14,243 matches
-
Influența religiei ca agent al socializării se manifestă în modalități variate. Deși mulți sau cei mai mulți dintre indivizi se identifică cu o religie sau alta, totuși nu prea mare parte dintre aceștia participă la serviciul religios. Însă pentru oamenii care sunt credincioși, religia este un agent puternic al socializării deoarece ea îi învață ce este bine și ce este rău. Mai mult, în familiile religioase valorile și credința părinților se transmite copiilor în procesul socializării. Prietenii și colegii. Grupul de prieteni sau
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și pacea în țară (Aaron, 1843, p. 89). În stilul catehistic, ca răspuns la întrebarea " Ce sunt datori supușii să facă pentru Stăpânire?" (p. 89), Aaron scrie următoarele: "Supușii sunt datori să cinstească Stăpânirea, să o asculte, să-i fie credincioși al doilea după Dumnezeu, pentru că de la dânsa vin toate îmbunătățirile într-o țară" (p. 90). Totodată, supușii sunt datori "să asculte de orice poruncă a Stăpânirii și să se silească a o împlini fără zăbavă, pentru că orice poruncește Stăpânirea, poruncește
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
îndatoriri îl califică pe cetățean ca bun patriot. Cetățeanul care împlinește toate datoriile cetățenești este cetățean patriot. Cel ce onorează, iubește și ascultă pre Imperatul, cel ce se supune legilor și dă amesuratele biruri de bună voie, cel ce este credincios Imperatului și stă în toată ora gata să-i fie ajutor și să apere patria și scaunul împărătesc de tulburare, acela este cetățean bun și credincios și vrednic de onoarea Imperatului, de amoarea patriei și de placerea lui Dumnezeu și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de către goții creștinați la 325. Afirmații patetice, de genul celor făcute în Idee repede... ("Sămânța lui cea sfântă [a creștinismului] a început îngrabă să rodească și între lăcuitorii Romani. [...] lăcuitorii Romani priimind creștinismul se-făcură creștini, și botezându-se rămaseră credincioși tot d-auna dogmelor și țeremoniilor Bisericii Răsăritului", pp. 24-25) nu își au corespondent în Manual..., redactat într-un registru discursiv mult mai sobru. Creștinarea timpurie a românilor a făcut ca aceștia să devină un focar de creștinare și civilizare în
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
citat din prima conurență oferită de GOOGLE la tema „Eminescu și creștinismul”, un text care neagă, categoric chiar, posibilitatea de abordare creștin-ortodoxă a vieții și operei lui Eminescu, încheindu-se astfel: „Ne place sau nu, Eminescu n-a fost un credincios creștin (deși va fi avut în comun cu creștinismul în resorturile intime ale personalității sale acuitatea metafizică, intuiția organicului, reverența față de tradiție sau vocația mărturisitoare). Dar Eminescu rămîne Eminescu, așa cum a fost. Geniul artistic (mai ales pe fondul de dezangajare
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
religioasă ce-și propune să iscodească sufletul poetului poate însă concluziona și pe variante de lucru. Studiind deci atît varianta finală, cît și procesul de elaborare al sonetului în discuție, constatăm că rugăciunea eminesciană nu este deloc aceea a unui credincios. Tocmai de asta se și plînge poetul: „Străin de toți, pierdut în suferința/ Adîncă a nimicniciei mele [versuri cu iz schopenhauerian n. n.],/ Eu nu mai cred nimic și n-am tărie”... Sau în variantă: „Nu cred nimic și asta mă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
asumarea existenței unei ființe atotputernice și binevoitoare și spectacolul suferințelor nesfârșite ale oamenilor. Totodată, Russell sublinia că dreptul la existență al credințelor religioase nu va putea fi apărat invocând pretinsa lor utilitate. Căci multe imperative și interdicții impuse de către biserici credincioșilor se dovedesc dăunătoare.47 La întrebarea cum poate fi explicată totuși supraviețuirea confesiunilor religioase și a bisericilor într-o lume în care viața practică a oamenilor este condusă într-o măsură tot mai mare de considerații raționale, răspunsurile lui au
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
există decât religii istorice. O religie universală, religia rațiunii, îi apărea drept o plăsmuire a filozofilor, care nu poate juca nici un rol în viața omului obișnuit. Când vorbea despre religiile din trecut, Wittgenstein avea în vedere întotdeauna o comunitate de credincioși al cărei mod particular de viață se exprimă în credințe, ritualuri și limbaje religioase. Pe acestea le privea drept practici care răspund nevoilor sufletești ale membrilor comunității. Era interesat să afle cât mai multe despre religiile arhaice. A citit și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
