3,598 matches
-
scrisului, mai închegat, mai profund, uneori chiar tulburător prin tematica socială abordată, dar fidelă versului rimat de început. Ne dăruiește astăzi o carte în care adună poezie scrisă cu gingășia și puritatea lacrimii călduțe de copil când sufletu-i se îmbată cu miresmele amintirilor copilăriei și, mai nou, a adolescenței timpurii, semnând cu toată încărcătura de sentimente ce-i stăpânește ființa plăpândă patru capitole, elemete care amprentează vizibil viața și creația ei: „Nostalgice chemări, copilărie”, „Mamei dăruite”, „Primăvara amintirilor” și „Suflet
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
scrisului, mai închegat, mai profund, uneori chiar tulburător prin tematica socială abordată, dar fidelă versului rimat de început. Ne dăruiește astăzi o carte în care adună poezie scrisă cu gingășia și puritatea lacrimii călduțe de copil când sufletu-i se îmbată cu miresmele amintirilor copilăriei și, mai nou, a adolescenței timpurii, semnând cu toată încărcătura de sentimente ce-i stăpânește ființa plăpândă patru capitole, elemente care amprentează vizibil viața și creația ei: „Nostalgice chemări, copilărie”, „Mamei dăruite”, „Primăvara amintirilor” și „Suflet
MARTIE 2014 (COLECŢIA LIRIK) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353672_a_355001]
-
Azi am de gând să-mi deșeuez caii. să le dau jos căpestrele, să nu-i mai țesăl! să-i las să-și aleagă pajiștea, și nici măcar să nu-i supraveghez când pasc. Doar să-i privesc și să mă-mbăt de libertatea coamelor fluturate în vânt și de ropotul copitelor înspre sălbăticie. 2 celos Mă frânge dureros extatic dialogul. Abia perceptibil, profund și grav, ...mai grav Mă frâng și mă-mpart corect și echitabil la doi, pe coarde de violoncel
POEME de LUCIA BIBART în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353717_a_355046]
-
Sunt marea care-ți sărută buzele înfierbântate de arșița iubirii încă nenăscute sau cerul înstelat care te îmbrățișează în tăcere, așa cum pot fi și luceafărul ce strălucește aninat la zenit în revărsatul zorilor. Îți port în gând suspinul și mă îmbăt din tăria sentimentului de împlinire... Te doresc lângă mine să-ți sărut pleoapele, să-ți sărut bărbia cu adâncitura ei din mijloc ce-ți dă acel farmec cuceritor, irezistibil oricărei femei. Vreau să te ating, să-ți mângâi mătasea fină
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354066_a_355395]
-
deoarece atâția tineri adunati la un loc nu mai văzusem decât în Timișoara, la festivalurile la care luam și eu parte - Festivalul berii, Festivalul vinului și alte astfel de evenimente la care tinerii se adună să se destrăbăleze, să se îmbete, să chefuiască. Vă dați seama că a fost o discrepanță enormă între ceea ce am trăit eu în Timișoara și ceea ce am trăit la acel Cort al întâlnirii, unde era prezent Duhul lui Dumnezeu. Dumnezeu m-a sensibilizat, m-a făcut
ERAM DISPERAT DUPĂ MUZICĂ HOUSE ŞI PORNOGRAFIE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354173_a_355502]
-
crescut ca un copil în dorul meu Și de-atunci, iubito, mă întreb întruna, Cum a dormit atâta, Dumnezeu? Ai crescut, ești mare Și frumoasă tare, Dar acum alergi prin visul meu; Când ți se face sete Vii ca să te-mbete Lacrima ce a născut mereu. Să te scalzi, iubito, în valuri liniștite Ce se zbat cântând în ochii mei Și să stai la soare, întinsă pe frunze, Să-ți usuce trupul, doar sărutul meu Și să cânți la harfă, pe
TE-AM VISAT ODATĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354603_a_355932]
-
naștere. Plantele își împrospătaseră obrajii în roua dimineții. Așteptau, să-și facă intrarea în lume ... să atragă atenția Crinului Imperial. Aveau să fie dezamăgite. Inima lui era dăruită. Regina Nopții îl primea în grădinile secrete, ținut captiv în mrejele ei, îmbătându-l cu parfumul exotic. Sora lui, Mușcata, rebelă și plină de personalitate, fugise în lume cu sălbaticul Mac, hipnotizată de puterea lui de seducție. Vântul adia ușor. Se făcea simțit, aducând cu el reinnoirea primăvăratecă a vegetației. Diafană, Crăiasa Florilor
POVESTE DE PRIMĂVARĂ de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354617_a_355946]
-
un crin de lumină, semn că tu fuseseși ales de Providență pentru cinstea de a te logodi cu Fecioara Maria din tribul lui Iuda, înzestrată cu atâtea virtuți îngerești, ca și tine. Ce sfântă adiere de crini în văzduh ne îmbată, bucurându-ne irișii cu albul strălucitor și imaculat al fecioriei! Cât admirăm această sfântă legătură cu Regina fecioarelor, a tuturor sfinților! Păzită cu strășnicie de fidelul și castul soț și pusă la adăpostul privirilor curioase ale tribului. Ca orice tată
