15,206 matches
-
și câteva zone depresionare axate pe cursul unor râuri, din care cea mai extinsă este Câmpia Andaluziei. Țara poate fi împărțită în zece regiuniși subregiuni: Meseta Centrală, Cordiliera Cantabrică, zona Iberică, Munții Pirinei, zona Penibetică, Câmpia Andaluziei, Bazinul râului Ebro, câmpiile litorale, Insulele Baleare și Insulele Canare. Aceste regiuni se regăsesc de obicei grupate în patru mari zone: Meseta Centrală asociată cu munții care o mărginesc și străbat, alte zone montane, zonele joase și insulele. Meseta Centrală (sau Podișul Central)este o
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
departe de două masive asemănătoare: Munții Toledo spre est și Sierra de Guadalupe spre vest. Aceste masive prezintă vârfuri care nu depășesc 1.500m în altitudine. Cu numeroase pasuri și trecători, inclusiv cele care fac legătura dintre Meseta Centrală și Câmpia Andaluziei, Munții Toledo și Sierra de Guadalupe nu prezintă un abstacol în calea liniilor de transport și comunicație. Cele două masive sunt separate de Cordiliera Centrală de către cel râul cu cel mai lung curs din întreaga peninsulă Iberică, Tago. Zonele
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
Penibetice și care se întinde la sud de Granada, are și cel mai înalt vârf de pe teritoriul întregii peninsule Iberice: Vf. Mulhacen, 3.479m. Alte vârfuri din regiune trec de asemenea de 3.000m. Cea mai importantă dintre acestea este Câmpia Andaluziei, în partea de sud vest, bazinul râului Ebro (Câmpia Aragonului) în nord est, precum și numeroase fâșii, de-o mai mică sau mai mare extindere, litorale. Câmpia Andaluziei este în esența o vale largă ce se întinde de-o parte
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
și cel mai înalt vârf de pe teritoriul întregii peninsule Iberice: Vf. Mulhacen, 3.479m. Alte vârfuri din regiune trec de asemenea de 3.000m. Cea mai importantă dintre acestea este Câmpia Andaluziei, în partea de sud vest, bazinul râului Ebro (Câmpia Aragonului) în nord est, precum și numeroase fâșii, de-o mai mică sau mai mare extindere, litorale. Câmpia Andaluziei este în esența o vale largă ce se întinde de-o parte și de cealaltă a râului Guadalquivir. Aceasta vale crește în
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
regiune trec de asemenea de 3.000m. Cea mai importantă dintre acestea este Câmpia Andaluziei, în partea de sud vest, bazinul râului Ebro (Câmpia Aragonului) în nord est, precum și numeroase fâșii, de-o mai mică sau mai mare extindere, litorale. Câmpia Andaluziei este în esența o vale largă ce se întinde de-o parte și de cealaltă a râului Guadalquivir. Aceasta vale crește în lărgime dinpre est spre vest (pe direcția de curgere a râului), atingând cea mai largă poțiune în
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
esența o vale largă ce se întinde de-o parte și de cealaltă a râului Guadalquivir. Aceasta vale crește în lărgime dinpre est spre vest (pe direcția de curgere a râului), atingând cea mai largă poțiune în apropierea golfului Cadiz. Câmpia Andaluziei este mărginită în nord de Sierra Morena, iar în sud de Cordiliera Penibetică, îngustându-se mult către est, unde cele două lanțuri montane se unesc. Bazinul râului Ebro, sau Câmpia Aragonului este format din valea râului Ebro și este
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
atingând cea mai largă poțiune în apropierea golfului Cadiz. Câmpia Andaluziei este mărginită în nord de Sierra Morena, iar în sud de Cordiliera Penibetică, îngustându-se mult către est, unde cele două lanțuri montane se unesc. Bazinul râului Ebro, sau Câmpia Aragonului este format din valea râului Ebro și este străjuit în trei părți de siteme montane: Munții Iberici către sud și vest și Pirinei către nord și nord est. Este de menționat faptul că numeroase alte zone joase, depresionare, se
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
joase, depresionare, se găsesc pe cursurile râurilor Tago și Guadiana. Zona litorală se prezintă sub forma unor fâșii înguste litorale, mărginite spre interior de sisteme montane. Cele mai extinse astfel de fâșii se întâlnesc de-a lungul Golfului Cadiz, unde Câmpia Andaluziei se unește cu cea litorală. Cea mai îngustă zonă de câmpie litorală șe găsește de-a lungul golfului Biscaia, unde Cordiliera Cantabrică se termină brusc în apropierea țărmului. Cele mai importante dintre insulele ce aparțin Spaniei sunt cele Baleare
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
