6,312 matches
-
smerenia, chiar și la cei la care nu te-ai fi așteptat deloc. Se intră în acea stare zero, care are loc de obicei cu o oră înainte de a atinge sfintele moaște, când oamenii participanți la pelerinaj devin mult mai împăcați cu gândurile lor, cu Dumnezeu și cu semenii din jur. După ce treci de raclă și ești expulzat din zona aia de sacru, aproape că nu știi ce se întâmplă cu tine, iar smerenia se transformă în uimire. Ar fi bine
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
cu trenul, dar știu că este și autobuz. Am să sun să aflu programul curselor. — Virgil, frate, îmi doresc mult să te duc acasă! E ceva timp de când nu am mai fost pe la tine. Aș vrea să cred că suntem împăcați, că dispare ura și neîncrederea. Contrar așteptărilor, Virgil nu comentă cele spuse. Ochii săi încă mai păstrau tristețea eșecului în căsnicie. Dimineață au pornit la drum. Dar mașina ta? Cum se face că nu ai venit cu mașina? Am lăsat
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383979_a_385308]
-
De data aceasta soțul își strecură brațul pe sub gâtul firav al soției care se cuibării cuminte la pieptul său. Gândurile le zburau aiurea. Pătru șopti parcă mai mult pentru sine: - Cu siguranță mă voi întoarce cu bine din călătorie și împăcați sufletește ne vom continua viața pe care ne-a lăsat-o Bunul Dumnezeu. Ne vom crește cu drag copiii și poate vom avea parte, ca la anii bătrâneții, să ne legănăm pe genunchi nepoții. - Te voi aștepta cu sufletul la
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
E DOR... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Vineri, 29 Ianuarie 2016 Știu că ți-e dor de cuvintele mele, Mai ales noaptea, când afară-i târziu, Să te îmbraci împăcată cu ele Și eu până-n zori să te scriu... Știu că ți-e dor să auzi cum coboară Liniștea mea peste tine flămândă, Sufletul tău e ca o vioară, Arcușul mi-e gândul ce stă la pândă. Ce dulce-i
ȘTIU CĂ ȚI-E DOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384013_a_385342]
-
sărut, ca mai apoi să se piardă în taina unor universuri neexplorate învelit în împăcare. “Mă intorc doar o clipă, un bob de zăbavă,/ S-ating glezna-ți albă c-un ultim sărut,/ Sorbitor însetat din prea dulcea-ți otravă,/ Împăcat să mă pierd către necunoscut.” ( Vremea împăcării ) Veșnicia se poate ascunde într-o clipă de maximă intensitate în care sufletul cunoaște profunzimi aparte. Însă această frumusețe a clipei profunde poate fi umbrită de amăgiri din trecut care ne împiedică zborul
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
de zăpadă care s-au așternut în larga imensitate cerșind nemurirea. “Se-adună norii peste frunte,/ Ca amintirea să mi-o șteargă,/ Fulgii zăpezilor cărunte,/ Plâng în imensitatea largă.../ Curând mă-nvăluie uitarea/ Și ceasul bate tot mai rar,/ M-am împăcat și cu iertarea,/ Ura meschină e-n zadar./ Răsună dangătul de clopot,/ Printre decepții și ruine,/ Sub al aplauzelor ropot,/ Cade cortina peste mine.” ( Clopotele ) În memoria marelui poet Adrian Păunescu, Dumitru Marian Tomoiagă a zugrăvit în versuri un tablou
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
ale fiicei sale. Angela, având părinții bugetari, cu posibilități financiare limitate, prefera o facultate locală, cu speranța că va intra în calitatea de bursieră, așa că a optat pentru Universitatea Politehnică din București, la facultatea de stat. Era mai liniștită și împăcată cu ea însăși, știind că nu vor fi probleme la admitere. Sorin și-a ales așa, cum era de așteptat Universitatea Tehnică de Construcții București. Dorea să fie intelectualul familiei. Păcat că nu mai putea să-i aibă pe frații
