17,219 matches
-
dădeau un sens morții. În prezent, știința se abține de la asta. Cum poate fi acoperit deficitul? Prin cultură, răspundea Malraux. Dar, în fața religiilor instituite, știința este în afara concursului. Iar cultura, handicapată. Problema nu era deci bine pusă. Sensul trăit nu aleargă pe aceeași pistă cu formula matematică, nici nu poate "să facă oficiu de". Știința articulează adevăruri: obiectivă fiind, rezultatele ei transcend condițiile în care s-a născut. Ea este mondială prin vocație. O cultură articulează valori: subiectivitate colectivă, ea exprimă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Ray, dar marchează momentul când această artă născută din mașină se impune celorlalte ca artă de referință. Cu ramele ei aurite și grele, retușurile ei, pasiunea naivă pentru înfrumusețare și, curând, la sfârșitul secolului, cu "neclaritățile ei artistice", fotografia a alergat vreme de jumătate de secol în urma picturii. Dar aceasta din urmă a alergat în urma cinemaului încă de la ieșirea lui din barăcile bâlciurilor. Desenator ratat, Nadar recuperează din 1850 făcând, cu alte mijloace, portrete de celebrități. După 1910, Duchamp, Juan Gris
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ca artă de referință. Cu ramele ei aurite și grele, retușurile ei, pasiunea naivă pentru înfrumusețare și, curând, la sfârșitul secolului, cu "neclaritățile ei artistice", fotografia a alergat vreme de jumătate de secol în urma picturii. Dar aceasta din urmă a alergat în urma cinemaului încă de la ieșirea lui din barăcile bâlciurilor. Desenator ratat, Nadar recuperează din 1850 făcând, cu alte mijloace, portrete de celebrități. După 1910, Duchamp, Juan Gris, Picasso fac montaj sau nuduri coborând pe scară cu mijloace improvizate. Cubismul, care
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
se adresează mulțimilor și vor, trebuie să placă. Odată lămurit acest lucru, ne vom îndrepta spre Serge Daney, acest Cristofor Columb al Noii Lumi vizuale, pentru a străbate alături de el noul Eldorado. Luminile unui cercetaș funambul cu un balansier ultrasensibil, alergând de la o imagine la alta, între mensualul celuloidului și cotidianul electromagneticului, între Cahiers de cinéma și Libération, se adaugă la perspicacele și savantele tablouri întocmite de exploratorii noii economii a audiovizualului, ca René Bonnel, de exemplu, pentru a trasa contururile
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ne devansează neîncetat, ca un foc rătăcitor, miraj excitant și dezamăgitor, provocare nesfârșită pentru noi, bieți spectatori mereu în întârziere cu o imagine-secundă, cu o modă, cu un subiect, cu un scandal, cu un genocid față de prezentul nostru televizual care aleargă întotdeauna mai repede ca noi. Vrând să-l prinzi din urmă poți căpăta amețeli. Nimic nu se desfășoară sub ochii noștri uluiți, nu se argumentează, nu respiră. Clip și cut, crash și flash. Gâfâială, epuizarea timpului publicitar. Dacă ia cineva
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
iutele erou nu poate ajunge din urmă o greoaie broască țestoasă, căreia i s-a dat dreptul să pornească ceva mai din față. Pentru ca discuția să fie și mai concretă, haideți să adăugăm numere la problemă. Imaginați-vă că Ahile aleargă cu 1 m pe secundă, în timp ce broasca țestoasă aleargă cu jumătate din această viteză. Imaginați-vă, de asemenea, că țestoasa pornește dintr-un punct de start aflat cu 1 m înaintea celui în care se află Ahile. Ahile înaintează în
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
broască țestoasă, căreia i s-a dat dreptul să pornească ceva mai din față. Pentru ca discuția să fie și mai concretă, haideți să adăugăm numere la problemă. Imaginați-vă că Ahile aleargă cu 1 m pe secundă, în timp ce broasca țestoasă aleargă cu jumătate din această viteză. Imaginați-vă, de asemenea, că țestoasa pornește dintr-un punct de start aflat cu 1 m înaintea celui în care se află Ahile. Ahile înaintează în viteză și într-o secundă este în punctul de
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
aflat cu 1 m înaintea celui în care se află Ahile. Ahile înaintează în viteză și într-o secundă este în punctul de start din care a pornit țestoasa. Dar, până în momentul în care ajunge în acel punct, țestoasa, care aleargă și ea, a mai înaintat cu o jumătate din respectiva distanță. Însă nu are nici o importanță, deoarece Ahile este mai rapid și într-o jumătate de secundă recuperează jumătatea de metru. Dar din nou țestoasa a avansat, de data aceasta
