15,885 matches
-
din cultură, încercînd să răstoarne rolurile tradiționale ale sexelor, codurile modei, valorile și tipurile de comportament impuse. Astfel, identitățile dictate de modă și de societate fac ele însele parte dintr-un proces de luptă și conflict social între modele și ideologii opuse. Conservatorii își au propriile lor modele și propriul stil, la fel ca și rebelii din cultură. Luptele politice sînt, astfel, în parte, purtate în cadrul unor războaie din modă, al campaniilor electorale ori dezbaterilor politice. Liceul este, în special, o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
atenua înțelesul versurilor după cum ea însăși hotărăște. Videoclipurile sale sînt adesea sisteme complexe, moderniste, de semnificații care impun un anumit proces de interpretare și care permit lecturi multivalente. Madona este o "mașină de produs semnificații" și aparițiile ei dau glas ideologiei, viziunii și mesajelor sale. Una dintre semnificațiile permanent redate de videoclipurile și aparițiile sale scenice este acela că Madona este o supervedetă, că este nemaipomenită, că ea domnește asupra tuturor. Această autoreferențialitate narcisistă și această autopromovare este poate tocmai sensul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
legătură între ei, un sistem de sunete și imagini care nu semnifică sau care nu se indică decît pe ele însele. Aparițiile sale scenice au loc de dragul spectacolului, o plăcere de moment, și nu aduc nici o afirmație, poziție, mesaj sau ideologie particulară spre deosebire de Madona care apare mereu în fața publicului cu ultima sa opinie sau cu ultimul său mesaj 20. Așadar, Laurie Anderson realizează o demontare postmodernă a expresiei și identității, își fragmentează și dispersează imaginile și sunetele muzicii sale și se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a reușit. Cu toate acestea, devenind cea mai populară vedetă a divertismentului din epoca sa (și poate chiar din toate timpurile), ea a produs opere care au efecte multiple și contradictorii și care au contribuit în multe moduri la subminarea ideologiilor conservatoare dominante. Așa cum am arătat, utilizarea modei și a sexualității a acționat resorturi ale rasei, sexualității, clasei, religiei ce au provocat reacții contradictorii care au pus în lumină caracterul de construct social al acestor fenomene și au indicat că aceste
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
culturale se concentrează asupra analizei de text și/sau receptării în exclusivitate, ignorînd în general economia politică și producția de cultură. În studiul său asupra Madonei, John Fiske scrie: "O analiză culturală va revela atît modul în care este structurată ideologia dominantă în text și în lector, cît și acele trăsături ale textului care permit lecturi de negociere, de rezistență sau de opoziție. Analiza culturală ajunge la o concluzie satisfăcătoare cînd studiile etnografice ale semnificațiilor specifice din punct de vedere social
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pe alții să decodificăm în mod critic mesajele media și să le urmărim efectele extrem de complexe. Este foarte important să avem capacitatea de a percepe diferitele voci ideologice și coduri care operează în produsele culturii noastre și să distingem între ideologiile hegemonice și acele imagini, discursuri, texte care subminează aceste ideologii dominante. Este, de asemenea, important să învățăm să deosebim între ceea ce are mai bun și ce are mai rău cultura media și să cultivăm subculturi de opoziție și culturi care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
să le urmărim efectele extrem de complexe. Este foarte important să avem capacitatea de a percepe diferitele voci ideologice și coduri care operează în produsele culturii noastre și să distingem între ideologiile hegemonice și acele imagini, discursuri, texte care subminează aceste ideologii dominante. Este, de asemenea, important să învățăm să deosebim între ceea ce are mai bun și ce are mai rău cultura media și să cultivăm subculturi de opoziție și culturi care să fie o alternativă la cultura media. Afirmația că sîntem
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
27 Dispute teoretice 33 Abordări ale studiilor culturale 39 Școala de la Frankfurt 41 Studiile culturale britanice 43 O problemă de terminologie 46 O problemă de strategie 49 Un studiu cultural postmodern? 57 NOTE 65 Capitolul 2 CULTURĂ MEDIA, POLITICĂ ȘI IDEOLOGIE. DE LA REAGAN LA RAMBO 71 Ideologia și cultura media: metode critice 73 Rambo și Reagan 79 O lectură politică a lui Rambo 81 Efectul Rambo 86 Top Gun: visul erotic al lui Reagan 92 Către Războiul din Golf! 102 NOTE
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
