13,470 matches
-
voioasă în construcția Fetița aleargă voioasă este un al doilea predicat al propoziției, un predicat secundar care exprimă o stare sau o calitate atribuită verbului prin intermediul substantivului”. Predicatul circumstanțial stă mai ales pe lângă verbele care exprimă mișcarea (a merge, a umbla, a se întoarce, a fugi, a intra etc.): Seara, când Simion veni de la cărăușie, băut și morocănos, bătrâna îl aștepta la poartă, să-i spună ceva. Se întoarse înnebunit în odaie. Predicatul circumstanțial poate fi exprimat prin adjectiv: Părea că
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
știu de vinovat. Oricum însă, eu găseam de vină pe tovarășul meu. Îl cred în stare de orice. 3. pronume a) fără prepoziții Unde-i stârvul mai mare, acolo vulturii se strâng toți. De când ți-am mărturisit prostia care-mi umblă prin cap, te văd alta. b) cu prepoziție Scuză-mă, dar te luasem drept altcineva. Drept cine mă iei oare? c) în construcții comparative L-am lăsat cât tine. 4. numerale a) fără prepoziție Plecat-am nouă din Brașov. Era
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
numerale a) fără prepoziție Plecat-am nouă din Brașov. Era încredințat de iubirea ei și n-avea nici un motiv să n-o socotească întâia. b) cu prepoziție Orice fac, mereu mă nimeresc drept al doilea. 5. verbe a) la gerunziu Umblă întărâtând câinii prin sat. A fost detașat, dar trebuie socotit ca făcând parte din colectivul nostru. Tocmai atunci se auzi miorlăind la ușă coiotul. Reflexivele impersonale pot fi considerate ca făcând parte din diateza reflexivă. b) la infinitiv Acum întâiași
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
datele privind delimitarea străvechilor hotare ale perimetrului în care s-a format, dezvoltat și evoluat comunitatea în atenție sunt necunoscute, astfel încât, ca la toate vechile noastre așezări, ele se definesc a fi fost pe acolo „pe unde din vechi au umblat, au folosit, au trăit”. Mărturiile hotarnice de mai târziu, în care le găsim astfel menționate, îndrituiesc părerea că erau destul de întinse și înconjurau un teritoriu cu mult mai extins, ca suprafață, decât cel în care se va afla obștea umbrăreșteană
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satul exista în timpul domnului Ștefan cel Mare și moșia pe care e situat e dăruită de acest domn la 34 luptători, pentru serviciile aduse la înfrângerea muntenilor; autorii enumeră în continuare numele bătrânilor, aceiași cu cei 34, pe care a umblat moșia răzeșească a Umbrăreștilor, păstrați de tradiția orală, dar și documentar. Precizăm că respectivii autori, insuficient informați din sursele documentare și literatura de profil, folosesc termenul jumătate ca nume propriu, deși în speță este vorba de atribuirea, prin hotarnica făcută
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ceea ce nu poate fi acceptat. Dar rămâne important de reținut faptul că tradiția cu privire la întemeierea satului Suraia este identică, în esența sa, cu tradiția privind întemeierea satului Umbrărești, că numărul de bătrâni este exact același, 34, că ambele sate au umblat pe acest număr de părți și că numele lor, al celor 34 de bătrâni, sunt identice cu acelea păstrate prin viu grai la Umbrărești, până la colectivizarea forțată, atestate și documentar prin numeroase surse arhivistice. Pentru edificare, reproducem o parte din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