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354665_a_355994]
-
e dat să se-nveșmânte. ALUNG-ACUM ÎNGHEȚURI ÎN ABIS Alung-acum înghețuri în abis Și lasă-ți inima-n caldura lină Să impletim cuvinte-n paradis Țesute-n doruri fine de lumină. Te-ntoarce-n basmu-acela, ostenit, Al viselor meleag care te-mbată De-n brațe-ți tremur, poate-am amețit Mă iartă-n palma lunii preacurată. Strivindu-mă-n decor înnămețit În alb de nea și-o stea nevinovată Ne cântă clipa valsul nesfârșit Pe-o ciutură de vremuri înghețată. Lăsa-vom
POEME DE IARNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354749_a_356078]
-
îi risipim popasul Viclean, de vrea să vină înapoi, În zeghe-și va afla de-a pururi masul. Din basmul nostru ninge în cuvânt Cu nestemate de trăiri sublime Nu sunt o sfânta, tu nu ești un sfânt Dar ne-mbătăm cu-a iernii prospețime. DIN TRUPUL SLOVEI NE HRĂNIM TĂCUȚI Din trupul slovei ne hrănim tăcuți Sorbim cu sete din căușul vorbei Când visele-mpletim la gura sobei Și peste amintiri pășim desculți. Retortele de suflet fierb simțire Zăpezile ne
POEME DE IARNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354749_a_356078]
-
viață Înflorind în liniștea din crânguri Pumni de ghiocei, miresme fine Ochi ce strălucesc râvnind iubire Umbrele se sting, când din stamine Aripi cresc spre cer în nemurire... SORBIM DIN TRUPUL CLIPELOR NECTAR Sorbim din trupul clipelor nectar Și ne-mbătăm cu sevele din muguri Se logodește luna-ntr-un umbrar De flori topite-n înroșite-amurguri. În suflet, caldă, tinerețea-nfloare Din visul nerostit se-ntorc albine Și-n zbor șovăitor peste ponoare Își pleacă fruntea-n lacrimi de verbine. Când izvodesc
POEME DE IARNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354749_a_356078]
-
a o bucura, mai ales, pe bunica sa Suzana, o unguroaică neaoșă din Transilvania, fostă barmaniță într-un birt din Cluj-Napoca. Ea ne povestea, în timp ce-și bea nelipsita ei cafea și fuma tacticoasă o țigară, că atunci când se îmbăta vreun consumator și avea chef de scandal, îl lua în spinare și îl arunca direct în stradă. Din acest motiv, îi știau toți de frică și porecliseră birtul “La unguroaica afurisită”. Nimeni nu sufla în fața ei. Nici acum nu-mi
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
să fie mândru de frumusețea nemărginită a școlii - acel palat al înțelepciunii, din care este bine să adune în fiecare zi nestematele ascunse între copertele cărților. Să nu uite că grădina învățăturii este imensă și culegând din ea, se vor îmbăta de mireasma și frumusețea sa neasemuită. Vor putea înțelege lumea cu toate misterele ei... Așadar, stimați elevi, vă îndemn să strângeți cu bucurie mănunchiul cunoștințelor în mâini, să-i adăugați în fiecare zi altă și altă floare, astfel încât, când veți
PRIMUL CLOPOȚEL AL ANULUI ȘCOLAR 2015-2016 de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347137_a_348466]
-
pară niște muguri plini, din care înfloresc aievea - veșnicii.” Blaga pribeag sunt fără tine, femeie, ca un pom în furtună, învelește-mă cu dragostea ta și apără-mă de viscolul vieții sunt cel mai singuratic suflet, aș vrea să mă-mbăt, să dărâm orice vis ce se cuibărește în inima mea, orice altar barbar ce-mi aruncă pocalul în haos, se sparge de cer un corn de lună când râzi tu și noaptea devine poveste care-și întinde clipele pe lințolii
POEM DE DRAGOSTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347171_a_348500]
-
gândesc că nu ar fi rău totuși să le dedic câteva versuri, poate îi îmbunez, poate reușesc într-un fel să îi exorcizez: „Te invit la dans, Martine,/ Să te-nvăț hora, stăpâne,/ Să dansăm brâu și tangou,/Să te-mbăt cu mult lichior./ Să te bucuri, împărate,/C-ai dansat și tu o noapte/ La poale de codru, frate,/ Și-ai uitat de tomberoane,/De miros dulce de carne./ Te-ai suit pe bicicletă/ Și-ai uitat de pui, băiete
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]
-
de tomberoane,/De miros dulce de carne./ Te-ai suit pe bicicletă/ Și-ai uitat de pui, băiete,/ Ai rupt pedalele în două/Cu chintalele vreo nouă./ Anul Nou când o veni/Să bei șampanie cum o fi?/Să te-mbăt cu vin și țuică/ Să-ți treacă dorul de ducă,/În bârlog să stai cuminte,/Să mănânci ramuri crescute/ În pădurea de pe munte./ O veni vremea vreodată/Să uiți năravurile toate,/Să ne primești cu frăție/ În a ta împărăție
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]
-
