14,014 matches
-
C.Zancu. 435 * Varia Matematica Varia Matematica a fost revista editată de Liceul Codreanu cu ocazia aniversării Centenarului „Gazeta Matematică” în mai 1995. În ea s‐au scris articole privind istoricul „Gazeta Matematică”, locul liceului Gh. Roșca Codreanu în istoria matematicii române, popularizarea lui Ion Barbu - Dan Barbilian, poet și matematician. În colectivul de redacție au făcut parte elevii Andrei Constantinescu, Dan Dumitru, Cristi Bârsan, Liviu Bob; profesor coordonator - Rodica Popovici. Tiparul la S.C. A2 TRADING - Internațional. * Veacul nostru Veacul nostru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
zis situația elevilor) Liceului „Codreanu" din Bârlad pe 1898-1899 ...........................................249 Anuarul Liceului Codreanu pe anul școlar 1923 1924........................................... ...............................250 Anuarul școlii medii mixte nr. 1 Bârlad, .............251 Anuarul externatului secundar de fete din Bârlad, an VI, 1893 ............................................... ................251 Anuarul Societății „Matematica Bârlădeană” pe anul 1922........................................... ...............................251 Administrația Moldovei ......................................253 Ardeiul ............................................... ...............253 Aripi tinere, revista Liceului nr. 1 „Gheorghe Gheorghiu Dej” din Bârlad .........................................256 Avânturi culturale .............................................25 7 Axa............................................ ........................258 Baaadul literar ............................................... ...259 Bar-Kochba ............................................... ........264 Bazarul Filatelic...................................... ...........268 Bârladul odinioară și astăzi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
421 Sclipiri de stele ............................................... ...421 Scrisul nostru......................................... ...........422 Steaua Tutovei........................................ ...........426 Școala Bârlădeană .............................................42 6 Școala noastră ............................................... ....427 Tecuciul cultural ............................................... 427 Tinereță ............................................... ..............430 Tribuna pedagogică ...........................................430 Tribuna liberă......................................... ...........431 Revista critică ............................................... .....409 Răzesul ...., ............................................... ..........410 471 Țara de Jos............................................ ............431 Varia Matematica..................................... ..........435 Veacul nostru ............................................... .....435 Viața noastră ............................................... ......435 Visătorii...................................... .......................437 Vremuri bune ............................................... .....440 Vitrina........................................ .......................441 Volumul Liceul Pedagogic “Alexandru Vlahuță” Bârlad la 100 de ani 1870 -1970................................442 Valori spirituale tutovene...................................442 Za lmo xis............................................ ................442 Zorile......................................... ........................443 Zori de ziuă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Peste ortodoxie se suprapune în acest caz amprenta otomană. Valorile pe care le calificăm drept europene nu sunt produse "pure". Ele au fost adesea generate plecând de la contribuții venite din exterior. Influența arabă este, poate, cea mai importantă (în filozofie, matematică, medicină, arhitectură), dar au mai fost și altele, printre care și Statele Unite, încă din momentul creării lor. Ne mulțumim să semnalăm faptul; dacă am dezvolta, am ajunge prea departe. Valorile europene Moștenirea greco-romană Datorăm grecilor atitudinea noastră față de lume. Au
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