EPILOG de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384035_a_385364]
-
Hristos Însuși a zis: „Iar când va veni Acela, Duhul Adevărului, vă va călăuzi la tot adevărul” (Ioan 16,13). Conștiința misiunii trebuie lărgită, iar misiunea Bisericii nu a înțeles alegerea ca supremație. Aceasta este misiunea Bisericii, marele mister: ea împacă totul și ceea ce este pe orizontal și pe vertical. Misiunea sa este a chemării, a slujirii și împăcării. Referințe speciale avem la Sf. Ap. Și Ev. Matei - cap.10 și Luca - cap. 9 din ele rezultă legătura indisolubilă dintre evanghelizare
EMILIAN LOVIŞTEANUL – EPISCOP VICAR, ÎNFĂPTUIREA MISIUNII BISERICEȘTI ÎN PAROHIE ȘI MĂNĂSTIRE, EDITURA “MITROPOLIA OLTENIEI”, CRAIOVA, 2015… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384012_a_385341]
-
îți cântă rugi, La drum mereu plecat să fii, Să tot iubești și să nu știi. De fericire să fii beat, Să nu știi ce ți s-antâmplat, Lumea să-ți pară paradis Totul să fie ca de vis. Să te împaci mereu cu tine, Să ai parte numai de bine, De nimic să nu ai teamă Și să nu bagi lumea în seamă. Devino cât mai înțelept, Alege-n viață drumul drept, Și să te rogi la Dumnzeu Lumină să îți
SPERANŢA de IONEL GRECU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384077_a_385406]
-
pe față, sub Qarr bătrân obosit de vremuri două suflete se jucau cu dorul îndrăgostit. Pe ramura gârbovită a Stejarului bătrân cânta bucuros un canar, melodia sa amestecată ca o flacără gemete, oftaturi, rugăminți, îmbrățișare... Ploaia năpustește peste pământul nefericit împacă Stejarul topit în plâns, stropii alunecă peste fruntea gândită într-o dulce dezmierdare mult așteptată. Dintr-odată pe cer clipește o stea invidiază beția sufletelor sub Qarr, oh, cât de fericiți am fost astăzi ploaia uda trupul și sufletul... PRIVIRI
ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/384093_a_385422]
-
oul?! Când m-a sunat nevasta, i-am spus: „ n-am telefon!” — Cum vine treaba asta?!... Acu-mi vorbești la foehn?!... Ia zi-mi, ce... faci acolo?!... Zău, că nu fac nimica; M-am cam certat cu foehnul și ne-mpăcăm. Cu sticla. Referință Bibliografică: Dacă nu zâmbim, măcar să râdem!... FOEHNUL BAHIC / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1912, Anul VI, 26 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DACĂ NU ZÂMBIM, MĂCAR SĂ RÂDEM!... FOEHNUL BAHIC de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383364_a_384693]
-
ceva, v-ați certat până s-a descărcat telefonul, tu chiar nu vezi că nu merge, draga mea verișoară ?„ „Să-ți zic coșmarul, lasă-l pe Dan, nu mai am nicio treabă cu el, de data asta nu mă mai împac... Coșmarul îl aveam din liceu, mi s-a repetat de câteva ori, da’ știi ce e ciudat, nu l-am putut spune nimănui niciodată ! Uite acum îmi dau seama că tu ești primul căruia îi vorbesc despre asta...„ „Așadar, după ce că
SEMNE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383494_a_384823]
-
Cristina P. Korys Publicat în: Ediția nr. 2261 din 10 martie 2017 Toate Articolele Autorului Când neguri se aștern peste clipe Iar speranțe se cern în risipe, Lasă-ți tristețile și dorurile, La noapte, să plece în lumea lor, Fii împăcat cu sufletu-ți, omule, Nu uita că ești doar un trecător... Prin lume hoinar o vreme pășind, Spre zile mai luminoase veghind Printre nopți amare și nesfârșite Pe chip lăsate-n timp a fi citite, Vor fi încă multe lupte