se prezintă sub forma unor fâșii înguste litorale, mărginite spre interior de sisteme montane. Cele mai extinse astfel de fâșii se întâlnesc de-a lungul Golfului Cadiz, unde Câmpia Andaluziei se unește cu cea litorală. Cea mai îngustă zonă de câmpie litorală șe găsește de-a lungul golfului Biscaia, unde Cordiliera Cantabrică se termină brusc în apropierea țărmului. Cele mai importante dintre insulele ce aparțin Spaniei sunt cele Baleare (localizate în Marea Mediterană) și cele Canare (localizate în Oc. Atlantic). La fel
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
de-a lungul podișului și străbat Portugalia pentru a se vărsa în oceanul Atlantic. O excepție semnificativă o constituie râul cu cel mai mare debit din peninsula Iberică și anume Ebro, care se varsă în marea Mediterană după ce străbate vest-est câmpia Aragonului. Râurile din partea de nord a țării și care izvorăsc din Cordiliera Cantabrică sunt scurte și tumultuoase, debușând în golful Biscaia sau oceanul Atlantic, generând un relief specific (țărmuri cu rias în nord vest). Insulele sunt lipsite de râuri cu
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
excesivă prezentă în cea mai mare parte a Spaniei au determinat inexistența unor lacuri cu o suprafață mare, deși există dovezi că in trecutul geologic al regiunii (Terțiar) au existat astfel de lacuri în vechi depresiuni endoreice (Meseta Centrală și Câmpia Andaluziei). Aceste depresiuni au dispărut pe măsură ce râurile au reușit să treacă de sistemul montan ce le imprejura. Lacurile existente în Spania se pot împărți în trei mari categorii: Cele mai importante lacuri carstice sunt: Laguna de Ruidera și Ciudad Real
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
cu Turcia cum ar fi Tracia, Macedonia, Bulgaria sau Bosnia-Herțegovina. Unii antropologi i-au semnalat și în Dobrogea secolului al XIX-lea. i sunt crescători de oi, a căror turme le păstoresc în cicluri de transhumanta succesive din zonele de câmpie litorale înspre platourile montane de mare altitudine care dealtfel constituie baza lor permanentă. Numele de iuruc vine de la turcescul "yürümek" care înseamnă "a peregrina", a "hoinari", desi aceștia nu vagabondează propriu-zis ci doar își conduc turmele spre a le proteja
Iuruci () [Corola-website/Science/304773_a_306102]
-
și progresiv mai scăzute spre est, în Bărăgan fiind de sub 500 mm/an, iar în Dobrogea și Delta Dunării coborând sub 400 mm/an. Vara este un anotimp călduros, care durează de la începutul lui mai la jumătatea lui septembrie în câmpiile din Sud și Vest. În sudul României există peste 40 de zile „"tropicale"”(cu temperaturi peste 30 de grade Celsius) și peste 90 de zile de vară (cu temperaturi peste 25 de grade Celsius). Temperatura maximă absolută din România este
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
vară, și cu nopți răcoroase. Toamna este un anotimp mai scurt, de tranziție, cu perioade lungi de uscăciune alternând cu perioade de ploi. În a II-a parte a lunii octombrie vin primele înghețuri, iar în noiembrie primele ninsori. În câmpii, acestea se manifestă adesea mai târziu decât în restul țării. Iarna este un anotimp friguros, în care masele de aer rece venite din Est aduc temperaturi de până la -20 de grade Celsius sau chiar sub (recordul este de -38,5
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
temperaturi variază de la 0°C (la Băile Herculane sau la Mangalia) la -6 grade Celsius (în depresiuni). Precipitațiile din România sunt moderate media precipitațiilor anuale căzute pe teritoriul țării fiind de 637 mm anual. Precipitațiile anuale medii din zona de câmpie variază între 400 mm în Dobrogea, 500 mm în Câmpia Română și până la 600 mm în Câmpia de Vest. Odată cu altitudinea, precipitațiile cresc, atingând 1000 - 1200 mm/an la altitudini mai mari de 1800 m. Un tabel cu temperaturile și
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
Mangalia) la -6 grade Celsius (în depresiuni). Precipitațiile din România sunt moderate media precipitațiilor anuale căzute pe teritoriul țării fiind de 637 mm anual. Precipitațiile anuale medii din zona de câmpie variază între 400 mm în Dobrogea, 500 mm în Câmpia Română și până la 600 mm în Câmpia de Vest. Odată cu altitudinea, precipitațiile cresc, atingând 1000 - 1200 mm/an la altitudini mai mari de 1800 m. Un tabel cu temperaturile și precipitațiile care se întâlnesc în Timișoara Se consideră “zile cu
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
Precipitațiile din România sunt moderate media precipitațiilor anuale căzute pe teritoriul țării fiind de 637 mm anual. Precipitațiile anuale medii din zona de câmpie variază între 400 mm în Dobrogea, 500 mm în Câmpia Română și până la 600 mm în Câmpia de Vest. Odată cu altitudinea, precipitațiile cresc, atingând 1000 - 1200 mm/an la altitudini mai mari de 1800 m. Un tabel cu temperaturile și precipitațiile care se întâlnesc în Timișoara Se consideră “zile cu precipitații” cele în care se înregistrează cantități
