13,524 matches
-
cafenie, uscată, indehiscentă, lungă de 2 mm, cu un cioc format din stigmatul persistent. Fructul conține o singură sămânță. Planta înflorește în mai-iunie (mai rar până în septembrie). Cariotipul 2n=24. În Banat, în lungul Dunării; Măcin (județul Tulcea), pe marginea bălților; sporadică în Dobrogea; Munții Retezat, barajul Râul Mare; Lacul Sărat.
Chenarul bălților () [Corola-website/Science/334701_a_336030]
-
Miclăușești și Cârnea), încerca „să se bage peste moșiile Cernețul, Malovețul și Medvejdea”. La 22 octombrie 1702, disputa dintre cele trei mânăstiri ia sfârșit, ajungâdu-se la o înțelegere. La 30 martie 1714, Ștefan Cantacuzino confirmă mănăstirii Tismana moșiile Batoți și Balta Verde pentru ceea ce trebuia să aibă în Cerneți. La 25 mai 1714, același domnitor „volnicește” pe egumenul de la Tismana „să scoată pe popa Stoica de la biserica domnească din Cerneți”, metohul mănăstirii, deoarece „el, ca un om tare de cap ce
Mănăstirea Cerneți () [Corola-website/Science/334689_a_336018]
-
de povestiri "" a fost scrisă în scopul de a reaminti o serie de întâmplări adevărate trăite de Mihail Sadoveanu și de tovarășii săi în expedițiile lor de vânătoare; prozatorul constată cu regret că întâmplările petrecute în „Țara dincolo de negură” din bălțile Dunării și personajele cunoscute atunci au început să fie uitate de prietenul său George Topîrceanu și încearcă astfel să salveze acele amintiri chiar dacă trecerea timpului face ca poveștile să fie un pic înflorite. Cea dintâi poveste vânătorească a fost auzită
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
Bârnova sau de ploaie în pădurea Boroșești, o vânătoare de lupi și de vulpi pe ploaie torențială în pădurea Brăești, o vânătoare de lupi pe ninsoare în râpa Cucoara din Poiana cu Schit, vânători de rațe și gâște sălbatice în bălțile de la vărsarea Jijiei în Prut, o vânătoare de gâște sălbatice în stufurile și bălțile de pe ostrovul Dranova, o vânătoare de iepuri pe dealurile de la Zahorna, o vânătoare de vulpi în văile Racovei, o vânătoare de prepelițe pe dealul Popricanilor sau
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
pe ploaie torențială în pădurea Brăești, o vânătoare de lupi pe ninsoare în râpa Cucoara din Poiana cu Schit, vânători de rațe și gâște sălbatice în bălțile de la vărsarea Jijiei în Prut, o vânătoare de gâște sălbatice în stufurile și bălțile de pe ostrovul Dranova, o vânătoare de iepuri pe dealurile de la Zahorna, o vânătoare de vulpi în văile Racovei, o vânătoare de prepelițe pe dealul Popricanilor sau o vânătoare de ierunci în munții Stânișoarei. Unele povestiri sunt amuzante precum descrierea încercărilor
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
de dincolo de negură" cuprindea în ediția originală din 1926 o dedicație intitulată „Mirajul” (adresată poetului George Topîrceanu) și 18 capitole numerotate cu cifre romane. Capitolele sunt independente unul de altul, dar legate intim prin același subiect: vânători diverse organizate în bălți, în păduri și la munte, prilej pentru autor de a descrie o natură luxuriantă și plină de viață și de a înfățișa tipuri caracteristice de vânători, inclusiv unele figuri mărețe. Mihail Sadoveanu a fost un vânător precoce, participând la prima
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
dincolo de negură", care a fost tipărit în 1926 de către Editura Cartea Românească din București. În cuvântul înainte dedicat poetului George Topîrceanu, Mihail Sadoveanu îl dojenește pe acesta că a uitat de moș Procor (pescar lipovean evocat în povestirea „Oameni din bălți, lângă ostrovul lui Caliniuc”), precum și de alte persoane pe care le-au întâlnit mai demult cu prilejul expedițiilor cinegetice din „Țara de dincolo de negură” aflată în bălțile din Delta Dunării. Poetul a scris un răspuns intitulat „Țara de dincolo de negură