capii de familie, bărbați, unii dintre aceștia putând fi gineri ai foștilor bătrâni. Un caz elocvent în privința existenței reale a bătrânilor ni-l oferă satul și moșia Lieștii, din ținutul Tecuciului, unde cei cinci bătrâni, pe care se documentează că „umbla” moșia în vechime, și anume, „Frățilă, și nepoții lui, Mareș și Florea și Danciul și Bădea”, cu uric de la Ștefan cel Mare din veleatul 7003 (1495) ianuarie 12, moșie dăruită lor „pentru slujbă dreaptă și credincioasă”, se vede a fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satul Torcești”, stabilindu-se descendenții acestora, găsim în fruntea celor opt părtași din „bătrânul lui Gurban” pe un „Hilip din Umbrărești” cu urmașii săi, Mihail Epure, tot umbrăreștean, fiul său, Nastasiuc, el fiind unul din cei 34 bătrâni pe care umbla satul Umbrăreștii-răzeși, menționat în acte ulterioare cu funcția de iuzbașă. Dar sunt și alte nume comune Umbrăreștilor și Torceștilor, dintre ele amintim cele mai frecvente: Murgoci, Tiron, Tonu, Druță, Mustea, Lupu, Mocanu etc. Păstrarea entității răzeșești cu numele de Slobozia-Torcești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la început integrată celei a Umbrăreștilor, de care se va separa mai târziu. Ar mai fi de semnalat că nu am întâlnit nici un act în care să se specifice pentru Torcești că hotarele au fost „pe unde din vechi au umblat”, dar nici vreunul în care să se arate stabilirea sau fixarea lor într-o anumită vreme. Nu ne rămâne decât să acceptăm, până la o probă contrarie, că hotarele i-au fost trasate din vechime și sunt contemporane cu cele ale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ocolul mai multor sate”. De asemenea, împărțirea satului numai pe patru bătrâni, aproximativ la fel cu Lieștii, împărțit pe cinci bătrâni, ar pleda tot pentru ipoteza enunțată, a exitenței vetrei satului Torcești din vechime. Cei patru bătrâni pe care a umblat moșia Torceștilor în trecutul îndepărtat se numeau: Gurban, Ciovlec, Căuie, Fetion, fiecare măsurând în lățime 250 de stânjeni domnești și cu lungimea din Călmățuiul Mic, la răsărit, până în apa Bârladului, la apus. Nici unul dintre numele de bătrâni de la Torcești nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu lungimea din Călmățuiul Mic, la răsărit, până în apa Bârladului, la apus. Nici unul dintre numele de bătrâni de la Torcești nu s-a păstrat în amintirea oamenilor de aici, pe cale orală, așa cum e cazul la Umbrărești, nici informația că satul a umblat în vechime pe bătrâni, datele acestea păstrându-se doar în documentele vechi. Numărul mic de bătrâni, cuprinzând o sumă mare de stânjeni, ne indică faptul că disoluția obștii, a devălmășiei absolute prin împărțirea moșiei pe capi de familie, s-a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
300 de călăreți, „domnul, încălecând, au pus pe spătarul Venin înainte, apucând drumul în gios la Torcești, la Tecuci, la satul lui spatarul Venin” (subl. I. S.). Până a reușit să-și stabilească tabăra militară la Galați, domnitorul și curtea umblau „din loc în loc, pe la Umbrărești, pe la Torcești și pe la Șerbănești, mai pe urmă și la Brăval” (sic !, corect Prival, sat pe malul Siretului, de pe actualul teritoriu al comunei Tudor Vladimirescu, situat atunci la un vad de trecere peste Siret); subliniem
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din țară, în ele fiind înscrise numărul și felul morilor cu capacitatea lor de măciniș. Satele noastre apar în acest an cu următoarea situație: „1 moara cu trei pietre pe apa Bârladului, pe moșia Umbrărești, a dumisali postelniceasa Elinco Manu; umblă [...] numai primăvara și toamna, iar piste an cu zăpor; 2 mori cu 6 pietri supt un acoperemânt cu legătură, tot pe apa Bârladului, pe moșia Torceștii a dumisali spat/arului/ Mihalachi Canta, însă în care vreme umblă nu să știe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
