13,781 matches
-
diferite. 7. Scoate din text, două verbe la timpul viitor și două verbe la timpul trecut. Introdu-le apoi, în enunțuri proprii. 8. Găsește în text un substantiv care poate fi și verb.Exemplifică într-o propoziție dezvoltată. 9. Transformă propoziția dezvoltată dată, în propoziție simplă. Am simțit o răsuflare călduță pe obraz. 10. Analizează părțile principale de propoziție din: Eu tremuram de frig.Vitalis deschise ranița. 11. Imaginează-ți că l-ai întâlni pe Remi peste douăzeci de ani de la
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
text, două verbe la timpul viitor și două verbe la timpul trecut. Introdu-le apoi, în enunțuri proprii. 8. Găsește în text un substantiv care poate fi și verb.Exemplifică într-o propoziție dezvoltată. 9. Transformă propoziția dezvoltată dată, în propoziție simplă. Am simțit o răsuflare călduță pe obraz. 10. Analizează părțile principale de propoziție din: Eu tremuram de frig.Vitalis deschise ranița. 11. Imaginează-ți că l-ai întâlni pe Remi peste douăzeci de ani de la această întâmplare.Scrie o
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
apoi, în enunțuri proprii. 8. Găsește în text un substantiv care poate fi și verb.Exemplifică într-o propoziție dezvoltată. 9. Transformă propoziția dezvoltată dată, în propoziție simplă. Am simțit o răsuflare călduță pe obraz. 10. Analizează părțile principale de propoziție din: Eu tremuram de frig.Vitalis deschise ranița. 11. Imaginează-ți că l-ai întâlni pe Remi peste douăzeci de ani de la această întâmplare.Scrie o compunere în care să îmbini narațiunea, descrierea și dialogul, în care să prezinți câteva
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
reformulez unele puncte care-mi vor fi utile în explicațiile ce vor urma (...)”. Mulțumindu-i tov. Mihăileanu că m-a făcut să văd nevoia de a aduce aceste explicări, rugându-l cu toată sinceritatea să-mi destăinuie nedumeririle sale asupra propozițiilor ce i se par neclare, ca să înlăturăm orice confuzie, remarc că există un singur punct în articolul său pe care nu l-am asimilat și care constituie o problemă serioasă și anume aceea a eternului artei. Tov. Mihăileanu zice: caracterele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
spre a câștiga pacea, căci ceea ce avem acum e doar o amenințare a nopților de odihnă și a zilelor noastre de lucru. Am citit cu multă atenție luminoasa carte a lui V.I. Lenin, concisă, stringentă, întocmită după toate regulile științei. Propozițiile ei rămân fundamentale și exemplele date atunci când a fost scrisă par împrumutate zilei de azi. Cartea poale fi doar îmbogățită pe margini cu observații complementare pe care istoria le-a pus la îndemână, ulterior, cititorului. O mare parte a lumii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
angajamentelor și convingerilor proprii. Democrația protejează această libertate și oportunitate mai bine decît orice sistem politic alternativ conceput vreodată. Nimeni nu a adus un argument mai puternic decît John Stuart Mill. Un principiu "la fel de universal valabil și aplicabil ca oricare propoziție generală ce poate fi emisă cu referire la problemele umane", scrie el, "... este cel care spune că drepturile și interesele fiecărei sau oricărei persoane sînt ferite de a fi desconsiderate atunci cînd persoana este capabilă, și de obicei dispusă, să
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
democratice. UN REZUMAT Probabil că există și alte condiții la fel de favorabile statul de drept, pacea prelungită, precum și altele, fără îndoială. Dar cele cinci condiții prezentate cred că sînt printre cele mai importante. Putem prezenta rezumativ subiectul acestui capitol în trei propoziții generale: În primul rînd, este aproape cert că o țară care îndeplinește toate aceste condiții își va menține și dezvolta instituțiile democratice. În al doilea rînd, o țară în care nu este îndeplinită nici una din aceste condiții, nu are aproape
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
dacă uneori reușește, nu va reuși să le și mențină. Ce se poate spune dacă într-o țară există condiții amestecate, unele favorabile iar altele nu? Voi amîna să răspund la această întrebare și nici nu voi formula a treia propoziție generală pînă cînd nu voi analiza cazul special al Indiei. INDIA: O DEMOCRAȚIE IMPROBABILĂ Probabil că v-ați gîndit deja la situația din India. Nu-i așa că nu îndeplinește nici una din cele cinci condiții? Dacă-i așa, nu contrazice de
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
de voi să treacă prin așa ceva. — Și pe vremea aia nu exista anestezie, ca azi, intervine și mama. Sfatul meu e să luați tot ce vă dau. — Dar puteți folosi și metode naturale, instinctive, se bagă și Noura repede În propoziție. Nu cred că o să-mi spuneți că legănatul și schimbatul poziției nu v-au fost de ajutor În timpul contracțiilor! Mama și Janice schimbă Între ele priviri sceptice. — Eu una n-aș zice asta, zice mama amabilă. Sau o baie caldă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