studiilor culturale 39 Școala de la Frankfurt 41 Studiile culturale britanice 43 O problemă de terminologie 46 O problemă de strategie 49 Un studiu cultural postmodern? 57 NOTE 65 Capitolul 2 CULTURĂ MEDIA, POLITICĂ ȘI IDEOLOGIE. DE LA REAGAN LA RAMBO 71 Ideologia și cultura media: metode critice 73 Rambo și Reagan 79 O lectură politică a lui Rambo 81 Efectul Rambo 86 Top Gun: visul erotic al lui Reagan 92 Către Războiul din Golf! 102 NOTE 109 Capitolul 3 PLEDOARIE PENTRU UN
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
92 Către Războiul din Golf! 102 NOTE 109 Capitolul 3 PLEDOARIE PENTRU UN STUDIU CULTURAL CRITIC, MULTICULTURAL ȘI MULTIPERSPECTIVAL 115 Pledoarie pentru un multiculturalism critic 116 Pledoarie pentru un studiu cultural multiperspectival 120 Pledoarie pentru un studiu cultural contextual 124 Ideologie și utopie 133 Hegemonie, contrahegemonie și deconstrucție 138 Platoon: o critică diagnostică 143 NOTE 149 PARTEA A DOUA: CRITICA DIAGNOSTICĂ ȘI STUDIILE CULTURALE Capitolul 4 ANXIETATE SOCIALĂ, INEGALITATE DE CLASĂ ȘI TINERET NEMULȚUMIT 153 Filme de groază și diferende de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care a reușit să domine viața politică timp de zeci de ani, dar care a ajuns să se confrunte cu probleme majore în încercarea de a-și menține practicile autoritare (Alexander, 1973: 263-79; Philip, 1988: 99-112). Scopurile partidelor politice Importanța ideologiei de partid Un aspect important al activității majorității partidelor constă în elaborarea și implementarea politicilor. După cum se știe, unele partide există doar în beneficiul liderilor, în timp ce altele pretind că sunt pur pragmatice și că nu adoptă nicio ideologie, privită ca
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
politice Importanța ideologiei de partid Un aspect important al activității majorității partidelor constă în elaborarea și implementarea politicilor. După cum se știe, unele partide există doar în beneficiul liderilor, în timp ce altele pretind că sunt pur pragmatice și că nu adoptă nicio ideologie, privită ca o postură "doctrinară". O absență totală a direcției politice este totuși rară. Pragmatismul este o atitudine ideologică, atât în sensul negativ în care respinge sugestia că țările ar putea fi conduse mai bine dacă există repere generale în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sugestia că țările ar putea fi conduse mai bine dacă există repere generale în determinarea politicilor, cât și în sensul pozitiv în care privește situația curentă ca fiind în linii mari satisfăcătoare. Partidele pragmatice acceptă în principiu coordonatele sistemului existent. Ideologia joacă un rol semnificativ în viața majorității partidelor, atât simbolic cât și concret, deși acea ideologie se poate schimba cu timpul, sau politicile propuse pot să nu se potrivească cu ideologia. În plus, adesea este greu de definit care sunt
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cât și în sensul pozitiv în care privește situația curentă ca fiind în linii mari satisfăcătoare. Partidele pragmatice acceptă în principiu coordonatele sistemului existent. Ideologia joacă un rol semnificativ în viața majorității partidelor, atât simbolic cât și concret, deși acea ideologie se poate schimba cu timpul, sau politicile propuse pot să nu se potrivească cu ideologia. În plus, adesea este greu de definit care sunt scopurile. Cele ale liderilor nu sunt neapărat identice cu cele ale adepților și liderilor intermediari; într-
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
satisfăcătoare. Partidele pragmatice acceptă în principiu coordonatele sistemului existent. Ideologia joacă un rol semnificativ în viața majorității partidelor, atât simbolic cât și concret, deși acea ideologie se poate schimba cu timpul, sau politicile propuse pot să nu se potrivească cu ideologia. În plus, adesea este greu de definit care sunt scopurile. Cele ale liderilor nu sunt neapărat identice cu cele ale adepților și liderilor intermediari; într-adevăr, există o mare probabilitate ca între ele să existe dezacorduri (Epstein, 1967; 290-300). Aceste
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
În plus, adesea este greu de definit care sunt scopurile. Cele ale liderilor nu sunt neapărat identice cu cele ale adepților și liderilor intermediari; într-adevăr, există o mare probabilitate ca între ele să existe dezacorduri (Epstein, 1967; 290-300). Aceste ideologii pot fi împărțite în cinci grupe în cadrul spațiului tridimensional al normelor, la fel ca sistemele politice (Day și Degenhardt, 1980; Janda, 1980; Randall, 1988; Szajkowski, 1991). Partidele liberal-democratice în Europa Occidentală și America de Nord În Europa Occidentală și în America de Nord, partidele
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
pe care le ridicaseră partidele comuniste nu a mai rămas aproape nimic în Europa de Est și în mare parte din fosta Uniune Sovietică. Totuși, în același timp, partidele comuniste rămân dominante într-o mare parte a Asiei (China, Coreea de Nord, Vietnam), deși ideologia lor s-a schimbat destul de mult. Trăsăturile autoritare se păstrează de obicei, dar schimbările ce au survenit în politicile economice și sociale din anii '90 au fost de așa natură încât aceste partide aproape că au ajuns să susțină o
