminesciană. Cert este că gazetarul nu era exclusivist în judecarea evreilor, declarându-se în repetate rânduri împotriva violenței față de aceștia și lăudând meritele lor în plan economic. Diferențele înregistrate la nivelul receptării publicisticii eminesciene
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
voiau să asimileze pentru români ideile timpului "în care ne-am născut" și dacă un partid s-a numit liberal, iar altul conservator, diferența dintre ele nu era decât de "temperament" și nu de "principii""326. Răspunzând ziarului Românul, care acuză Partidul Conservator de toate relele din țară, căci acesta o guvernase secole de-a rândul, M. Eminescu precizează și el că de un partid conservator și de unul roșu nu se poate vorbi în România decât după 1859. Până la această
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politice l-a condus pe Eminescu spre jurnalistică, fapt confirmat de altfel și de polemica pe care gazetarul o poartă în paginile de ziar cu junimiștii și chiar cu liderii partidului conservator, care susțineau financiar editarea Timpului. Nu-l putem acuza pe Eminescu de părtinire, critica lui nefiind îngrădită de afinități politice și nici de rațiuni financiare. Afirmația este întărită de Ioan Slavici, unul dintre puținii oameni care l-au cunoscut îndeaproape: "Eminescu nu era cruțător nici față cu membrii partidului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
câte comedii toate îi trec prin cap primarului pentru a stoarce și cea din urmă picătură de sânge din țăran!"337. Îngrijorat de soarta țării în contextul politicii europene, jurnalistul privește cu ironie luptele liberalilor și conservatorilor pentru putere. Eminescu acuză guvernul liberal pentru pierderile teritoriale stipulate prin Congresul de la Berlin, consecință a relațiilor defectuoase cu Imperiul Țarist. Criticile gazetarului nu eludează nici politica conservatoare, atunci când aceasta este tributară intereselor de grup și nu urmărește interesele naționale. Viciile clasei politice românești
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Românul în revista sa de alaltăieri dovedește lămurit că suntem niște trădători, niște oameni fără nici un simțimânt de patriotism, și că nu ne sfiim a lucra fățiș și în toate zilele în interesul Rusiei, și cu toate acestea nu ne acuză de trădare, numai și numai din cauza patriotismului orb, căci este bun Românul ăla, bun patriot, atât de patriot, încât nu-i poate trece nici prin gând măcar că ar putea exista trădători între români. Simțăminte atât de nobile, întotdeauna frumoase, chiar
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
semantice care străbat publicistica, conferindu-i unitate și coerență semantică: trecut/ prezent, naționalism/ cosmopolitism, liberal/ conservator, suzeranitate/ vasalitate. Fiecare dintre aceste dihotomii descrie cadrul desfășurării semanticii limbajului politic eminescian, favorizând exprimarea opțiunilor și atitudinilor politice ale jurnalistului. a) Trecut/ prezent. Acuzat frecvent că proiectează asupra trecutului o perspectivă idilică, Eminescu transformă istoria în element de referință pentru actele prezentului, convins fiind că "viitorul (...) e continuarea, în cazul cel mai bun, rectificarea trecutului"409. În cadrul excursului jurnalistic, paseismul dobândește semnificațiile unui comentariu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
acelei perioade slăvește, într-o serie de articole publicate pe parcursul lunii decembrie 1877, actele de vitejie ale ostașilor români pe front. Polemicile însă nu întârzie să apară, iar publicațiile conservatoare, ilustrate de Timpul și România liberă, atacă dur guvernul liberal, acuzat că a dat dovadă de neprevedere în raporturile cu Imperiul Țarist. Nedreptatea pe care Rusia o face României, prin încheierea armistițiului cu Imperiul Otoman, în 23 ianuarie 1878, trezește indignarea și afirmațiile virulente ale presei conservatoare. Figura 8. Analiza contrastivă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]