secolul XVII victoria științei devine irevocabilă. Am fost martorii evoluției sale rapide în Grecia, am văzut cuceririle rațiunii din Evul Mediu. O veritabilă revoluție se produce acum prin acumularea observațiilor, experimentării ipotezelor novatoare, formulării de legi și demonstrării lor, progreselor matematicii, enunțării noilor demersuri metodologice. Copernic, Galilei și alții, ca Newton, sunt farurile călăuzitoare ale umanității. În ceea ce privește științele umaniste, începând cu Renașterea, textele biblice, juridice, literare sunt studiate cu aceeași rigoare analitică. Subliniem trei consecințe ale acestei evoluții, în planul care
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
are nevoie. Acum să explicăm toate acestea. Prima cale, cea a științei, are ca obiect realul fie că este vorba de materie, de ființe vii, de uman sau de social penetrabil prin metode ad hoc. Științele speculative, ca logica sau matematica, explorează funcționarea gândirii pentru a-i găsi legile și acele aspecte ale realului printre care se numără cantitatea și ordinea. A descoperi realul așa cum este el denotă ambiția obiectivității. Fiecare dintre aceste ramuri ale științei încearcă să elaboreze un limbaj
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
doar materialele necesare pentru activitate, astfel încât să se poata concentra la aceasta. facilitarea socializării cu ceilalți colegi În ceea ce privește activitatea în cadrul colectivului de elevi, trebuie evitată marginalizarea copilului. De exemplu, în cadrul activităților independente ale clasei (rezolvarea unui set de exerciții de matematică), elevul va primi misiunea de a explica și altor colegi demersul ce trebuie realizat în vederea rezolvării sarcinilor de lucru. În cazul activităților de grup, copilul este desemnat uneori lider, iar alteori sprijină învăătorul la distribuirea materialelor didactice către colegii săi
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
femeia. Ceva mai puțin seara, "în celălat sens se coboară mai mult". Înainte, a fost învățătoare chiar la școala din Nabusimaké. Indiancă arhuaco, instruită de misionari spanioli motiv pentru care a fost alungată de indigeni ea preda limba arhuaco, spaniola, matematica, geografia, istoria etc. În ultima vreme, o comunitate de vreo zece familii dintr-o altă vale, a hotărît să nu-și mai trimită copiii la școala de "unde răsare soarele". Indienii respectivi nu mai acceptă, chiar dacă învățătorii sunt arhuaco, să
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ultima vreme, o comunitate de vreo zece familii dintr-o altă vale, a hotărît să nu-și mai trimită copiii la școala de "unde răsare soarele". Indienii respectivi nu mai acceptă, chiar dacă învățătorii sunt arhuaco, să li se predea copiilor matematica sau geografia Albilor. Dorind să revigoreze Tradiția, au hotărît ca unii copii să învețe doar spaniola, spre a servi mai apoi de interpreți în relațiile cu Albii. Femeia e foarte mîndră că această comunitate a ales-o drept învățătoare. În
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
executați cei considerați dușmani ai regimului comunist. Istoria îi reține numele îndeosebi în legătură cu rolul avut în 1946 în instrumentarea procesului intentat lui Ion Antonescu și colaboratorilor acestuia. Ca literat, debutează în 1933 la „Adevărul literar și artistic” cu versificarea intitulată Matematica, iar editorial în 1934 cu placheta Beton armat (reluată, cu mici modificări, în Pahare de fum, 1974), amalgam de rimări ale unor stereotipii imagistice, în registru simbolist, romantic-tradiționalist, avangardist. V. este indecis atât în stil, cât și în tematică, oscilând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
deși acestea nu au această trăsătură a universalității decît pentru vorbitorii proprii. Tot prin limbaj se denumește însă și un "mod specific de exprimare", deci un fragment al limbii specializat pentru comunicarea într-un domeniu de activitate (limbajul filozofiei, limbajul matematicii etc.), între membrii unei colectivități constituite pe baze profesionale. Așadar, dacă se utilizează cuvîntul limbaj pentru a denumi amintita facultate general umană se folosește același termen (dar, de data aceasta, cu determinări: limbajul fizicii) pentru a denumi un compartiment al
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
