14,107 matches
-
Biserica "Sfântul Nicolae" din Pârteștii de Jos este o biserică ortodoxă construită în anul 1887 de către credincioșii ortodocși români din satul Pârteștii de Jos (comuna Pârteștii de Jos, județul Suceava). Ea se află situată în cimitirul localității. Satul Pârteștii de Jos are o veche istorie. Prima atestare a acestei localități datează dintr-un document din 13 aprilie
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
Biserica "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din Mihoveni este o biserică ortodoxă construită între anii 1871-1877 de către credincioșii ortodocși români din satul Mihoveni (comuna Șcheia, județul Suceava). Ea se află situată în centrul localității. Satul Mihoveni se află la o distanță de 9 km de orașul Suceava, întinzându-se de pe malul drept al râului Suceava și până la Dealul
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
1885 de mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici al Bucovinei și Dalmației, preot paroh fiind Dimitrie Tarnavschi. Conform "Șematismului Arhiepiscopiei diocezane gr. or. a Bucovinei pentru anul 1883", Parohia Buninți cu Mihoveni avea în îngrijire spirituală un număr de 400 familii cu 1714 credincioși (892 bărbați și 822 femei), iar paroh era pr. Dimitrie Tarnavschi, născut în 1820, hirotonit preot în 1846, numit ca paroh în 1849 și ca exarh în 1881. Preotului Dimitrie Tarnavschi i-a succedat preotul Simeon Cobilanschi (1842-1910), care a
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie rezervată pentru cooperator de 6 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 1 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 533 familii cu 2.325 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Mihoveni era păstorită de preotul paroh Mihail Corduș (născut în 1885). Biserica a fost reparată în perioada 1989-1991, pereții exteriori fiind consolidați și tencuiți cu praf de piatră. Pictura interioară a fost refăcută în
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
Biserica "Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava" din Cacica este o biserică ortodoxă construită în perioada 1892-1896 de către credincioșii ortodocși români din satul Cacica (comuna Cacica, județul Suceava). Ea se află situată în centrul localității. Istoria satului Cacica începe după anexarea nordului Moldovei de către Imperiul Habsburgic (1775). În anul 1783 autoritățile austriece au început construirea, cu ajutorul armatei și al
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
anul 1835. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, ca urmare a dezvoltării activității de exploatarea a sării, au venit la Cacica numeroase familii de români care să lucreze la salină. Acestea s-au stabilit aici, înălțându-și case. Credincioșii ortodocși din Cacica frecventau Biserica de lemn din Pârteștii de Sus, după atestă șematismele Episcopiei Bucovinei din 1843 și 1876. În acei ani slujeau acolo preoții-parohi Ioan Dan și Dimitrie Dan. Deoarece numărul credincioșilor ortodocși români din sat era în
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
au stabilit aici, înălțându-și case. Credincioșii ortodocși din Cacica frecventau Biserica de lemn din Pârteștii de Sus, după atestă șematismele Episcopiei Bucovinei din 1843 și 1876. În acei ani slujeau acolo preoții-parohi Ioan Dan și Dimitrie Dan. Deoarece numărul credincioșilor ortodocși români din sat era în creștere, s-a pus problema unui locaș de rugăciune și a unui preot slujitor. Mai multe parohii ortodoxe din Bucovina au deschis liste de subscripție publică pentruu construirea bisericii ortodoxe din Cacica, care au
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
cel Nou" din Cacica avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 3 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 207 familii cu 724 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Cacica era păstorită de preotul paroh George Bosovici (născut în 1897). În decursul timpului, biserica a fost renovată. În perioada 1980-1982 s-au consolidat și tencuit pereții exteriori și s-a repictat interiorul bisericii
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
următoarea inscripție: ""Cu mila Tatălui, ajutorul Fiului și puterea Duhului Sfânt, s-a zidit această Sfântă Biserică cu hramul Sf.Ioan cel Nou de la Suceava, între anii 1892-1896 prin strădania preotului paroh Ilarie Bădăluță, cu sprijinul Consiliului Parohial și obolul credincioșilor. În 1980 s-a renovat în exterior și s-a continuat cu lucrările în frescă, repictată fiind de pictorul Nicolae Gavrilean. A fost terminată în noiembrie 1982. A fost resfințită la 19 iunie 1983 de către Prea Fericitul Teoctist"". Ca parohi
