14,158 matches
-
Joachim von Ribbentrop a declarat că au fost rupte orice punți de negociere. Pe 30 august, Marina poloneză și-a trimis flotila de distugătoarea spre Anglia, executând așa numita Operațiune Peking. În aceeași zi, mareșalul Poloniei Edward Rydz-Śmigły a anunțat mobilizarea trupelor poloneze. Asupra sa s-au exercitat presiuni de către francezi pentru revocarea ordinului, ei mai sperând încă într-un aranjament diplomatic, nedându-și seama că germanii erau complet mobilizați și concentrați la granița poloneză. Pe 31 august 1939, Hitler a
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
000 lei (18% din bugetul de stat) în 1916. În același timp, până în toamna anului 1916 suma creditelor pentru armată a atins 700.000.000 lei, iar până la intrarea României în război la 838.841.215 lei. Conform planului de mobilizare, România putea mobiliza cinci corpuri de armată (15 divizii, dintre care zece active si cinci de rezervă), două divizii de cavalerie și cinci brigăzi de călărași; în total, o forță de 301 de batalioane (cu 260 de mitraliere); 99 de
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
și dacă nu azi, atunci mâine vom culege roadele acestor jertfe și acestor afirmări de drepturi... "” Consiliul s-a încheiat fără a se da vreun comunicat, dar în după amiaza zilei s-a anunțat instaurarea stării de asediu și decretarea mobilizării generale. Planul de campanie pentru anul 1916, „"Ipoteza Z"” definea obiectivul politic major al războiului ca fiind „"realizarea idealului nostru național, adică întregirea neamului, prin eliberarea teritoriilor locuite de români, care se găsesc astăzi înglobate în monarhia austro‑ungară"”. Planul
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
duce o operație militară de anvergură, care să pună în pericol acțiunile de pe frontul din Transilvania. Pe frontul din Transilvania acțiunile militare ofensive urmau să se desfășoare în trei etape și erau prevăzute să dureze 30 de zile de la începerea mobilizării, moment în care forțele române trebuiau să atingă aliniamentul Ciucea-Caransebeș în vederea angajării unei "bătălii generale" cu inamicul. În conformitate cu prevederile acestui plan, în momentul declarării mobilizării se înființau patru armate: Armata 1, Armata 2, Armata 3 și Armata de Nord, prin
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
se desfășoare în trei etape și erau prevăzute să dureze 30 de zile de la începerea mobilizării, moment în care forțele române trebuiau să atingă aliniamentul Ciucea-Caransebeș în vederea angajării unei "bătălii generale" cu inamicul. În conformitate cu prevederile acestui plan, în momentul declarării mobilizării se înființau patru armate: Armata 1, Armata 2, Armata 3 și Armata de Nord, prin transformarea corpurilor de armată existente. Forțele angajate au fost următoarele: 576.408 militari în unitățile combatante din care 420.324 pe frontul din Transilvania (Armatele
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
General. Acestora li se adăugau alți 257.193 de militari în partea sedentară. Un element care a impietat puternic punerea în execuție a acestui plan a fost faptul că formarea celor patru comandamente de armată s‑a făcut după declanșarea mobilizării și nu înaintea ei, așa cum ar fi fost normal. Prin urmare, comandamentele nou create nu au putut să gestioneze această operație dificilă, preluând comanda asupra forțelor subordonate și controlul operațiilor aflate în curs de desfășurare simultan cu propria lor constituire
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
a început să profite de slăbiciunea și naivitatea amantului, astfel că, toate informațiile obținute le trimitea superiorilor săi. Și acum apare neatenția fatală. Plecând în concediu la Vatra Dornei, în vara anului 1926, ministrul a luat în servietă Planul de Mobilizare al Armatei, pentru a-l studia în amănunțime. Documentul conținea 100 de pagini, unde erau anexate grafice și schițe, care aveau un caracter strict secret. După două zile, de atentă analiză a strategiilor stabilite, generalul a plecat pentru scurt timp
Ludovic Mircescu () [Corola-website/Science/304869_a_306198]
-
neatenție, a îndeplinit ordinul monarhului. Ulterior s-a aflat că, spioana Gerda era manevrată din umbră de doi agenți străini din Galați, Rosensweig și Dimitrie Rostovski-Bruhatov. Generalul Mircescu s-a sinucis în anul 1928 în urma descoperirii faptului că planul de mobilizare a Armatei Române fusese sustras.