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
că a uitat de moș Procor (pescar lipovean evocat în povestirea „Oameni din bălți, lângă ostrovul lui Caliniuc”), precum și de alte persoane pe care le-au întâlnit mai demult cu prilejul expedițiilor cinegetice din „Țara de dincolo de negură” aflată în bălțile din Delta Dunării. Poetul a scris un răspuns intitulat „Țara de dincolo de negură” pe care l-a publicat în volumul de proză umoristică și pesimistă "Scrisori fără adresă" (1930); acel fragment de proză scurtă rememorează o vânătoare petrecută la începutul
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
Istorisiri de vânătoare" (Ed. Cugetarea, București, 1937), fiind preluate și acolo din "Depărtări" (1930). O parte dintre povestiri („Mirajul”, „Sitarii, când prietinii mei se ceartă”, „Ploaie, în păduri depărtate”, „Pasaj de rațe, sara”, „Gâște sălbatice, - adică numere incomensurabile”, „Oameni din bălți, lângă ostrovul lui Caliniuc”, „În singurătățile Rarăului a cântat cucoșul sălbatic”, „Kiki dă examen în fața onoratei comisii”) au fost incluse apoi, alături de alte povestiri cu subiect asemănător, în volumul "Povestiri pentru vînători și pescari", publicat în 1956 de Editura de
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
toată această operă circulă aerul viu și salubru al unei vieți libere și mobile”. Autorul a străbătut pământul românesc de la munte la șes, urmând cursurile apelor și vânând cocoșul sălbatic pe piscurile montane, iepurele în miriștile câmpiilor și lișița în bălți și în deltă. Scriitorul are un sentiment al trecutului care coboară în timp până în vremurile primilor oameni când vânătoarea și pescuitul erau activități de bază ale existenței umane. Povestirile sale amestecă realitatea cu credința primitivă într-un mod sincer și
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
elemente constitutive ale naturii, părând a proveni dintr-un trecut în care domnea un respect față de natură. Rămânând aproape de natură, ei au ajuns să-i cunoască tainele. Îndeletnicirile lor ancestrale și instinctul vânătoresc îi face să străbată munți, văi și bălți misterioase și îi întoarce către natură. Vânătorii leagă între ei camaraderii trainice care nu țin cont de ierarhia socială și sunt unite de aventurile comune transmise prin poveștile vânătorești narate domol lângă focurile din ceas de seară. Relația care se
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Acesta se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică Munții Trascăului și include rezervațiile naturale: Cheile Ampoiței, Cheile Caprei, Cheile Gălzii, Cheile Geogelului, Cheile Piatra Bălții, Cheile Întregalde, Cheile Vălișoarei, Cheile Mănăstirii, Cheile Pravului, Cheile Tecșeștilor, Cheile Plaiului, Cheile Siloșului, Cheile Râmețului, Cheile Poșăgii, Cheile Runcului, Cheile Pociovaliștei, Cheile Ampoiței, Cheile Găldiței și Turcului, Iezerul Ighiel, Laricetul de la Vidolm, Pârâul Bobii, Pădurea Sloboda, Poienile cu narcise
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
abrupturi cu depozite de grohotișuri la bază, turnuri, masive ("Colții Trascăului, Cireșu, Dosul Blidarului, Geamănu, Piatra Grohotișului, Pleașa Râmețului, Secu"), creste ("Ardoscheia, Fața Pietrii, Fața Râmețului, Piatra Craivii, Prisaca, Galda-Colții Caprii"), ciuperci, poduri, cheiuri ("Ampoiței, Caprei, Gălzii, Geogelului, Cheile Piatra Bălții, Întregalde, Vălișoarei, Cheile Mănăstirii, Pravului, Tecșeștilor, Plaiului, Siloșului, Râmețului, Runcului, Pociovaliștei, Găldiței, Turcului"), defilee ("Hășdatelor, Turenilor, Pietroasei, Răchitișului"), doline, lapiezuri, uvale, platouri ("Ciumerna, Piatra Cetii"), depresiuni ("Poiana Galdei, Poiana Aiudului, Trascău"); Fenomene endocarstice: peșteri ("Gaura lui Stroe, Liliecilor, Poiana Ascunsă