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
leagă Suceava de Gura Humorului, pe o uliță laterală aflată în parea stângă. Ea are hramul “Sfânta Elisabeta a Portugaliei” (sărbătorit la 4 iulie). După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Ilișești locuiau 151 credincioși romano-catolici (3,57% din populația localității) și 1 greco-catolic. Marea majoritate a lor era de etnie germană. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Ilișești s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor (fiind de etnie germană sau polonă
Biserica Sfânta Elisabeta din Ilișești () [Corola-website/Science/323327_a_324656]
-
iulie). După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Ilișești locuiau 151 credincioși romano-catolici (3,57% din populația localității) și 1 greco-catolic. Marea majoritate a lor era de etnie germană. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Ilișești s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor (fiind de etnie germană sau polonă) emigrând în Germania. Ca urmare a scăderii permanente a numărului de credincioși prin emigrări în Germania, mutări în alte localități sau deces, Biserica
Biserica Sfânta Elisabeta din Ilișești () [Corola-website/Science/323327_a_324656]
-
a lor era de etnie germană. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Ilișești s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor (fiind de etnie germană sau polonă) emigrând în Germania. Ca urmare a scăderii permanente a numărului de credincioși prin emigrări în Germania, mutări în alte localități sau deces, Biserica romano-catolică din Ilișești a ajuns să fie folosită doar o singură dată pe an, mai exact cu ocazia sărbătoririi hramului lăcașului de cult. Cu prilejul hramului, la biserica din
Biserica Sfânta Elisabeta din Ilișești () [Corola-website/Science/323327_a_324656]
-
Germania în vara anului 1944 ca urmare a apropierii frontului de război, preotul Gerhard Jura s-a întors la Câmpulung în 1945 și s-a îngrijit și de bisericile din Vatra Dornei și Iacobeni. El a avut grijă și de credincioșii săraci, aducându-le alimente adunate de la oamenii din satele din împrejurimi, fiind mereu pe drumuri în acțiuni umanitare. Instaurarea regimului comunist duce la acțiuni de persecuție la adresa preoților catolici. Preotul Gerhard Jura a fost anchetat în mai multe rânduri de
Biserica romano-catolică din Valea Moldovei () [Corola-website/Science/323348_a_324677]
-
Valea-Seacă (în ), aflat pe atunci în Ducatul Bucovinei. La momentul acela, în satul Valea-Seacă locuiau mulți etnici germani. Biserica a primit hramul "Sfântul Dumitru". După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Valea-Seacă locuiau 135 credincioși romano-catolici. Aceștia reprezentau o pondere de 8% din populația localității. Marea majoritate a lor era de etnie germană. În 1940, ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai
Biserica romano-catolică din Valea Moldovei () [Corola-website/Science/323348_a_324677]
-
datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Valea-Seacă locuiau 135 credincioși romano-catolici. Aceștia reprezentau o pondere de 8% din populația localității. Marea majoritate a lor era de etnie germană. În 1940, ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Valea-Seacă s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor (fiind de etnie germană) emigrând în Germania
Biserica romano-catolică din Valea Moldovei () [Corola-website/Science/323348_a_324677]
-
8% din populația localității. Marea majoritate a lor era de etnie germană. În 1940, ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Valea-Seacă s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor (fiind de etnie germană) emigrând în Germania. Denumirea localității a fost schimbată în 1967 în cea de Valea Moldovei. La recensământul din 2002, din cei 5.857 locuitori ai
Biserica romano-catolică din Valea Moldovei () [Corola-website/Science/323348_a_324677]
-
Biserica a fost construită în apropiere de școală, de biserica ortodoxă și cimitir. Ea are hramul Înălțarea Sfintei Cruci (sărbătorit la 14 septembrie). După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Mitocu Dragomirnei locuiau 284 credincioși romano-catolici. Aceștia reprezentau o pondere de 10,28% din populația localității. Marea majoritate a lor era de etnie germană. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Mitocu Dragomirnei s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor (fiind de etnie
Biserica romano-catolică din Mitocu Dragomirnei () [Corola-website/Science/323341_a_324670]
-
Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Mitocu Dragomirnei locuiau 284 credincioși romano-catolici. Aceștia reprezentau o pondere de 10,28% din populația localității. Marea majoritate a lor era de etnie germană. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Mitocu Dragomirnei s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor (fiind de etnie germană) emigrând în Germania. Ca urmare a scăderii permanente a numărului de credincioși prin emigrări în Germania, mutări în alte localități sau deces, a ajuns
Biserica romano-catolică din Mitocu Dragomirnei () [Corola-website/Science/323341_a_324670]
-
majoritate a lor era de etnie germană. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Mitocu Dragomirnei s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor (fiind de etnie germană) emigrând în Germania. Ca urmare a scăderii permanente a numărului de credincioși prin emigrări în Germania, mutări în alte localități sau deces, a ajuns să fie folosită doar o singură dată pe an, mai exact cu ocazia sărbătoririi hramului lăcașului de cult. Cu prilejul hramului, la biserica din Mitocu Dragomirnei se merge
Biserica romano-catolică din Mitocu Dragomirnei () [Corola-website/Science/323341_a_324670]
-
din ducat, a stabilit în jurisdicția Parohiei Câmpulung comunitățile romano-catolice din localitățile: Argel, Ciumârna, Freudenthal, Frumosu, Gemenea, Moldovița, Ostra, Rus pe Boul (Paltinu), Sadova, Slătioara, Vama și Vatra Moldoviței. Evidențele parohiale din 1857 consemnează existența a unui număr de 167 credincioși romano-catolici la Eisenau (Prisaca). După cum atestă o însemnare din 23 decembrie 1875 în Cronica Bisericii parohiale din Câmpulung, slujbele religioase se oficiau la Prisaca Dornei într-o capelă. La începutul secolului al XX-lea, din cauza faptului că protestanții voiau să
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
Dornei locuiau mulți etnici germani. Biserica a fost construită de-a lungul drumului care leagă Suceava de Câmpulung Moldovenesc. Ea are hramul Înălțarea Sfintei Cruci (sărbătorit la 14 septembrie). Evidențele parohiale din 1925 consemnează existența a unui număr de 165 credincioși romano-catolici la Eisenau (Prisaca), care erau păstoriți de preotul profesor Leonhard Haschler. Liturghia la biserica romano-catolică din sat era oficiată o dată pe lună. Prin decret episcopal, la 1 august 1939 se înființează Parohia Vama prin desprindere de Parohia Câmpulung, ca
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
arondate comunitățile catolice din Argel, Deia, Frumosu, Moldovița, Molid, Rus pe Boul (Paltinu), Vatra Moldoviței, Eisenau (Prisaca) și Freudenthal. Parohia Vama s-a desființat în timpului celui de-al doilea război mondial, ca urmare a emigrării în Germania a majorității credincioșilor romano-catolici (care erau de etnie germană), iar biserica din Prisaca Dornei a revenit în administrarea Parohiei Câmpulung. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Prisaca Dornei s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor emigrând în Germania. Aflat la
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
desființat în timpului celui de-al doilea război mondial, ca urmare a emigrării în Germania a majorității credincioșilor romano-catolici (care erau de etnie germană), iar biserica din Prisaca Dornei a revenit în administrarea Parohiei Câmpulung. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Prisaca Dornei s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor emigrând în Germania. Aflat la 21 martie 2004 într-o vizită pastorală în Parohia Câmpulung Moldovenesc, episcopul Petru Gherghel a trecut și pe la biserica filială din Prisaca Dornei
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
biserica filială din Prisaca Dornei în drumul său spre bisericile filiale Pojorâta și Vama, unde a celebrat liturghia. În prezent, este filială a Parohiei "Înălțarea Domnului" din Câmpulung Moldovenesc. În această biserică sunt celebrate liturghii foarte rar, din cauza lipsei de credincioși romano-catolici din localitate.
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
de popas al trecătoriilor care mergeau după sare la Ocna-Slatina. A doua legendă spune că localitatea își datorează numele bisericii mănăstirii, care avea pereții albi și, aflându-se pe malul mai ridicat al Tisei, se vedea de departe, atrăgâng numeroși credincioși. La nume, probabil, a contribuit și albul bărbilor și pletelor lungi ale călugărilor bătrâni. Documentele expediției arheologice (un grup de arheologi ai Universității Naționale din Ujgorod în colaborare cu specialiști din București) ne arată că pe teritoriul satului a fost
Biserica Albă, Rahău () [Corola-website/Science/323366_a_324695]