Ludovic Mircescu () [Corola-website/Science/304869_a_306198]
-
a unei serii de tratate de "asistență mutuală" între Franța, Regatul Unit și Polonia, (Alianța franco-poloneză și Alianța anglo-poloneză). Aceste înțelegeri statuau că, în caz că una dintre părțile semnatare ar fi fost atacată, celălalt aliat ar fi trebuit ca să procedeze la mobilizarea generală și să acorde "ajutor terestru în maxim două săptămâni" aliatului atacat. În anii care au urmat primului război mondial și războiului polono-sovietic, Polonia a semnat mai multe alianțe cu puterile europene. Cele mai importante au fost cea cu Franța
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
agresiunea germană (care nu obliga și la declararea războiului împotriva URSS-ului, pactul numind în mod expres Germania ca potențial agresor.) În conformitate cu Convenția militară franco-ploneză, armata franceză trebuia să declanșeze pregătirile pentru o ofensivă majoră la trei zile după începerea mobilizări generale. Forțele franceze trebuiau să preia controlul asupra zonei dintre granița franceză și Linia Siegfried și să declanșeze pentru testarea apărării germane. La a 15-a zi după mobilizare, adică pe 16 septembrie, armata franceză ar fi trebuit să declanșeze
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
declanșeze pregătirile pentru o ofensivă majoră la trei zile după începerea mobilizări generale. Forțele franceze trebuiau să preia controlul asupra zonei dintre granița franceză și Linia Siegfried și să declanșeze pentru testarea apărării germane. La a 15-a zi după mobilizare, adică pe 16 septembrie, armata franceză ar fi trebuit să declanșeze un atac pe scară largă împotriva Germaniei. Mobilizarea preventivă a fost declanșată în Franța pe 26 august, iar pe 1 septembrie a fost declarată mobilizarea generală. O ofensivă franceză
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
asupra zonei dintre granița franceză și Linia Siegfried și să declanșeze pentru testarea apărării germane. La a 15-a zi după mobilizare, adică pe 16 septembrie, armata franceză ar fi trebuit să declanșeze un atac pe scară largă împotriva Germaniei. Mobilizarea preventivă a fost declanșată în Franța pe 26 august, iar pe 1 septembrie a fost declarată mobilizarea generală. O ofensivă franceză în valea râului Rin (Ofensiva Saar) a fost declanșată pe 7 septembrie. 11 divizii franceze (din cele 102 câte
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
15-a zi după mobilizare, adică pe 16 septembrie, armata franceză ar fi trebuit să declanșeze un atac pe scară largă împotriva Germaniei. Mobilizarea preventivă a fost declanșată în Franța pe 26 august, iar pe 1 septembrie a fost declarată mobilizarea generală. O ofensivă franceză în valea râului Rin (Ofensiva Saar) a fost declanșată pe 7 septembrie. 11 divizii franceze (din cele 102 câte fuseseră mobilizate) au avansat de-a lungul unui front de 32 km lângă Saarbrücken, întâlnind o rezistență
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
Sovietice pentru violarea teritoriului Poloniei pe 17 septembrie 1939, așa cum declaraseră război Germaniei pe 3 septembrie - și că armata franceză era superioară celei germane numai din punct de vederea numeric. Armatei franceze îi lipsea o adevărată doctrină ofensivă, scheme de mobilizare realiste și spiritul de luptă necesar să atace Germania. De asemenea, în timp ce cea mai mare parte a Luftwaffe era angajată în Polonia, nici forțele aeriene franceze, nici Royal Air Force nu s-au angajat în operațiuni importante împotriva țintelor germane, în afară de
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
până pe 17 septembrie, când a fost sigură că Polonia nu mai poate câștiga războiul și că aliații ei nu sunt dispuși să se implice serios în conflict. Problema polonezilor era rezultatul angajamentelor franco-britanice exagerate. Deși Franța a declarat imediat război, mobilizarea nu a fost completă până la începutul lui octombrie, în acel timp Polonia fiind deja învinsă. În Regatul Unit, unde mobilizarea a fost mai rapidă, numai 1 din 40 de bărbați au fost chemați sub arme, față de 1 din 10 în
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
dispuși să se implice serios în conflict. Problema polonezilor era rezultatul angajamentelor franco-britanice exagerate. Deși Franța a declarat imediat război, mobilizarea nu a fost completă până la începutul lui octombrie, în acel timp Polonia fiind deja învinsă. În Regatul Unit, unde mobilizarea a fost mai rapidă, numai 1 din 40 de bărbați au fost chemați sub arme, față de 1 din 10 în Franța și 1 din 20 în Polonia, astfel fiind deplasate pe front numai o forță insuficientă pentru atac. Prezumția "nu
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