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
tot în 1953 se elaborează planul urbanistic al stațiunii Mamaia de către un colectiv condus de Cezar Lăzărescu, succedat (în anii următori) de sistematizarea litoralului românesc al Mării Negre. De o nouă perspectivă urbanistică se va bucura, începând cu 1955, și cartierul Balta Albă din Capitală. Trei ani mai târziu, în continuarea acestui cartier va începe construcția cartierului Titan, unde s-a ridicat unul dintre cele mai înalte blocuri de locuințe din țară (din acea vreme), având 50 m înălțime, construit din diafragme
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
o suprafață de 450 km². În cea mai mare parte a anului căldura este intensă aici, cu temperaturi de pâna la 40șC la umbră. În lungul anotimp uscat nu plouă deloc, iar râurile se transformă într-un șirag firav de bălți mici. Apoi, în anotimpul ploios (noiembrie- martie), totul înverzește. Apa se revarsă în cascade din lacuri, iar cicloanele din Oceanul Indian aduc atâta ploaie, încât câmpia se inundă, iar drumurile spre Bungle Bungle devin impracticabile. Povestea masivului începe cu 400 de
Parcul Național Purnululu () [Corola-website/Science/332057_a_333386]
-
le (Phalacrocoracidae) sau cormoranii este o familie de păsări acvatice ihtiofage (consumatoare de pește), bune înotătoare și scufundătoare, care trăiesc pe coastele mărilor, prin bălți și pe malurile râurilor înconjurate de vegetație. Această familie cuprinde păsări de talie mijlocie. Cormoranul mare are 91-93 cm (mai mare decât găina), iar cormoranul mic are 48-52 cm (între cioară și corb). Au ciocul relativ lung și prevăzut cu
Falacrocoracide () [Corola-website/Science/332070_a_333399]
-
și tropicale. În România se întâlnesc în Delta Dunării. Sunt adaptate într-un grad înaintat la viața acvatică, fiind excelente înotătoare și scufundătoare, dar și bune zburătoare. Pe uscat se mișcă destul de greoi. Trăiesc pe coastele mărilor, dar și prin bălți și și pe malurile râurilor înconjurate de vegetație. În insulele Galapagos trăiește cormoranul nezburător ("Phalacrocorax harrisi"), care din cauza reducerii simțitoare a aripilor, în urma nefolosirii lor, nu mai este capabil să zboare. Hrana constă din pești de diferite specii și mărimi
Falacrocoracide () [Corola-website/Science/332070_a_333399]
-
antrenat în cariera sa 5 cluburi, ultimile 3 dintre care s-au desființat. În perioada 1992-1995 el a jucat 6 meciuri la echipa națională de fotbal a Moldovei. Deține Licență PRO UEFA de antrenor. În 2006, în timp ce evolua pentru Olimpia Bălți, antrenorul Mihail Duneț l-a numit pe Popescu jucător-antrenor. În iunie 2007 Mihail Duneț a decis să-și continue cariera în Suedia, și Lilian Popescu a fost numit în funcția de antrenor principal la Olimpia Bălți. În martie 2008 Popescu
Lilian Popescu () [Corola-website/Science/332206_a_333535]
-
Astragalus dasyanthus"), brei ovat ("Mercurialis ovata"), colilie ("Stipa capilata") sau firuță ("Poa badensis"). Fauna sitului are în componență trei amfibieni: tritonul cu creastă ("Triturus cristatus")), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis") și ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); o reptilă: broasca țestoasă de baltă ("Emys orbicularis") și un fluture ("Pseudophilotes bavius") din familia Lycaenidae. Cele cinci specii se află pe lista roșie a IUCN și sunt protejate prin aceeași "Directivă a CE" (anexa I-a) 92/43/CE din 21 mai 1992. În vecinătatea
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