hotărît să Încheiem tranzacția cu ceilalți cumpărători. O clipă, am sentimentul că visez. — Ceilalți cumpărători? — Nu v-am spus de ceilalți cumpărători? Americanii. Ne-au făcut aceeași ofertă ca și voi. Înaintea voastră. De fapt, strict vorbind... Nu mai continuă propoziția. — Dar... dar ne-ați acceptat oferta! Ai zis că ne dați nouă casa. — Mda, mă rog. Ceilalți cumpărători se mișcă mai repede, așa că... Parcă m-a lovit cineva cu leuca. Am fost trași pe sfoară. — Și ne-ați dus cu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
amintesc cifrele pentru care se ceartă la noi, încă din 1990, sindicatele de profil cu guvernanții succesivi! În loc să mă tot cert cu ei, dacă aș fi sindicalist din educație, le-aș trimite periodic guvernanților o scrisoare doar cu această mică propoziție a lui Gaston Berger, formulată pe la jumătatea anilor '50 din secolul trecut, mileniul încheiat: "Fără Universitate, nu există nici potențial, nici bunăstare, nici grandoare"! Dorin Popa: Excepția românească provoacă dureri în continuare. Traian Ungureanu crede că: "Nicăieri nu se verifică
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
totul scânteietoare. Walesa, care era deja fost președinte, făcea glume pe seama lui Kwaszniewski despre foști! Cele câteva sute de persoane care eram în sala de conferințe am râs vreo cinci minute aproape non-stop. Am și schimbat în acele zile câteva propoziții cu Walesa, dar n-aș putea susține că suntem prieteni. Cum am schimbat și cu Brzezinski, cu cardinalul Lustiger, cu Geremek și Mazowieski, cum, la Gdansk, am vorbit puțin și cu Havel. Cred că cel mai mult am vorbit cu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și conotații ample filosofic-religioase; termenul de mister adâncește secretul și are conotația inexplicabilului, a miracolului, chiar și pentru cei care participă în aparentă cunoștință de cauză. Misterul accentuează pe secretele din detaliile, care cer: înțelegerea, judecata, rațiunea și metoda (percepții, propoziții, metode și demonstrații, prin analiză și sinteză). Comunicarea cu mâinile se face în întregime între om și lume, în timpul producerii mijloacelor de asigurare a nevoilor fiziologice, de ocrotire, de respect și de saturație (între ființa umană și timpul său și
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
scandaloase sau temerare, deoarece atacau puritatea acesteia. Chiar dacă Biserica nu le-a condamnat deschis, cei ce le apărau "puteau fi considerați eretici, pentru că există adevăruri în care trebuie să credem chiar dacă nu sunt bine clarificate"78. Dacă Biserica eticheta o propoziție ca fiind scandaloasă ori apropiată de erezie, nu-i era permis niciunui ziarist să o răspândească. La fel de dăunătoare credinței erau lauda unor persoane sau a unor lucruri care nu trebuiau lăudate, cât și critica lor nefondată: nu trebuiau criticate dispozițiile
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Syllabus și Conciliul Vatican I Pe 8 decembrie 1864, Papa Pius IX a publicat Syllabus errorum și enciclica Quanta cura. În enciclică era expusă poziția Sf. Părinte în ceea ce privea ideologiile moderne, iar Syllabus cuprindea o listă de 80 de propoziții blamate, fiecare dintre ele fiind împrumutată din diverse documente publicate anterior 129. El afirma despre presă: "Este fals că libertatea civilă a oricărui cult, precum și deplina libertate oferită tuturor de a-și manifesta deschis și în public orice opinie sau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
motiv, în septembrie 1907 a promulgat enciclica Pascendi dominici gregis, în care explica în ce consta această mișcare (din punctul său de vedere). Cu câteva luni înainte, în iulie, fusese promulgat decretul Lamentabili, care era o listă de 65 de propoziții condamnabile, extrase din scrierile a diverși teologi. În anii următori enciclicii, reprezentanții modernismului au fost admonestați și condamnați de autoritatea ecleziastică, deoarece continuau să-și apere poziția în cărți și articole publicate în ziare liberale influente. Unii dintre ei au
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fără a susține că vorbesc în numele Bisericii și fără a-și impune opiniile, sugerând că cei ce gândesc diferit nu ar fi catolici autentici" (Leon XIII, Instrucction Nessuno...). 129 Papa Pius IX, Syllabus, 8.XII.1864. 130 În primele 19 propoziții, documentul condamna panteismul, naturalismul, raționalismul moderat și absolut, indiferentismul, latitudinarismul, socialismul, comunismul, societățile secrete, societățile biblice și pe cele clerico-liberale. În următoarele 25 de propozitii erau condamnate greșelile legate de natura Bisericii și a statului, iar cele referitoare la etica