CÂND NEGURI SE AȘTERN PESTE CLIPE de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383527_a_384856]
-
umbla desculți în lume Fără grai,și fără nume? Eu mușcam, dacă voiam, Chiar din „Mărul lui Adam” Ca să-ți fac ție pe plac Dar să-mi țin gura, să tac, Să-mi fie mie păcat Iar tu să fii împăcat! Oare crezi că n-aș putea Să dau mărul altcuiva? L-aș putea păstra în taină, Și ascunde într-o haină Aș ascunde haina-n cufăr Abțibild să pun un nufăr... Aș păstra cheia-n sertar. De care să n-
DE CE CREZI CĂ N-AM PUTEA? de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383622_a_384951]
-
George nu se mai putea scula din pat, nu mai putea să se hrănească, nu mai deschidea ochii, de fapt ochiul, căci celălalt era închis de umflătură. Pe deplin conștient de situația grea în care se afla, încerca să se împace chiar cu ideea morții premature, dar nu se lamenta, pentru a nu spori mai tare suferința bătrânei sale mame, Ana, și a surorilor Margareta și Aristița, toate greu încercate de această situație ; singura lor speranță era la Toma, fratele mai
PRONTOSIL ȘI RUBIAZOL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382817_a_384146]
-
Acasa > Poezie > Credinta > SĂ VINĂ MOȘ-NICOLAE Autor: Maria Ileana Tănase Publicat în: Ediția nr. 2168 din 07 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Viața mea e un copac, iar vârstă-i de bunică, dar cu asta mă-mpac, chiar de nu sunt mică. Am un suflet de copil, (doar anii mi-s bunici) și mă travestesc tiptil, în Alba ... și cei 7 pitici. Uneori, Cenușăreasa și-aștept prințul rătăcit, o fac pe supărăcioasa, dar calu-i ...nepotcovit. Alteori
SĂ VINĂ MOŞ-NICOLAE de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382837_a_384166]
-
noul curent apărut după postmodernism și teoretizat de Al.Florin Țene, încă, din 1997 ). O asemenea mentalitate izvorăște dintr-o tangență cu lumea fenomenală și din psihologia dezasperată, scoțând efect din oniric: “Se unduiau ușor/ În apa verde-albăstruie,/Păreau smaralde/Împăcate cu soarta lor.”( Lacrimi ).Sau: “A nins până la ușa sufletului./ Am încercat să dau nămeții deoparte,/Pentru ca inima să fie la adăpost.“ ( Urme...). Spre a stinge anxietatea lui adâncă, spiritual fuge în descripția unui teritoriu absolut, închipuind utopii în gustul
MENUȚ MAXIMINIAM SAU TRENUL CU METAFORE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382840_a_384169]
-
cu miorlăitul că în noaptea asta începe festivalul Primăverii! Motanul mire pufni țâfnos și-l scuipă jignit: - Sss! Mersssi, dom'le, merssi, știam și noi! Puteai să fii politicos și să ne oferi niște locuri pe bancă. Până la urmă se împăcară și întreaga nuntă de pisici amână cheful cu miorlăieli, luând loc pe bancă între Grivei și Azorel. Când se termină foiala și se umplură băncile, pe sub caiși apăru o orchestră de greieri, toți în frac, scârțâindu-și instrumentele. Întrebai pe
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
argument al cinstirii icoanei, față de interdicția mozaică a chipului cioplit, o prețioasă precizare a deosebirii între idol și simbol. El a fost făcut pentru prima dată în istorie de către Părinții Bisericii în timpul marilor contoverse iconoclaste. Prin ea a putut fi împăcată în conștiința creștină, contradicția aparentă din Vechiul Testament între interdicția chipurilor cioplite (Exod. 22, 4-6; 22, 25; 32, 1-4; Levitic 26, 1; Deuteronom 4, 19-20; 27, 15) și porunca de a se turna doi heruvimi în cortul sfânt( Exod. 25, 18-21