relativul dezgheț ideologic al anilor ’60 la stalinismul care a atras după sine căderea regimului. Construit de arhitecți inspirați de Le Corbusier, cu spații largi și cu un parc imens, doar pe jumătate amenajat în acele vremuri, cartierul Titan (sau Balta Albă) a fost locul unde am descoperit lumea, între marșurile patriotice pe care trebuia să le cântăm la școală, ecourile vagi ale mișcării hippy care ajunseseră și la noi și casetele pe care le copiam unii de la alții. Mințile generației
Premieră absolută în cadrul ARTIST IN RESIDENCE – Iordache prezintă Suita Titan by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105864_a_107156]
-
în acest film a fost ca un vis împlinit, dar cel mai important lucru era că Ben scrisese scenariul și tot el urma să regizeze filmul, jucând rolul principal. Având în vedere că-i știam celelalte pelicule, aș fi lăsat baltă orice ca să fac parte din film, jucând un rol atât de splendid. Emma e amanta de gangster tipică, servind băuturi alcoolice într-o cârciumă ieftină unde se vinde alcool ilegal, unde au loc jocuri de poker neautorizate, agățată de brațul
În ,,Legea nopții” Ben Affleck aduce un omagiu filmului noir by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105855_a_107147]
-
fost definită structura organizatorică, simbolistica, statutul, domeniile economice și sociale prioritare, mecanismele de activitate, principiile parteneriatului subregional și prioritățile de colaborare. Dacă la început fondatorii Euroregiunii „Prutul de Sus” au fost regiunea Cernăuți (Ucraina), județele Botoșani și Suceava (România), județul Bălți și Edineț (Republica Moldova), ulterior la structură au aderat în 2003 și alte unități administrative. Deoarece România a fost interesată în existența euroregiunii unde etnicii majoritari erau români, liderii ucrainieni au fost preocupați de echilibrarea etnică din regiune, drept pentru care
Euroregiunea Prutul de Sus () [Corola-website/Science/333892_a_335221]
-
ani în România și de 68,4 ani, respectiv 67,5 ani în Republica Moldova și Ucraina. Comunitățile române și ucraineane se regăsesc dispersate pe întreg arealul euroregional. Orașele cu peste 100.000 locuitori din Euroregiune sunt Cernăuți, Ivano-Frankivsk, Botoșani și Bălți. Aceste centre urbane, alături de orașele Edineț și Suceava, au funcție polarizantă. Aeroporturi internaționale există la Cernăuți și Ivano-Frankivsk, precum și la Suceava. Rețeaua de drumuri internaționale este reprezentată de următoarele rute de clasă A și B: Din 2015 există următoarele puncte
Euroregiunea Prutul de Sus () [Corola-website/Science/333892_a_335221]
-
liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul pitic al lui Nathusius ("Pipistrellus nathusii"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul urecheat cenușiu ("Plecotus austriacus"); Reptile și amfibieni: vipera ("Vipera berus"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"); Păsări (migratoare, de pasaj, sedentare): șorecar mare ("Buteo rufinus"), șorecar încălțat ("Buteo lagopus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânat ("Circus cyaneus"), erete cenușiu ("Circus pygargus
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
noiembrie 1940 până la 9 ianuarie 1956. La fel ca majoritatea raioanelor RSS Moldovenești, raionul Sculeni a fost înființat pe 11 noiembrie 1940, iar centru raional a fost desemnat satul Sculeni. Până la 16 octombrie 1949 raionul a fost în componența ținutului Bălți, iar după abolirea divizării pe ținuturi a intrat în subordonare republicană. Din 31 ianuarie 1952 până în 15 iunie 1953, raionul a intrat în componența districtului Bălți, după abolirea districtelor din RSSM a redevenit din nou în subordonare republicană. La 9
Raionul Sculeni () [Corola-website/Science/334002_a_335331]