pe de altă parte, este mijloc de creare a limbajelor nonverbale (cum ar fi limbajul gesturilor, mimicii, vestimentației etc.). Tot limba în calitate de concretizare a facultății limbajului este mijloc de creare a limbajelor (sau limbilor) artificiale folosite de unele științe (precum matematica și logica). Acestea sînt numite deseori și limbaje formale, fiindcă numai latura lor materială (forma) este independentă, în vreme ce semnificațiile sînt stabilite și înțelese prin limba naturală, prin limbajul articulat (ca în cazul limbajelor nonverbale). Despre limbaj se vorbește și în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
obicei repartizat unui stil funcțional, unei întrebuințări a limbii într-un domeniu de activitate, aparține, de regulă, unui limbaj. De aceea, foarte adesea, termenul discurs, urmat de determinări, se aplică tipurilor de texte care sînt specifice unor domenii cognitive (discursul matematicii, discursul filozofic, discursul științific, discursul literar etc.). Se încearcă uneori chiar "depășirea" discuției despre stiluri, preferîndu-se opțiunea pentru tipurile de discurs, cu posibilități mai mari de specificitate și valorifi-cîndu-se deopotrivă latura ideatică (cognitivă) și cea a manierei de redare a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
numai din perspectiva acestui criteriu, dar s-a ajuns uneori chiar pînă la problematizarea posibilității aflării adevărului. Pe de altă parte, mulți filozofi, culminînd cu Im. K a n t142, au urmărit întemeierea rațională a adevărului (care făcea posibilă metafizica, matematica și teoriile științifice) pe mecanismul logic de structurare a cunoașterii, pe validitatea regulilor de alcătuire a judecăților și a raționamentelor. În acest mod, problema metafizică a adevărului trecea în mare parte pe terenul logicii, transformată ea însăși într-o metodă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
științific, de exemplu, comportă trei tipuri de limbaje: științific propriu-zis, didactic și tehnic, iar acestea se subdivid apoi în mai multe limbaje, unele cu posibilitatea de a fi grupate pe baza corespondențelor dintre ele (limbajele științelor naturii, limbajele fizico-chimice, limbajele matematice etc.). Pe de altă parte, trebuie observat că există o direcție a segmentării cunoașterii în științe și discipline distincte, dar și o direcție a unificării cunoașterii prin științe și discipline de graniță. Viziunea integralistă nu poate lipsi, de aceea, nici
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limbă se poate pune întrebarea dacă ele sînt sau nu alcătuite în mod logic, adică în ce măsură ele antrenează și cuprind logicul din gîndire, din activitatea cogitațională, și dacă există o analogie între ea și limbajele logice, construite ca instrumente ale matematicii, logicii sau ale altor discipline formale 288. Pe de altă parte, dacă logica studiază coordonatele gîndirii, concretizată în studiul inferențelor sau al raționării, constatările ei trebuie să se aplice acestei realități. Dar, la fel ca gîndirea propriu-zisă, limba este, măcar
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în măsura în care geniul personal reușește să adauge realizări deosebite ce devin bunuri pentru cei care vor urma. Asemenea realizări sînt de obicei de natură teoretică, de schimbare a premiselor, precum evoluționismul în științele naturii, teoria relativității în fizică, geometriile neeuclidiene în matematică etc. În mod obișnuit însă, avînd în atenție exclusiv efortul cognitiv, omul de știință dorește o deplină încadrare în aspectele verificate ale cunoștințelor și ale limbii cu care se construiește discursul, încît textul său nu se remarcă în mod deosebit
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sau să concureze cunoașterea de tip științific, fiind concepută, de la început, ca ceva diferit de aceasta. Dar, atunci, toate considerațiile lui Noica în legătură cu metodele, conceptele și realizările științei -începînd de la interpretările și structurările lingvisticii și pînă la noțiunile și operațiile matematicii− nu-și au locul într-o asemenea analiză. Ca atare, din punct de vedere metodologic, textul lui Noica este paradoxal, fără perspectivă și ineficient, căci, în vreme ce Heidegger sau Wittgenstein ignoră existența unei științe a limbii, gînditorul român respinge lingvistica, consi-derînd-o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