urce Și fantasmele cu îngeri și cu zei m-ar copleșii Pentru că pe cerul minții mai avem un drum greșit... Dar ne-ntoarcem cu ninsoarea, fetele din alte zări, Unde ard atît de triste doar visatele cărări- Floarea dulce mă îmbată, păpădia mea suava, D-aia la apusul zilei sînt femeia cea mai slabă Nu rîvnesc să am imperii de zăpadă grea și rece- Doar în clipele sublime m-aș înscrie si-as petrece Sînt femei ce au în viață doar
DACA N-AR FI PRIMAVARA MAI AMARA SAU MAI DULCE de CRISTINA LILA în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357070_a_358399]
-
coboară... Știu pe unii care-ți jură Că-i la fel și pentru ei... Da, dar scara lor e-n...șură Și-are numai...doi fuscei. Unuia, ca o ironie-a soartei În căsnicie-avea probleme, Căci mult prea des se îmbăta Și nu se întorcea devreme Cum îi cerea nevasta sa. Pan’ ce-ntr-o zi, întors la vreme Și treaz cum rar i se-ntâmpla, Găsi nevasta cu un nene Ce-avea...nevastă care bea. (auto)Epigramă ...cu gândul la
EPIGRAME CARE ÎNTREC...MĂSURA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357118_a_358447]
-
zi. Chiar dacă alături, tocmai se îngroapă un mort și familia aruncă pumni de țărână pe sicriu. „Tatăl nostru carele ești în ceruri”...se aude Cântarea Domnească, printre frânturile de melodii lăutărești: „Cu lăutarii după mine/ iar mi-e bine iar mă-mbăt/ iar o iau de la-nceput!” Sau: „Of, viața mea!” Se cântă, se bocește, se dansează, se împarte pomana, cine mai ține cont? O dată intrat în horă, trebuie să joci. Chiar și țigănește. Stau și mă întreb: s-au schimbat într-
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
mormintele bunicilor și ale străbunicilor, să le curățăm, să le îngrijim. Mama ne învăța, cu literă de lege, să nu luăm nici măcar o floricică de cireș din cimitir, că e mare, mare păcat. Nici măcar o floricică de liliac care te îmbăta cu parfumul și culoarea. Noi ne jucam cu melcii, aflați din belșug sub tufele de liliac. Mai strângeam și buburuze și fluturi și le dădeam apoi drumul. Ne era frică să nu păcătuim, dacă le prindeam în cimitir, pe o
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
urce Și fantasmele cu îngeri și cu zei m-ar copleșii Pentru că pe cerul minții mai avem un drum greșit... Dar ne-ntoarcem cu ninsoarea, fetele din alte zări, Unde ard atît de triste doar visatele cărări- Floarea dulce mă îmbată, păpădia mea suava, D-aia la apusul zilei sînt femeia cea mai slabă Nu rîvnesc să am imperii de zăpadă grea și rece- Doar în clipele sublime m-aș înscrie si-as petrece Sînt femei ce au în viață doar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
unde să urceSi fantasmele cu îngeri și cu zei m-ar coplesiiPentru că pe cerul minții mai avem un drum greșit...Dar ne-ntoarcem cu ninsoarea, fetele din alte zări,Unde ard atît de triste doar visatele carari-Floarea dulce mă îmbată, păpădia mea suava,D-aia la apusul zilei sînt femeia cea mai slabaNu rîvnesc să am imperii de zăpadă grea și rece-Doar în clipele sublime m-aș înscrie si-as petreceSint femei ce au în viață doar un ideal morbid
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
lui dintr-o suflare și pe urmă plângea și își lăsă saliva să-i curgă din gură așa de abundent că tata-mare nu se îndura să-l vadă suferind și își împărțea a doua cană prietenește cu el. Dacă se îmbăta Cartuș sau nu, nu știu, dar știu că tata-mare se amețea destul de bine, că îl mângâia și îl săruta pe Cartuș până când acesta, plictisit, sau pleca singur, sau pleca gonit de tanti Oala, care, enervată, îl amenința pe tata-mare că
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
Acasa > Strofe > Creatie > BALADA VISĂTORULUI Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 929 din 17 iulie 2013 Toate Articolele Autorului fă-mă, doamne, fiu de drac, îmbătat cu flori de mac, mândrele ca să mă-nvie cu miros de iasomie, iar la răsăritul lunii să mă scalde în petunii și apoi să mă blesteme în ocări de crizanteme, de poate, să mă-nvelească cu frunze de îngerească în
BALADA VISĂTORULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357215_a_358544]
-
-o în marea literatură care ne-a definit ca oameni și ne-a atras în chip irezistibil pentru ceea ce trebuia să devenim mai târziu. Dulceața slovei acestei autoare este molipsitoare și plină de must care te amețește și uneori, te îmbată. Satul copilăriei, rămas în memoria scriitoarei precum și icoana bunicului, sunt vii și acum, după mai bine de jumătate de veac: “Bunicul ducea narațiunea în felul lui, țărănesc, dar cu sămânța filosofiei universale bine păstrată în substratul cuvintelor, un dialect local
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]