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
jumătatea de metru. Dar din nou țestoasa a avansat, de data aceasta cu un sfert de metru. Într-un sfert de secundă, Ahile recuperează și această distanță. Dar țestoasa, greoaie mai înaintează cu o optime de metru. Ahile continuă să alerge, însă de fiecare dată țestoasa i-o ia înainte; oricât de mult se apropie Ahile de broasca țestoasă, până în momentul în care ajunge în locul unde se afla ea, aceasta s-a mișcat deja. A opta parte dintr-un metru... a
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
că șirul 1, 1/2, 1/4, 1/8 etc. are limita zero; astfel, când scădem termenii din 2, nu ne mai rămâne nimic. Limita sumei 1 + 1/2 + 1/4 + 1/8 + 1/16 + ... este 2 (Figura 11). Ahile aleargă 2 metri încercând să prindă țestoasa, deși face un infinit număr de pași pentru aceasta. Și, mai mult, luați aminte la timpul de care are nevoie el pentru a ajunge din urmă țestoasa: 1 + 1/2 + 1/4 + 1/8
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
mai mult, luați aminte la timpul de care are nevoie el pentru a ajunge din urmă țestoasa: 1 + 1/2 + 1/4 + 1/8 + 1/16 + ... - 2 secunde. Ahile nu numai că face un număr infinit de pași pentru a alerga pe o distanță finită, ci face acest lucru în doar 2 secunde. Grecii nu puteau recurge la acest mic și clar șiretlic matematic. La ei nu exista conceptul de limită, deoarece nu credeau în zero. Termenii șirurilor infinite nu aveau
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
a permis să devină legi universale. Pentru a exemplifica, haideți să luăm în considerare renumita ecuație pe care am învățat-o cu toții în liceu: viteză ori timp egal cu distanța. Ea arată cât de departe ajungi, la x kilometri, când alergi cu o anumită viteză, de v kilometri pe oră, într-un timp de t ore: vt = x; la urma urmei, înmulțind kilometri pe oră cu ore obținem kilometri. Această ecuație este foarte utilă atunci când calculați cât ar dura să ajungeți
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
de marcajul de la doi metri: cei doi metri reprezentând limita cursei. Acum, în loc să gândim cursa ca pe o sumă infinită de etape, haideți să o judecăm ca fiind limita unui număr finit de subcurse. De exemplu, în prima cursă Ahile aleargă către marcajul de la un metru. Ahile a alergat: 1 În total, 1 metru. În cursa a doua, el repetă primul pas, apoi mai face unul - adică străbate întâi 1 metru, apoi o jumătate de metru. Deci, Ahile a alergat: 1
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
reprezentând limita cursei. Acum, în loc să gândim cursa ca pe o sumă infinită de etape, haideți să o judecăm ca fiind limita unui număr finit de subcurse. De exemplu, în prima cursă Ahile aleargă către marcajul de la un metru. Ahile a alergat: 1 În total, 1 metru. În cursa a doua, el repetă primul pas, apoi mai face unul - adică străbate întâi 1 metru, apoi o jumătate de metru. Deci, Ahile a alergat: 1 + 1/2 În total, 1,5 metri. A
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Ahile aleargă către marcajul de la un metru. Ahile a alergat: 1 În total, 1 metru. În cursa a doua, el repetă primul pas, apoi mai face unul - adică străbate întâi 1 metru, apoi o jumătate de metru. Deci, Ahile a alergat: 1 + 1/2 În total, 1,5 metri. A treia cursă îl duce la: 1 + 1/2 + 1/4 În total, 1,75 metri. Fiecare dintre aceste subcurse este finită și bine definită; nu ne întâlnim cu nici o infinitate. Ceea ce
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
vid: de aproximativ 300 de milioane de metri pe secundă, o constantă notată cu litera c. Dacă cineva îndreaptă o lanternă aprinsă spre noi, lumina năvălește asupra noastră cu viteza c. Nu contează dacă persoana care ține lanterna stă nemișcată, aleargă spre noi sau se îndepărtează în fugă; raza de lumină călătorește întotdeauna la viteza c din punctul nostru de vedere - și al tuturor celorlalți. Această supoziție sfida tot ceea ce fizicienii presupuseseră despre mișcarea corpurilor. În cazul în care corbul ar
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
făpturi vii [s.n.] era ceva ca niște cărbuni de foc aprinși, care ardeau; și ceva ca niște făclii umbla încoace și încolo printre aceste făpturii vii; foculacesta arunca o lumină strălucitoare, și din el ieșeau fulgere. Făpturile vii însă, când alergau și se întorceau, erau ca fulgerul. Mă uitam la aceste făpturi vii, și iată că pe pământ, afară de făpturile vii, era o roată [s.n.] la fiecare din cele patru fețe ale lor. / înfăți șarea acestor roți [s.n.] și mater ia