consideră că „procesul de disociere început de către Sf. Ev. Luca a fost continuat, în deceniile și secolele următoare, de către reprezentanții Bisericii, concretizându-se în câteva decizii ce stabilesc două categorii importante de texte: cea dintâi caracterizează corpusul de cărți recomandate credincioșilor spre citire și, mai mult decât atât, vrednice de a fi numite «Sfinte» sau «Dumnezeiești», iar a doua descrie cărțile bune, instructive și deci acceptabile, dar in nici un caz «sfinte». Rezumând, putem spune că textele din prima categorie nu doar
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Bisericii Sfântul Petru din Roma. Vânzarea de indulgențe era o practică des întâlnită în acele timpuri și oferea, în schimbul unor donații bănești, „iertarea în fața lui Dumnezeu a pedepsei vremelnice datorate păcatelor a căror vină este ștearsă deja, iertare pe care credinciosul bine dispus sufletește o obține în condiții determinate, prin acțiunea Bisericii care, în calitate de distribuitoare a răscumpărării, împarte și aplică, prin autoritatea ei, tezaurul îndestulărilor aduse de Christos și de sfinți. Indulgența este parțială sau plenară, după cum eliberează în parte sau
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cardinalului care au condus la selecționarea unei armate de„creaturi“. Aceștia erau de fapt motorul unei mașinării de spionaj intern și extern al cărui model a fost preluat mai târziu de Ludovic al XIV lea:„Căuta oameni « care să fie credincioși lui și numai lui, fără excepție și fără rezerve. Nu îi vrea pe cei care servesc doi stăpâni, știind prea bine că nu va găsi loialitate la aceștia. Este atât de greu să găsești oameni de o astfel de ținută
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mediu armonios familial. Beneficiind de dragostea necondiționată și care nu poate fi pusă la îndoială a mamei sale, regina Ana, protejat de nașul său Mazarin, și avându-l ca tutore pe Marchizul de Villeroy, Ludovic creștea sub ochii atenți ai credinciosului său valet La Porte. La Porte a lăsat istoriei o serie de adnotări și memorii care sunt folositoare pentru a putea realiza un tablou al copilăriei lui Ludovic și al evenimentelor la care a luat parte. Toți autorii de memorii
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cuvine a aduce câteva precizări despre importanța funcției de valet al regelui, despre autoritatea pe care acesta o avea și despre accesul său la informații. O dată cu apariția regilor, aceștia au fost mereu înconjurați de servitori mai mult sau mai puțin credincioși. Acest personal era întotdeauna la dispoziția suveranului, gata oricând să-i îndeplinească până și cele mai mici dorințe. În lucrarea sa, Dictionnaire du Grand Siècle, Jean François Solnon explică:„este un ansamblu eterogen, alcătuit progresiv, prin adăugarea succesivă de noi
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
-i declare indezirabili în cazul in care nu respectau indicațiile sale, Franța avea un grad mult mai mare de independență. Deși regele jurase credință Papei, avea libertatea de a reforma biserica și de a impune taxe suplimentare. Poporul francez era credincios suveranului, pe care îl privea învăluit într-o aură de mister și misticism. De exemplu, exista superstiția că, dacă un bolnav de scrofuloză era atins de rege, acesta se vindeca - aici contribuind și miturile și legendele privind originea regilor merovingieni
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
credinței și rugăciunii personale, ne transmite, cu foarte multă căldură sufletească și cu dragoste părintească, experiența sa de viață creștină, încununată în lucrarea rugăciunii. Paginile prezentei lucrări ne descoperă sufletul unui preot iubit, ascultat, prețuit și urmat de către mulțimi de credincioși. Un sacerdot care a trăit teologia în forma ei cea mai înaltă - de căutare a unirii cu Dumnezeu - prin rugăciune personală și eclesială și ca o formă de a răspunde, ca preot, la problemele tot mai numeroase ce frământă sufletele
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de fiecare că nu avem dreptul de judecată în rugăciune. Să trecem, așadar, cu vederea și să așternem peste greșelile altora vălul neprihănit al dragostei creștine. Rugăciunea este un lucru sfânt, poate cel mai sfânt pe care îl poate face credinciosul, căci prin rugăciune vorbim și comunicăm cu Dumnezeu. Mai mult, primirea Sfintei împărtășanii este pregătită și urmată de rugăciune, este învăluită de rugăciune și stă pe culmea rugăciunilor. Credința și rugăciunea sunt împreună cunoștință, încredere, iubire și ascultare de Dumnezeu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
prin cântări și în cuget, prin meditație. O rugăciune curată eliberează cugetul rău de păcat. Cum trebuie să ne rugăm? Avem pilda vameșului și a fariseului. Fariseul este clasicul exemplu care ne arată cum mândria distruge dorința de a deveni credincios, de a deveni fiu al lui Dumnezeu. în această privință, Sf. Ioan Gură de Aur zice: „Fariseul din parabolă, care îndeplinea totul, dar cu mândrie judecând pe alții, comparându-se, diferențiindu-se, înălțându-se, cade de la fața lui Dumnezeu.” Toate