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
se înregistrează cantități ≥ 1,0 mm. Numărul mediu anual de zile cu precipitații variază pe teritoriul țării între sub 100 și 200. Cele mai puține astfel de zile (<100) se înregistrează în estul Dobrogei și centrul Bărăganului. În regiunile de câmpie din sud, Podișul Bârladului și extremitatea vestica a Câmpiei Aradului, numărul anual de zile cu precipitații se ridică la 125 iar în Câmpia și Dealurile Vestice, Podișul Transilvaniei, în Subcarpați și Piemontul Getic, în Subcarpații Moldovei și în restul Podișului
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
de zile cu precipitații variază pe teritoriul țării între sub 100 și 200. Cele mai puține astfel de zile (<100) se înregistrează în estul Dobrogei și centrul Bărăganului. În regiunile de câmpie din sud, Podișul Bârladului și extremitatea vestica a Câmpiei Aradului, numărul anual de zile cu precipitații se ridică la 125 iar în Câmpia și Dealurile Vestice, Podișul Transilvaniei, în Subcarpați și Piemontul Getic, în Subcarpații Moldovei și în restul Podișului Moldovei se înregistrează până la 150 zile. Cele mai multe zile cu
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
mai puține astfel de zile (<100) se înregistrează în estul Dobrogei și centrul Bărăganului. În regiunile de câmpie din sud, Podișul Bârladului și extremitatea vestica a Câmpiei Aradului, numărul anual de zile cu precipitații se ridică la 125 iar în Câmpia și Dealurile Vestice, Podișul Transilvaniei, în Subcarpați și Piemontul Getic, în Subcarpații Moldovei și în restul Podișului Moldovei se înregistrează până la 150 zile. Cele mai multe zile cu precipitații, peste 190, se înregistrează în zona montană și cu deosebire în grupa nordică
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
caracterizează , iar lunile mai-iunie și decembrie cel mai mare. În multe luni din anii deosebit de ploioși, numărul maxim lunar de zile cu precipitații a însumat 16-30 de zile în regiunile muntoase, 15-25 în cele deluroase și 14-20 în cele de câmpie. În intervalul septembrie-octombrie, în iulie-august și uneori în martie-aprilie există ani în care nu s-a înregistrat nicio zi cu precipitații. Temperatura medie anuală scade de la sud (unde este de peste 11°C în Lunca Dunării) la nord (8,5°C
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
Grupa Nordică a Carpaților Orientali și Podișul Sucevei, cu temperaturi scăzute; -influențe pontice:pe litoral, cu amplitudini termice mai mici. Pe teritoriul țării predomină circulația aerului din partea de vest (vânturile de vest). Frecvent, în jumătatea estică a țării și în Câmpia Română, bate din nord-estul continentului crivățul, un vânt geros iarna și uscat vara, determinând existența unor temperaturi scăzute iarna (între -6°C și 0°C) și secete vara (peste 23°C). În anumite depresiuni submontane există vânturi cu caracter de
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
frumoasă mențiune și a fost inclus în registrul italieniștilor editat de către Farnesina, pentru eforturile și implicarea sa activă în apărarea, revitalizarea, conservarea și promovarea identității, culturii, istoriei și civilizației italiene în România. La sate se întâlnesc italieni în zone de câmpie sau de munte unde au lucrat ca agricultori, muncitori forestieri, mineri sau la exploatările de piatră, ca cioplitori în piatră. Azi mai pot fi găsiți la Cataloi, jud. Tulcea, urmașii lucrătorilor din carierele de piatră de la Iacobdeal și Turcoaia, apoi
Italienii din România () [Corola-website/Science/304789_a_306118]
-
acesta se întărise cu principalele lui forțe. Gabriel Bathory a încercat să se retragă spre Brașov, dar Radu Șerban, deși avea trupele obosite după istovitorul marș peste munți, nu l-a lăsat ci l-a atacat la 9 iulie pe câmpia dintre Brașov și satul Sânpetru. Aici a avut loc lupta numită de istorici "A doua bătălie de la Brașov - 1611". Românii și călăreții cuirasieri polonezi (angajați ca mercenari de către Radu Șerban) au zdrobit oastea transilvăneană, Gabriel Bathory scăpând cu fuga de pe
Radu Șerban () [Corola-website/Science/304794_a_306123]
-
afla pe pământul moștenit de la mama sa (reședința sa de la Coiani, azi satul Mironești, județul Giurgiu, se afla la numai 8 km de Mănăstirea Comana). Noul așezământ monahal era construit pe o suprafață mult extinsă, arătând ca o cetate de câmpie. Zidurile exterioare erau din piatră și cărămidă, iar în cele patru colțuri erau dispuse turnuri pentru apărare. De asemenea, mănăstirea avea un turn masiv de intrare având și funcția de clopotniță. Biserica ridicată atunci, cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae, a
Radu Șerban () [Corola-website/Science/304794_a_306123]