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
mater ia lu l [s.n.] din care erau făcute păreau de hrisolit [s.n.], și toate patru aveau aceeași întocmire. înfățișarea și alcătuirea lor erau de așa fel încât fiecare roată părea că este în mijlocul unei alte roți [s.n.]. / Când mergeau, alergau pe toate cele patru laturi ale lor, și nu se întorceau deloc în mersul lor. Aveau niște obezi de o înălțime înspăimântătoare [s.n.], și pe obezile lor cele patru roți [s.n.] erau pline cu ochi de jur împrejur [s.n.].“ 2
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
mă sărute cu sărutările gurii lui! Căci dezmierdările tale sunt mai bune decât vinul, / întru parfumul mirurilor tale bune sunt. Nu mele tău este mir vărsat. De aceea te iubesc pe tine fetele! Ia-mă cu tine și hai să alergăm! împăratul mă duce în odăile lui... Ne vom veseli și ne vom bucura de tine; vom lăuda dezmierdările tale mai mult decât vinul! Pe drept ești iubit.“ „Și-a murit Moise, robul Domnului [YHWH], în Câmpiile Moavului, după cuvântul Domnului
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
fel de confirmare a lor prin bunul-simț sau chiar printr un fel de pregustare. (n.s. 26, p. 198-199) footnote>. Această credință umple sufletul războit de nădejdea că va ajunge la starea sfinților, la fericita lor nepătimire și-l îndeamnă să alerge spre culmea sfințeniei lor și să se facă împreună-moștenitor cu ei al Împărăției lui Dumnezeu. Încredințat astfel, se întinde cu sârguință spre lucrarea poruncilor, neîndoindu-se întru sine, ci urmând ostenelilor acelora și urmărind prin nevoințe asemănătoare să dobândească desăvârșirea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
nu voi putea să-l trec, ci, rostogolidu-mă, mă voi întoarce iarăși jos, după ce m-am ostenit? Și alte multe de acestea, pe care cel ce are credință că Dumnezeu este aproape și nu departe, nu le socotește niciodată. Acela aleargă drept spre Dumnezeu, Cel ce are toată puterea și stăpânirea, toată bunătatea și iubirea de oameni, ca să nu-l ajungă, nu ca unul ce bate aerul, ci ca unul ce vâslește, căutând cele de sus”. (Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, cuv.
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în Împărăția Cerurilor cheamă pe cei ce vor. În focul cel veșnic el trimite pe păcătoși legați și văicărindu-se, însă când este vorba de miile de bunătăți, nu așa; fiindcă dacă firea celor buni nu este așa încât ei să alerge spre ele de bunăvoie și să cunoască harul cel mare, apoi atunci sila întrebuințată cu oamenii defaimă înseși acele bunătăți. Dar pentru ce, zici tu, nu voiesc oamenii aceste bunătăți și nu aleargă după ele? Din pricina neputinței sau, mai bine
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
celor buni nu este așa încât ei să alerge spre ele de bunăvoie și să cunoască harul cel mare, apoi atunci sila întrebuințată cu oamenii defaimă înseși acele bunătăți. Dar pentru ce, zici tu, nu voiesc oamenii aceste bunătăți și nu aleargă după ele? Din pricina neputinței sau, mai bine zis, din pricina slăbiciunii lor. Și pentru ce atunci nu vindecă slăbiciunea lor? Dar cum și în ce fel trebuia să vindece această slăbiciune? Oare n-a făcut el făptura întreagă, care învață pe
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
PSB, vol. 3, p. 163 164) „După ce a fost adusă neamurilor lumina strălucitoare a mântuirii care a făcut ca surzii să audă glasul bunăvoinței duhovnicești, orbii să-și deschidă ochii către Domnul, infirmii să capete sănătatea cea veșnică, șchiopii să alerge să-L asculte, muții să se roage cu glasul vorbirii, dușmanul, văzând că mulțimile prea credincioase au părăsit pe idoli și că templele și lăcașurile lui au rămas goale, a născocit o nouă înșelăciune, aceea de a atrage pe creștinii
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
urechile celor mai simpli, cu dreptate vor auzi: Vai celor ce proorocesc din inima lor ... și nimic din ale Domnului (Ier. 23, 16). Fiindcă, opunând vedenii și preziceri și proorocii ale inimii lor cuvintelor Duhului, nu simt la câtă nebunie aleargă născocirile lor”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea întâi, cap. 9, în PSB, vol. 41, p. 94) „Căci strâmbă toate cele drepte, după cuvântul Proorocului, înșelând auzul celor mai simpli și păcătuind fără grijă față de frații
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]