13,905 matches
-
regim acționează Într-un context social dat (Mărginean, Precupețu și Precupețu, 2001). Pentru analiza atitudinilor menționate mai sus, vom apela la datele sondajelor de opinie efectuate În perioada anilor 2001-2004 În Republica Moldova: sondajele realizate În cadrul programului Barometrul Opiniei Publice și sondajele realizate de Centrul de Analiză și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice CIVIS, la solicitarea Oficiului de Cercetare al Departamentului de Stat din SUA; Barometrul de Opinie Publică, realizat În iunie 2002, și Sodertorns Hogscola University College, Suedia, pe tema democrația
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Oficiului de Cercetare al Departamentului de Stat din SUA; Barometrul de Opinie Publică, realizat În iunie 2002, și Sodertorns Hogscola University College, Suedia, pe tema democrația și tranziția socială În regiunea Mării Negre: studiu asupra valorilor, atitudinilor, participării și condițiilor sociale - sondaj realizat În aprilie 2003. Atitudinea populației față de regimul democrat ca formă de guvernare a societății moldovenești La Începutul celei de-a doua decade a procesului de tranziție a societății moldovenești de la totalitarism la democrație, membrii acesteia manifestă o atitudine sceptică
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și funcționări efective a democrației În Republica Moldova, faptul că o parte considerabilă a societății - 39,5% (Barometrul de Opinie Publică, iunie 2003) - consideră, speră că Republica Moldova se află pe calea de a deveni democrație. Bibliografie Abraham, D., Lăzăroium S. (2001). Sondajele de opinie și alegerile. În Sociologie Românească, 1-4. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, februarie 2001. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2001. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, martie 2002. Barometrul de Opinie Publică, iunie 2002. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
I., Precupețu, I., Precupețu, M. (2001). România În cadrul celui de-al treilea val al democratizării. Sociologie Românească, 1-4. Miftode, V. (1995). Metodologia sociologică: metode și tehnici de cercetare sociologică. Galați: Editura Porto-Franco. Rotariu, T., Iluț, P. (2001). Ancheta sociologică și sondajul de opinie: teorie și practică. Iași: Editura Polirom. * * *, Democrația și tranziția socială În regiunea Mării Negre: studiu asupra valorilor, atitudinilor, participării și condițiilor sociale, aprilie 2003. * * *, Jurnal de Chișinău, 26 decembrie 2003. * * *, Monitorul social: cercetare de opinie publică, Chișinău, octombrie 2004
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În concluzie, o contribuție plină de viață și de neînlocuit pentru studenți și pentru cei care Își doresc o cunoaștere aprofundată a socialului. Régis Malige (Poitiers, Franța) Traducere română, Loredana Ivan Index 2004 Autor Titlul articolului Nr. Pag. Abraham, Dorel Sondaje de opinie publică În România, azi 3 6-25 Abraham, Dorel (coord.) Influența media asupra comportamentului civic și electoral. Raport de cercetare final 3 26-49 Alexandrescu, Filip Elite și putere. Comentarii pe marginea lucrării lui Mattei Dogan, Configurații ale elitei la
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Bulzan, Carmen Schimbarea socială În colectivitățile rurale și efectele ei asupra mentalităților (o analiză de sociologie regională) 4 154-167 Chelcea, Septimiu (interviu) Ioan Mărginean la Împlinirea vârstei de 60 de ani 2 174-190 Chelcea, Septimiu, Jderu, Gabriel Preluarea datelor din sondajele de opinie publică În mass-media din România În anul electoral 2004: incorectitudine, subiectivitate și ambiguitate 3 96-107 Chelcea, Septimiu, Duduciuc, Alina, Ivan, Loredana, Moldoveanu, Andreea Atractivitatea feței, cercetare comparativă internațională: Italia, Olanda, România 4 48-68 Ciobanu, O. Ruxandra Migrația internațională
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Olanda, România 4 48-68 Ciobanu, O. Ruxandra Migrația internațională și schimbarea comunitară ca strategie de viață 2 124-140 Coman, Alina Percepții asupra stereotipurilor de gen În publicitate 1 101-116 Coman, Alina Comunicarea nonverbală În conduita simulată 4 99-108 Coman, Claudiu Sondajul de opinie și manipularea 3 77-89 Comșa, Mircea Rata de participare, supraraportare și predicții electorale 3 50-76 Constantin, Marin Paul H. Stahl despre Școala sociologică de la București 2 42-58 Constantinescu, Monica Importanța legăturilor slabe În migrație 4 168-185 Datculescu, Petre
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de opinie și manipularea 3 77-89 Comșa, Mircea Rata de participare, supraraportare și predicții electorale 3 50-76 Constantin, Marin Paul H. Stahl despre Școala sociologică de la București 2 42-58 Constantinescu, Monica Importanța legăturilor slabe În migrație 4 168-185 Datculescu, Petre Sondajele de opinie publică În România, azi 3 10-20 Dungaciu, Dan Stat, etnicitate și ,,plurarism religios” În Balcani. Cazul românilor/vlahilor din sud-estul Serbiei 2 71-88 Geacu, Sorin, Dușan, Stoian Grădinăritul Într-un sat din sudul Moldovei - Drăgușeni (jud. Galați) 4