postelniceasa Elinco Manu; umblă [...] numai primăvara și toamna, iar piste an cu zăpor; 2 mori cu 6 pietri supt un acoperemânt cu legătură, tot pe apa Bârladului, pe moșia Torceștii a dumisali spat/arului/ Mihalachi Canta, însă în care vreme umblă nu să știe, căci este nouă și abătută din apa Bârladului pe o gârlă unde nu ș-au făcut apa loc”. O instalație asemănătoare este consemnată la satul Drăgănești, adică tot „2 mori cu 6 pietri supt un acoperemânt cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
apa Bârladului pe o gârlă unde nu ș-au făcut apa loc”. O instalație asemănătoare este consemnată la satul Drăgănești, adică tot „2 mori cu 6 pietri supt un acoperemânt cu legătură pe apa Bârladului [...] a dumisali vornicului Mihalachi Sturza, umblă neîncetat numai primăvara și toamna, iar piste an cu zăpor”, aceasta fiind în funcțiune. Cum vecinii noștri de la răsărit ne vizitau nepoftiți destul de frecvent, vedem că fenomenul mai sus arătat, înregistrarea morilor, se repetă în 1853 (poate va fi fost
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cândva „Arhondei, nepoata Iorgăi postelnicului” de pe vremea lui Vasile Lupu, dar și lui Dumitrașco Cârnul, stolnic mare în timpul aceleiași domnii, în ea se consemnează că „s-a pus o piatră la Topile, în țărmurile Bârladului celui săcu, pe unde au umblat Bârladul cel vechiu, și lângă drum” (subl. n.), desigur un drum local păstrat pe lângă un vechi curs al Bârladului. Aceiași hotărnici, Constantin Zbere stolnic și Sandul, fost căpitan din Umbrărești, cu megieșii, urcă „la deal înspre apus, prin dumbravă, pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșie. Este vorba de țiganii din categoria numită vătrași, cu așezări stabile pe vatra satului sau în jurul curților boierești unde practicau meseriile de vizitii, fierari, bucătari, cojocari, lăutari etc. Ei se deosebeau de categoria țiganilor numiți șetrari, adică acei care umblau din loc în loc, cu șatra, sub conducerea unui vătaf de țigani, om de încredere al boierului stăpân, deci care nu erau obligați să stea pe moșie, ci umblau prin țară, practicând diferite activități meșteșugărești aducătoare de venituri (ursari, lingurari, muzicanți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
etc. Ei se deosebeau de categoria țiganilor numiți șetrari, adică acei care umblau din loc în loc, cu șatra, sub conducerea unui vătaf de țigani, om de încredere al boierului stăpân, deci care nu erau obligați să stea pe moșie, ci umblau prin țară, practicând diferite activități meșteșugărești aducătoare de venituri (ursari, lingurari, muzicanți ambulanți etc.), o parte din aceste venituri revenind stăpânului lor în fiecare an. Cum în foaia de zestre de mai sus nu figurează alte sate decât Torceștii și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe fața pământului, închegându-se sumili a mai multor (răzeși n. n.) la un locu, dispicându-să stânjănu în opt palmi, palma în opt palmaci, palmacu în douăsprezăci linii și linia în douăsprezăci puncturi, cu analoghie însă de scădere și înmulțire după cum umblă tot trupul moșii”. Întâlnim aspectul acesta și la Umbrărești, dar mai puțin precizat decât la Cudalbi, când, în decembrie 1835, cilenul trimis de Judecătoria ținutului Tecuci, medelnicerul Dimitrie Papadopol, stabilește la fața locului părțile vândute și nevândute de către răzeșii „din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se întărește transmiterea proprietății). În anul 1667 decembrie 15, Florea, căpitanul de Tecuci, face scrisoare, prin care stabilește o înțelegere în pricina dintre „Gligorie de Torcești și fiu-său, Vasile”, pe de-o parte, cu „Iordachi, așijdere de Torcești”, acesta umblând și mai înainte „fără ispravă”, acum îi împacă. Actul „s-au scris la casa popei lui Todor de Torcești”, de către Florea căpitanul. În anul următor, 1668 februarie, cu ocazia unei vânzări menționată mai sus, este menționat în rândul martorilor „popa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]