filosofiei, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, p.185. 335 Există situații, îndeosebi la gînditorii cu putere de creație redusă pe terenul filozofiei, de a manifesta o atenție excesivă în legătură cu folosirea mijloacelor limbii, cu particularizarea scriiturii, cu stilul etc. 336 Matematica este construită într-o manieră asemănătoare, adică printr-o obiectivitate ce decurge din coeziunea structurală, dar ea vizează obiectivismul de tip științific în construirea discursului. Nu întîmplător Im. Kant și-a pus problema posibilității întemeierii metafizicii și matematicii prin rațiunea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
etc. 336 Matematica este construită într-o manieră asemănătoare, adică printr-o obiectivitate ce decurge din coeziunea structurală, dar ea vizează obiectivismul de tip științific în construirea discursului. Nu întîmplător Im. Kant și-a pus problema posibilității întemeierii metafizicii și matematicii prin rațiunea pură (v. Immanuel Kant, Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfățișa drept știință, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987). 337 Tudor Vianu, op. cit., p.138 ș.u. "Trăirea" (Erlebnis, cu termenul propus de Wilhelm Dilthey
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Neuwied, Germania - 1.II.1916, București), poetă, prozatoare și traducătoare. Fiică a prințului Hermann de Wied și a prințesei Maria de Wied, Paula Ottilia Elisa de Neuwied, viitoarea regină și poetă, învață în familie limbile engleză, franceză, italiană, latină, studiază matematica, fizica și gramatica, ia lecții de pictură și de muzică. La Berlin, urmează cursurile de Belle Arte. În copilărie și în tinerețe, face numeroase călătorii: Berlin (1847, 1861), Bonn (1851), Paris (1854), în Elveția (1858), Italia (1859), Polonia, Suedia, Rusia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
tatălui său. Era o perspectivă pe care părea să o accepte. Aspira, ce-i drept, spre realizări mai înalte, dar era departe de a fi convins că le-ar putea atinge. Interesele sale s-au deplasat însă treptat de la studiul matematicilor pe care le utiliza în cercetările sale tehnice spre preocupări de fundamente ale matematicii. A descoperit, în departamentul de inginerie, doi colegi cu interese asemănătoare; se întâlneau în fiecare săptămână. În felul acesta, a aflat că tocmai un englez, Bertrand
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
drept, spre realizări mai înalte, dar era departe de a fi convins că le-ar putea atinge. Interesele sale s-au deplasat însă treptat de la studiul matematicilor pe care le utiliza în cercetările sale tehnice spre preocupări de fundamente ale matematicii. A descoperit, în departamentul de inginerie, doi colegi cu interese asemănătoare; se întâlneau în fiecare săptămână. În felul acesta, a aflat că tocmai un englez, Bertrand Russell, adusese recent contribuții importante în acest domeniu. Lucrarea lui Russell Principia mathematica apăruse
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
a fost prima dată când Wittgenstein a auzit vorbindu-se de Russell. Studiul cărții sale i-a stârnit entuziasmul, declanșând o adevărată pasiune pentru acele probleme de un nivel suprem de puritate și abstracție care se situează la interfața dintre matematică, logică și filozofie. Wittgenstein îi scrie lui Russell, care era atunci la Universitatea din Cambridge. În toamna anului 1911, sosește aici cu intenția de a studia sub îndrumarea lui Russell. Rămâne totuși înscris mai departe ca student la Manchester. Hotărârea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cu ei diferite modele de instalații tehnice. Pentru exercițiile de ortografie și gramatică, Wittgenstein a alcătuit lungi liste de cuvinte, introducând 46 GÂNDITORUL SINGURATIC în ele și expresii din dialectul local. Pentru însușirea regulilor gramaticale, ca și la orele de matematică, obișnuia să propună un exemplu interesant și de un anumit nivel de dificultate. Pe baza acestuia, elevii trebuiau să deprindă aplicarea regulilor în alte cazuri. Îi ducea pe copii în excursii, inclusiv la Viena. Pe drumul până la îndepărtata gară Gloggnitz
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]