„ANUL OMAGIAL AL SFINTELOR ICOANE, AL ICONARILOR ŞI AL PICTORILOR BISERICEŞTI” DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382857_a_384186]
-
din iubire-am fost creată S-o manifest-n toată ființa mea, Ea,de aceea mi-a fost destinată Ca pe-un vaccin la veninul altora! Acum că sunt imună,vă zic: -Nu-i un secret prea mare ,a reuși, Mă împac cu soarta iertându-i câte-un pic Și-nțeleg că cea mai grea lecție-i,A IUBI! Și-i voi iubi pe toți deopotrivă, De-mi vor binele sau răul, Eu am cunoscut iubirea-aceea milostivă De care nu-i capabil
AM CUNOSCUT IUBIREA... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382937_a_384266]
-
aibă lipsă de nimica, iar fiecare-i „Făt Frumos” ! Și e atâta de blajină ! Cu vorba caldă și sfătoasă rezolvă ceartă, ori pricină să fie liniște în casă. Când toată lumea s-a culcat o carte alină insomnia, iar sufletul e împăcat că liniștită-i e domnia. Cu ochii calzi și iubitori crezi că-i leoaică sau un tigru de viața-ncearcă uneori să tulbure vre-un echilibru ?! Cu multă stimă și respect DADO, Bușteni Referință Bibliografică: Nana... / Dorel Dănoiu : Confluențe Literare
NANA... de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382955_a_384284]
-
care-au scris tremurând, fiecare poem...fiecare blestem, rând pe rând... Spune-mi ceva despre noi, despre-a nostră iubire ce-a venit după ploi, despre cum ne iubim, despre tot ce simțim, despre cum ne certăm, despre cum ne-mpăcăm, despre-acele dureri care macină seri, despre lacrimi de dor despre viață...poveri, despre aripi tăiate care cad pe pământ rând pe rând... Spune-mi ceva despre-a lumii menire, despre tot ce-a adus în privire iubire, despre pruncul din
SALT PESTE TIMP- SCRISOARE CĂTRE EMINESCU de ANA PODARU în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382940_a_384269]
-
întâlnirea cu Sofia stârnise și în Vladimir amintiri nostalgice de demult, bacul pornii lin spre celălalt mal. Pe la jumătatea Dunării Vladimir rupse tăcerea spunând: ,,Te văd tare abătut Mihai.” ,,Închipuieți că după tot ce mi-a făcut vrea să ne împăcăm,” îi răspunse Mihai. ,, Asta înseamnă că te iubește mult,” spuse surâzând Vladimir. Îți arde de glume, i-aș fi dat niște palme acolo în stradă,” zise Mihai vrând să apară cât mai bărbat în fața lui Vladimir. Vladimir privi puțin Dunărea
PAȘI SPRE ABIS ( 3 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383006_a_384335]
-
și sfătuitor ia te uită ce binefăcător mi-am găsit eu. Lasă-mă mai bine în pace nu știu ce mă face să îți spun toate aceste lucruri, iar tu care văd că ești un mare filozof te întreb te-ai fi împăcat cu ea dacă ți-ar fi făcut ce mi-a făcut mie, haide să te văd acum ce zici?” Vladimir tăcu puțin privind cu ochii săi albaștri în zare unde Dunărea părea că se unește cu cerul, fața sa în
PAȘI SPRE ABIS ( 3 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383006_a_384335]
-
cumplit mie dor de familia mea, acum mă ascund de ei să nu mă vadă în ce hal am ajuns și beau ca să uit de toată nenorocirea mea. Iar la tine vine femeia asta a ta și vrea să se împace cu tine iar tu îmi spui că ești jignit și nu poți ierta și mă întrebi ce aș face eu categoric m-aș împăca, însă îți spun coboară de pe cataligele orgoliului tău, de altfel ce motive mai ai acum să
PAȘI SPRE ABIS ( 3 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383006_a_384335]