fi amânată, în ziua de 2 noiembrie 1956 comitetul de acțiune, condus de Alexandru Ivasiuc și Mihai Victor Serdaru, hotărăște convocarea unei adunări studențești cu caracter public. Ziua de 3 noiembrie fiind o dată prea apropiată pentru a putea asigura o mobilizare suficientă, se fixează pentru adunare ziua de 5 noiembrie în Piața Universității. Comitetul de organizare decisese că trebuia să se evite un caracter violent al manifestației pentru a nu justifica un răspuns violent al autorităților la provocări. Studenții de la Facultatea
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
colectivizării ("Țăranii răspundeau că și în Rusia Bolșevică, la început pământul a fost împărțit, doar pentru a fi luat mai apoi de "colhozurile" nou înființate. Nu avem nici un contraargument convingător împotriva acestor obiecțiuni ale țăranilor"). BPD s-a preocupat de mobilizarea femeilor de la sate pentru vot, în special a celor știutoare de carte. Un document sovietic amintea că au fost organizate mai multe campanii propagandistice printre sătence, în timpul cărora activiștii comuniști puneau accentul pe aspectele pozitive ale acțiunilor guvernului Groza. Pauker
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
primului război mondial, deși Afacerea Grimm-Hoffmann s-a apropiat numindu-l în discuție. În timpul celui de-al doilea război mondial, Germania a vrut să-l invadeze, dar niciodată nu atacat. În conformitate cu generalul Henri Guisan, armata elvețiană s-a pregătit pentru mobilizare în masă a milițiilor împotriva invaziei, și preparate puternice, bine-stocate pe poziții înalte în Alpi cunoscute sub numele de Réduit. Elveția a rămas independentă și neutră printr-o combinație de descurajare militare, concesii economice în Germania, și norocul ca evenimente
Istoria Elveției () [Corola-website/Science/303435_a_304764]
-
iobăgiei de către guvernul ungar. Iancu a asigurat comisia că țăranii români vor respecta liniștea și ordinea și că își vor revendica pe cale legală pământurile și pădurile. La 19 și 20 iunie Avram Iancu a făcut cu moții două exerciții de mobilizare, la care oamenii s-au prezentat înarmați și disciplinați militărește, organizați pe subunități și cu comandanții în frunte.. Alte trupe au fost solicitate de comisia maghiară, astfel că la 23 iunie se aflau în munți 200 de soldați imperiali și
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
La 6 mai 1849, în timp ce moții duceau tratative de pace cu Ioan Dragoș, maiorul ungur Hatvani Imre a intrat prin surprindere cu trupele sale în Abrud, acesta fiind considerat de români un act de trădare din partea maghiarilor. A doua zi, mobilizarea românilor începuse deja, iar la 8 mai a început prima bătălie pentru Abrud, condusă de Avram Iancu, care s-a încheiat la 10 mai prin evacuarea orașului de către trupele maghiare care au supraviețuit. La 15 mai 1848 maiorul Hatvani a
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
de rezervă încă din 1909, Gheorghe Tătărescu a luat parte la campania din Bulgaria în timpul celui de-al doilea război balcanic din 1913, însă datorită sănătății sale precare a fost repartizat părții sedentare a regimentului 18 Infanterie chiar în ziua mobilizării. Refuzând, s-a prezentat la raportul comandantului și a cerut să plece cu regimentul activ. A obținut, apoi, comanda companiei a 16-a cu 4 luni înainte de mobilizarea generală. În noaptea de 16-17 august 1917, Tătărescu a luat parte la
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
a fost repartizat părții sedentare a regimentului 18 Infanterie chiar în ziua mobilizării. Refuzând, s-a prezentat la raportul comandantului și a cerut să plece cu regimentul activ. A obținut, apoi, comanda companiei a 16-a cu 4 luni înainte de mobilizarea generală. În noaptea de 16-17 august 1917, Tătărescu a luat parte la primele lupte ale batalionului din care făcea parte. Însă, din cauza sănătății sale șubrede nu a putut participa la campanii deoarece a fost trecut în cadrele părții sedentare. Vintilă
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
țării. Premierul declara la Radio în martie 1940 că „Preocuparea supremă a întregii țări trebuie să rămână, și în decursul acestui an, întărirea oștirii și desăvârșirea apărării naționale [...] Guvernul nu are altă preocupare. Trebuie să desăvârșim fortificarea țării...” . Despre necesitatea mobilizării tuturor resurselor materiale și umane pentru apărarea țării, Gheorghe Tătărescu a vorbit, în termeni imperativi, cu ocazia întâlnirii de lucru avută cu primarii și prefecții din județul Cluj în ianuarie 1940: „...anul acesta, ultimul ban disponibil într-o instituție, într-
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
era trebuință deci, la ministerul de război, mai mult decât oricând, de o muncă de amănunt și de fiecare clipă. Pe de altă parte, până în ajunul războiului munca aceasta de birou o făcuse generalul Iliescu, ori dânsul trecuse din momentul mobilizării la Marele Cartier General. Să facă de acuma Ionel Brătianu munca lui era o imposibilitate și să caute un secretar general care să-l înlocuiască, era greu." "Din toate punctele de vedere numirea unui nou titular la ministerul de război
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]