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
lor s-a schimbat destul de mult. Trăsăturile autoritare se păstrează de obicei, dar schimbările ce au survenit în politicile economice și sociale din anii '90 au fost de așa natură încât aceste partide aproape că au ajuns să susțină o ideologie populistă. Acest lucru este valabil și în cazul unor partide din fosta Uniune Sovietică, în special în Asia centrală, deși câteva alte partide comuniste "clasice" și-au continuat existența. Tipuri de partide în lumea a treia În restul lumii (America Latină
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
semnificativ de foste colonii portugheze din Africa, precum Angola sau Mozambic, însă aici s-a petrecut o schimbare odată cu prăbușirea comunismului în Uniunea Sovietică și Europa de Est. Totuși, în general, partidele "lumii în curs de dezvoltare" au avut tendința să adopte ideologii diferite de cele ale partidelor din Vest sau din Est. Într-o măsură limitată, acest lucru se datorează faptului că partidele tradiționale există încă, deși numărul lor a scăzut considerabil. Printre ele pot fi incluse partidele tradiționale columbiene și anumite
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
caracter superficial, de la sistemul cu un singur partid la cel pluripartidist. Dacă partidele populiste s-au răspândit în țările lumii a treia, mai ales imediat după câștigarea independenței, ulterior ele au fost în general înlocuite de regimuri bazate pe o ideologie inegalitară autoritară, condusă de multe ori de forțele armate, toate partidele fiind interzise. Totuși, uneori a fost creat un partid unic sau un partid dominant; într-adevăr, în câteva cazuri, scopurile liderului și cele ale partidului s-au deplasat de la
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a fost nu numai variată, dar și rapidă. Bazele caracteristice și scopurile acestora diferă mult, atât datorită naturii societății cât și "voinței" conducătorilor (care au beneficiat adesea de circumstanțe favorabile, în special datorită mișcărilor de independență, pentru a-și promova ideologia). Trebuie așadar examinată diversitatea configurațiilor pentru a evalua dacă, în spatele fațadei puterii, partidele au o organizare solidă și sunt într-adevăr capabile să reprezinte sau să mobilizeze populația al cărei sprijin pretind să îl aibă. Structura partidelor politice "Ponderea" partidelor
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
la care se ajunge (posibil pe o bază majoritară) trebuie să fie nu doar respectate, dar și acceptate de toată lumea în mod activ și pozitiv. Acest aspect a părut să aibă efectul de a prezerva principiul democrației în contextul unei ideologii mobilizatoare, deși realitatea poate fi diferită cum a și fost în sistemele comuniste. În linii mari, discutând chestiuni legate de extensiune, centralizare și democrație internă, principalele caracteristici ale structurii în decursul timpului sunt următoarele: * extensiunea partidelor se leagă în parte
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
președintele Kennedy nu a avut atât de mult succes în luarea deciziilor ca președintele Johnson, care nu era la fel de dotat. Conducerea personalizată este sau a fost larg răspândită în statele comuniste, deși acest fapt pare să nu se potrivească cu ideologia comunistă, din moment ce marxismul se bazează pe întâietatea "forțelor fundamentale" din societate și neagă faptul că puterea personalităților ar fi cea care pune în mișcare istoria. În ciuda declarațiilor repetate că avea să fie învestită o "conducere colectivă", puterea comunistă în Europa
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mai întâi în franceză în 1951 și în engleză în 1954. Lucrarea lui Duverger este singura cu adevărat internațională, deși doar în contextul țărilor atlantice sau comuniste (ocazional, cu referiri la America Latină, Turcia și Israel). Un studiu cros-național masiv asupra ideologiei de partid poate fi găsit la K. Janda, Political Parties: A Cross-National Survey (1980). O prezentare mai recentă a rolului partidelor și a relației dintre structură și rol se poate găsi în A. Panebianco, Political Parties (1988). Caracteristicile de bază
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
zonă). Astfel, regimurile comuniste au constituit de obicei doar o minoritate a sistemelor cu un singur partid, chiar dacă includem printre ele țări precum Etiopia sau fostele colonii portugheze (Angola și Mozambic, de exemplu), care au adoptat pentru un timp o ideologie marxistă. Sistemele cu un singur partid sunt în orice caz privite deseori ca fiind în esență un fenomen al țărilor comuniste. Există și o justificare pentru această imagine, deoarece sistemele comuniste nu numai că au elaborat teoria conducerii partidului unic
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]