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
societățile secrete, societățile biblice și pe cele clerico-liberale. În următoarele 25 de propozitii erau condamnate greșelile legate de natura Bisericii și a statului, iar cele referitoare la etica creștină, în succesivele 10, pentru ca apoi să se treacă la alte 10 propoziții, ce priveau căsătoria creștină. Ultimele 5 (75-80) condamnau erorile legate de suveranitatea temporală a Pontifului Roman și de liberalism, subliniind necesitatea de a menține catolicismul ca unică religie a statului în detrimentul libertății de cult (H. Denzinger, Enchiridion Symbolorum, EDB, Bologna
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pp. 521-544). 131 În această situație, episcopul de Orleans, Dupanloup, a publicat La Convention du 15 septembre et l'Encyclique du 8 décembre, în care Papa Pius IX era înfățișat ca victimă a libertăților moderne;se atrăgea atenția că sensul propozițiilor trebuia dedus pornind de la documentele de unde fuseseră preluate, deoarece o propoziție putea fi condamnată în formularea ei absolută, dar aprobată în anumite cazuri particulare, nuanțate. În privința libertății de cult, Dupanloup s-a bazat pe diferențierea facută de către P. Curci, în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
publicat La Convention du 15 septembre et l'Encyclique du 8 décembre, în care Papa Pius IX era înfățișat ca victimă a libertăților moderne;se atrăgea atenția că sensul propozițiilor trebuia dedus pornind de la documentele de unde fuseseră preluate, deoarece o propoziție putea fi condamnată în formularea ei absolută, dar aprobată în anumite cazuri particulare, nuanțate. În privința libertății de cult, Dupanloup s-a bazat pe diferențierea facută de către P. Curci, în La Civiltà Cattolica, între teză și ipoteză: în anumite situații, societatea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
timpul real, cel în care lectorul ar putea încerca să rezume ce a citit, e aproape anulat. Cine poate rezuma o operă Desperado? Putem face o prescurtare a intrigii din Dickens, Austen, Galsworthy, dar e imposibil să spunem în câteva propoziții ce se petrece cu adevărat în prezentul Desperado. Majordomul lui Ishiguro, din The Remains of the Day, are un biet petec de acum și aici, cu care nu știe ce să facă și îi dau lacrimile. Lanark al lui Alasdair
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cu "You! hypocrite lecteur! mon semblable, mon frère!"vrând să spună că lectorul și scriitorul se înfrățesc. Textul era marea comuniune. Pentru autorii Desperado, textul e competiție și adesea intimidare. Doris Lessing simte că creează doar atunci când așterne pe hârtie propoziții exasperante. Nu participăm de bună voie la aventurile eroilor ei (de obicei eroine). Lessing se opune diametral stării de spirit pe care o creează lectura Virginiei Woolf, parcurgând drumul invers, de la afect la sfidarea tandreții, de la sensibilitate la luciditate. Moderniștii
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
există. Aceasta este lecția Desperado: sensul este profund individual. Fiecare cu puterea lui de a prelucra datele romanului, fiecare, în final, cu romanul lui. Pentru că romanul Desperado este o continuă exasperare a memoriei. Alasdair Gray (Lanark) presară detalii în fiecare propoziție. Memorarea lor perfectă ar permite înțelegerea romanului de la prima lectură. Gonit de suspans, însă, lectorul ignoră cuvinte ce i se par banale, pentru a descoperi într-un târziu că a pierdut multe chei și nu mai are cu ce intra
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de tărâmul nopții. O frază, printre altele, poate caracteriza întreg romanul: Ce simți când te scufunzi în apă cu ochii larg deschiși și gura căscată, ca să vezi și să simți gustul fiecărei părticele din coborâre? Odată starea de spirit instalată, propozițiile, incidentele, străluminările revin mereu. Victima se simte iar copil. Biserica așteaptă sânge proaspăt. Un tată, ca o stafie, are presentimentul că fiul îi va muri. Iată cum e subminată cronologia într-un mod nou și subtil. Viitorul pare deja trecut
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
universale" n-are nicio noimă pentru locuitorii mileniului patru. Platon vorbește de parcă s-ar afla în Grecia antică (dacă e să punem situația într-o ecuație cunoscută nouă), iar oamenii îl ascultă fără să le pese că vorbele mor, că propozițiile ar trebui consemnate, că ar putea înfrânge spațiul și timpul născocind moduri de comunicare rapidă. Ackroyd închipuie o lume a tihnei, în care somnul e activitatea principală. E oare vorba de o distopie? Putem lua lumina drept o maximizare a
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]