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
contextual-ecologică a grupurilor În societățile complexe 4 33-47 Ignat, Eugenia, Marina, Lucian Atitudini ale femeilor față de imbătrânire. Diferențe generaționale, stereotipii de vârstă și considerații metodologice 4 80-98 Iordache, Marcel Consumatorul și reclama. Teorii și modele comportamentale 4 118-131 Kivu, Mircea Sondajele de opinie publică În România, azi 3 7-21 Larionescu, Maria Controverse teoretice asupra dezvoltării sociale: puncte de vedere În sociologia românească 3 129-144 Lăzăroiu, Sebastian Sondajele de opinie publică În România, azi 3 7-25 Mărginean, Ioan, Precupețu, Iuliana, Precupețu, Marius
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
80-98 Iordache, Marcel Consumatorul și reclama. Teorii și modele comportamentale 4 118-131 Kivu, Mircea Sondajele de opinie publică În România, azi 3 7-21 Larionescu, Maria Controverse teoretice asupra dezvoltării sociale: puncte de vedere În sociologia românească 3 129-144 Lăzăroiu, Sebastian Sondajele de opinie publică În România, azi 3 7-25 Mărginean, Ioan, Precupețu, Iuliana, Precupețu, Marius Surse ale suportului politic pentru democrația din țările postcomuniste 1 41-59 Mărginean, Ioan Sondajele de opinie publică În România, azi 3 8-15 Măgureanu, Virgil Miza unității
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dezvoltării sociale: puncte de vedere În sociologia românească 3 129-144 Lăzăroiu, Sebastian Sondajele de opinie publică În România, azi 3 7-25 Mărginean, Ioan, Precupețu, Iuliana, Precupețu, Marius Surse ale suportului politic pentru democrația din țările postcomuniste 1 41-59 Mărginean, Ioan Sondajele de opinie publică În România, azi 3 8-15 Măgureanu, Virgil Miza unității europene 4 132-139 Milca, Mihai Evoluții politice și geostrategice În regiunea Mării Negre Înainte, și după căderea comunismului. Elemente pentru o sociologie a relațiilor internaționale 1 21-40 Neculau, Adrian
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
comunități rurale din județul Sibiu 4 243-266 Rujoiu, Octavian Spre un model constructiv de gândire În organizații: gândirea de echipă. Gândirea de grup vs. gândirea de echipă 3 202-209 Sandu, Dumitru Ideologii difuze În domeniul identitar-etnic 2 58-70 Sandu, Dumitru Sondajele de opinie publică În România, azi 3 9-16 Sandu, Dumitru Cultură și experiență de migrație În satele României 3 179-201 Stahl H. Paul, Stahl H.Henri Probleme actuale ale sociologiei Românești 1 5-15 Stoica, Aurelian Valoarea de adevăr a zvonurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ca cel condus de Tony Blair în Marea Britanie (Mair, 2006) și de Gerhard Schröder în Germania (Jun, 2006) sunt privite drept prime exemple ale acestui stil politic populist, din moment ce, în ambele cazuri, liderii politici nu conduc numai slujindu-se de sondaje de opinie și de specialiști în marketing politic, ci și îndreptându-se împotriva propriilor lor partide, cu scopul de a pune în mișcare reforme care, în mod prezumtiv, ar fi relevante pentru "popor". Principala problemă cu această abordare constă în
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pe Felipe Calderón de la Partidul Acțiunii Naționale (PAN) drept președinte legitim. Nucleul dur al partidului l-a sprjinit pe acesta, însă îngrijorarea privind instituțiile fundamentale ale democrației s-a extins mult dincolo de susținătorii dezamăgiți ai lui López Obrador. Potrivit unui sondaj de opinie din 2008, comandat de guvernul Mexican, 62% dintre respondenți se arătau în profund dezacord cu afirmația: "alegerile din țara noastră sunt curate". Este deci justificat să afirmăm că Mexicul este o democrație neconsolidată, în sensul în care, regulile
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Murphy 2006). În ciuda unui scandal de corupție în care a fost implicat șeful său de campanie și o încercare fără succes, din partea guvernului PAN, condus de Vincente Fox, de a-l discredita, campania a început cu López Obrador în fruntea sondajelor. În mintea sa, era deja câștigător. Pe vremea când era primar, el a depus eforturi consistente pentru a construi o alianță între clase, amestecând retorica populistă și programele destinate săracilor cu proiecte de lucrări publice pe placul clasei de mijloc
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cel mai important, în martie 2006, cu mai puțin de trei luni înaintea alegerilor prezidențiale, PAN-ul - nu PRD-ul sau López Obrador - au decis să meargă pe o formulă de campanie negativă, deoarece candidatul PAN-ului statea prost în sondaje și nu reușise să recupereze terenul pierdut. Fără nicio legătură cu retorica lui López Obrador, echipa de campanie a lui Calderón avea toate motivele să-l prezinte pe primul (așa cum de altfel au și făcut-o) drept un pericol pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