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
să faceți rugăciuni.” . „Rugați-vă neîncetat” și „să căutăm mai întâi împărăția lui Dumnezeu și toate celelalte se vor adăuga nouă”. Cum să ne rugăm ca rugăciunile noastre să fie primite și împlinite de Dumnezeu? Rugăciunea se referă la comunicarea credinciosului cu Dumnezeu, sub numeroase aspecte. Pe lângă cuvinte ca „rugăciune” și „a se ruga”, această activitate este descrisă ca invocare a lui Dumnezeu, chemare a Numelui lui Dumnezeu, strigare către Domnul , înălțare a sufletului la Dumnezeu , căutare a Domnului, venire
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
lui Dumnezeu, chemare a Numelui lui Dumnezeu, strigare către Domnul , înălțare a sufletului la Dumnezeu , căutare a Domnului, venire cu încredere la Dumnezeu și apropiere de Dumnezeu. De ce trebuie să ne rugăm? Sfânta Scriptură ne prezintă temeiuri clare pentru care credincioșii trebuie să se roage. în primul rând, credincioșilor li s-a poruncit de către Dumnezeu să se roage. Porunca de a se ruga vine de pe buzele psalmistului, profeților, apostolilor și ale Domnului Iisus Hristos însuși. Dumnezeu dorește să ne rugăm permanent
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
către Domnul , înălțare a sufletului la Dumnezeu , căutare a Domnului, venire cu încredere la Dumnezeu și apropiere de Dumnezeu. De ce trebuie să ne rugăm? Sfânta Scriptură ne prezintă temeiuri clare pentru care credincioșii trebuie să se roage. în primul rând, credincioșilor li s-a poruncit de către Dumnezeu să se roage. Porunca de a se ruga vine de pe buzele psalmistului, profeților, apostolilor și ale Domnului Iisus Hristos însuși. Dumnezeu dorește să ne rugăm permanent. Rugăciunea este legătura necesară dintre om și divinatete
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Apostol Pavel a cerut frecvent să se facă rugăciuni pentru el, cunoscând că lucrarea sa nu va fi încununată de succes dacă nu se vor ruga creștinii pentru el. Sf. Apostol Iacov afirmă în mod explicit că vindecarea fizică a credinciosului poate avea loc, ca răspuns la „rugăciunea făcută cu credință”. în planul Său de mântuire pentru neamul omenesc, Dumnezeu a rânduit ca toți cei credincioși să conlucreze cu El în lucrarea Sa de răscumpărare, mai mult, într-un anume fel
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ruga creștinii pentru el. Sf. Apostol Iacov afirmă în mod explicit că vindecarea fizică a credinciosului poate avea loc, ca răspuns la „rugăciunea făcută cu credință”. în planul Său de mântuire pentru neamul omenesc, Dumnezeu a rânduit ca toți cei credincioși să conlucreze cu El în lucrarea Sa de răscumpărare, mai mult, într-un anume fel, se poate spune că Dumnezeu S-a limitat la rugăciunile sfinte pline de credință stăruitoare ale dreptcredincioșilor creștini. Există multe lucruri care vor fi împlinite
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
răscumpărare, mai mult, într-un anume fel, se poate spune că Dumnezeu S-a limitat la rugăciunile sfinte pline de credință stăruitoare ale dreptcredincioșilor creștini. Există multe lucruri care vor fi împlinite în împărăția lui Dumnezeu prin rugăciunile mijlocitoare ale credincioșilor și ale Sfintei Biserici. Dumnezeu dorește să lucrăm în ogorul mântuirii pentru că secerișul este mult și lucrătorii sunt puțini. Mulți bolnavi, săraci, neputincioși și chiar toți cei credincioși au nevoie de rugăciunile unora pentru alții, desăvârșite în rugăciunile Bisericii. Cu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
care vor fi împlinite în împărăția lui Dumnezeu prin rugăciunile mijlocitoare ale credincioșilor și ale Sfintei Biserici. Dumnezeu dorește să lucrăm în ogorul mântuirii pentru că secerișul este mult și lucrătorii sunt puțini. Mulți bolnavi, săraci, neputincioși și chiar toți cei credincioși au nevoie de rugăciunile unora pentru alții, desăvârșite în rugăciunile Bisericii. Cu alte cuvinte, puterea lui Dumnezeu de a împlini multe dintre scopurile Sale este pusă în lucrare numai prin rugăciunile dreptmăritorilor creștini, săvârșite în Sfânta Biserică, care este „anticamera
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de Hristos umanității, prin jertfa euharistică a Trupului Său. Rugăciunile noastre vor da rezultatele așteptate atunci când le rostim cu sinceritate, cu credință puternică și cu multă smerenie. Tatăl băiatului demonizat din Sfânta Evanghelie a primit un răspuns universal valabil pentru credincioșii din toate timpurile: „Toate lucrurile sunt cu putință celui ce crede”. Sf. Apostol Pavel ne îndeamnă să ne apropiem de Dumnezeu „cu inimă curată și cu credință deplină”. De asemenea, Sf. Apostol Iacov ne încurajează să cerem lui Dumnezeu „cu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]