un membru de familie care primea respectivul cupon. Cu toate că alocația financiară nu era foarte mare, acest program a devenit popular printre vârstnicii care simțeau că reprezintă o povară pentru familiile lor, iar pe alții i-a salvat de la foamete. Un sondaj din 2002, arăta că 52% dintre persoanele care depășiseră vârsta de 70 de ani primeau acest ajortor, iar în rândul acestora 83% se declarau de acord cu politicile primarului López Obrador, a cărui rată de încredere era de doar 70
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
fi refuzat să organizeze proteste după alegerile din 2006, credibilitatea sa în interiorul PRD ar fi avut mult de suferit. Chiar și după efectele dezastroase pe care le-a avut strategia sa asupra rezultatelor partidului la alegerile parțiale din 2009, un sondaj dat publicității de ziarul conservator Reforma (29 august 2010) indica faptul că 61% dintre suporterii PRD (perredistas) îl preferau AMLO drept potențial candidat la alegerile din 2012, comparat cu 17% care îl preferau pe principalul sau adversar, primarul în funcție
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
al distribuției portofoliilor, ÖVP a fost cel care a dominat procesul de realizare a politicilor guvernamentale. Mai mult, conducerea FPÖ s-a confruntat curând cu o poziție și un raport nesatisfăcătoare și cu pierderi în rândul votanților. Alegerile provinciale și sondajele de opinie arătau că ÖVP era capabil să-și mențină sau să-și extindă sprijinul, în vreme ce FPÖ era slăbit, într-o manieră dramatică. Politica economică neoliberală, prioritatea unui deficit bugetar zero până în 2002 și politica socială restrictivă erau în contrast
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
să învețe o lecție (vezi Tabelul 6.2). Odată cu participarea în guvern, FPÖ avea acum șansa de a reprezenta aceste segmente ale societății care se simțeau excluse și de a implementa politicile pe care acestea le doreau. Într-adevăr, conform sondajelor de opinie, ponderea persoanelor care credeau că "Oamenii ca mine nu au nicio influență asupra acțiunilor guvernului" a scăzut, de la 32% în 1996 la 25% în 2001. Plasser și Ulram (2002: 104-5) susțin că această scădere s-a datorat, mai
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
printre cei care se considerau de "dreapta" (de la 83% la 43%) și printre susținătorii FPÖ (de la 63% la 36%) (Friesl et al., 2009: 216-21). Desigur, oricine trebuie să fie precaut atunci când încearcă să deceleze în tendințe pe termen lung din sondajele de opinie, care măsoară probabil doar atitudini de moment. În 2008, Austria a fost din nou guvernată de o coaliție SPÖ-ÖVP foarte nepopulară, caracterizată prin conflicte interne permanente, de aceea nu e de mirare că 43% din oameni au considerat
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în jur de 6 500 de comisii de sănătate locale, cu aproape trei milioane de participanți, au luat naștere în cadrul misiunii pentru asigurarea serviciilor sociale a lui Barrio Adentro și de acestea beneficiau aproape jumătate din populația adultă, conform unui sondaj public de opinie. Misiunea de subvenționare a hranei, cunoscută sub numele de Mercal, a venit în ajutorul unui procent și mai mare din masa de adulți, 71,6% din respondenții unui studiu pretinzând că au beneficiat de serviciile acestei misiuni
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de includere, regimul Chávez a făcut progrese considerabile în comparație cu democrația lovită de criză și discreditată a anilor 1990. Într-adevăr, la apogeul popularității sale la mijlocul anilor 2000, regimul Chávez a fost unul de succes în comparație cu alte democrații din America Latină. În sondajele de opinie la nivelul continentului realizate în 2005, de exemplu, cetățenii venezueleni au fost cei mai puțin înclinați, dintre toți respondenții din America Latină, să afirme că politica este prea complicată pentru a fi înțeleasă, s-au clasat pe locul doi
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a candida pentru senat în 1990 (Roberts, 1995: 95). Se spune că s-a aruncat în cursa prezidențială numai pentru a-și face publicitate pentru candidatura de la senat (Schmidt, 1996: 330-1). Cu șase săptămâni înaintea alegerilor, Fujimori era cotat în sondaje cu mai puțin de 1% (ibidem: 321); într-adevăr, fostul său contracandidat cotat ca fiind câștigător, romancierul Mario Vargas Llosa (1994: 434), susține că nu "s-a gândit nicio clipă la el", până la ultimele zece zile de dinaintea alegerilor. Ascensiunea lui
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de afaceri îi făceau campanie lui Fujimori în rândul săracilor din orașe (Daeschner, 1993: 171-4; Murakami, 2007: 208). În al doilea rând, Fujimori s-a prezentat cu succes în calitatea sa de persoană din afara sistemului și de "om din popor". Sondajele arătau că "noutatea" și lipsa legăturilor partizate erau cele mai mari atuuri electorale ale sale, în vreme ce Vargas Llosa era afectat de legăturile sale cu partidele tradiționale (Cameron, 1994: 140)6. Însă, statutul de om din afara sistemului al lui Fujimori trecea
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]