2,256 matches
-
acționează ca un agent de facilitare a schimbului de expertiză În domeniul supus cercetării, adică absorbția fondurilor europene. Concret, este vorba despre extinderea experienței programelor de mobilitate Erasmus și În domeniul atragerii și folosirii banilor europeni. 3.4.2. Rolul Împărtășirii cunoașterii la nivel organizațional „Multe organizații se străduiesc să folosească la maximum cunoașterea existentă În cadrul lor. În timp ce indivizii Își pot folosi cunoașterea În activitatea curentă și pentru luarea deciziilor, adesea, cunoașterea nu este Împărtășită și mijlocită la nivel organizațional de la
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Împărtășită și mijlocită la nivel organizațional de la o persoană la alta.”<footnote Leistner, Frank (2010), Mastering Organizational Knowledge flow: How to Make Knowledge Sharing Work, Published by John Wiley & Sons, Inc., Hoboken, New Jersey. footnote> Așa justifică Frank Leistner necesitatea Împărtășirii cunoașterii la nivel organizațional. Având În vedere contextul Managementului Cunoașterii, putem spune despre Capitalul Uman că este „... importanța oamenilor - abilitățile, cunoștințele și competențele lor - pentru creșterea economică”<footnote Keeley, Brian (2007), „Human Capital - How what you know shapes your life
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
a asista un solicitant. Este foarte important să putem să ne mutăm la un nivel superior, iar pentru a realiza acest lucru este necesar ca sistemul adoptat de Managementul Cunoașterii să fie capabil să faciliteze crearea unui spațiu benefic pentru Împărtășirea cunoașterii prin discuții și conversații, astfel Încât participanții să capete Încredere În ceea ce au de făcut, În loc de a aplica pur și simplu ceea ce știu. Conversațiile sunt desfășurate În cadrul Întâlnirilor sau al sesiunilor brainstorming, dar din păcate nu foarte multe organizații fac
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
cercetare, universităților de profil din Italia și cea a producătorilor, procesatorilor, autorităților și institutelor de cercetare din România. În 2011 s-a reușit crearea Consorțiului Laptelui din Țara noastră, după modelul Consorzio Latte din Italia. Platforma de networking și de Împărtășire a cunoașterii pe care o propune prezentul studiu este „Programul Erasmus pentru specialiștii În Accesarea fondurilor europene”, model care Împrumută ADN-ul programelor Erasmus din domeniul Învățământului superior și din cel al antreprenoriatului. Crearea unei rețele de Împărtășire a cunoașterii
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
și de Împărtășire a cunoașterii pe care o propune prezentul studiu este „Programul Erasmus pentru specialiștii În Accesarea fondurilor europene”, model care Împrumută ADN-ul programelor Erasmus din domeniul Învățământului superior și din cel al antreprenoriatului. Crearea unei rețele de Împărtășire a cunoașterii În domeniul fondurilor europene creează beneficii, cum ar fi: motivarea specialiștilor de a concura pentru a beneficia de stagii de mobilitate În cadrul unor structuri similare din Europa; dezvoltare personală și profesională; dobândirea de cunoaștere esențială de la organizații cu
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
un an pentru integrare Într-o structură-gazdă; mobilitate pentru instruire aprofundată, participare la evenimente sau lucrul efectiv Într-un proiect specific; mobilitate În cadrul unei instituții specializate din cadrul Comisiei Europene, În funcție de domeniul de activitate și de particularitățile programelor derulate. PLATFORMA CUNOAȘTERII ÎMPĂRTĂȘIREA CUNOAȘTERII PROGRAM ERASMUS COMUNITATE SPECIALIȘTI STRATEGIE COEZIUNE Din perspectiva acțiunii organizaționale, se pot aminti: grupuri de lucru pentru dezvoltare structurală: proiectarea ghidurilor solicitantului, Îmbunătățirea criteriilor și a capacității de evaluare, adaptarea procedurilor de achiziție etc.; rețele multidisciplinare de specialiști: implicarea
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
implicarea mediului academic, a băncilor, a patronatelor, sindicatelor, societății civile etc.; Înființarea de structuri educaționale/vocaționale interne: departamente de instruire a personalului, cercuri de dezbatere, colective de cercetare etc. În contextul Managementului Cunoașterii, mobilitatea este practic un mijloc specific de Împărtășire a cunoașterii, după metodele și criteriile enunțate În acest studiu. Avantajul este că, În urma unui astfel de program de mobilitate, se poate crea o rețea a cunoașterii, iar efectul acestor schimburi de cunoștințe poate fi materializat Într-un portal - platformă
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
fapt este un progres firav. Practic, s-a mutat accentul de la esența mecanismelor Politicii de Coeziune și, În special, realizarea convergenței, la tehnici de monitorizare și evaluare. Realizarea convergenței trebuie repusă În drepturi ca obiectiv primordial al accesării fondurilor europene. Împărtășirea cunoașterii prin crearea unui mecanism destinat schimbului de cunoștințe, crearea unei platforme specifice și transferul de bune practici vin să Împrospăteze viziunea specialiștilor despre scopul programelor de finanțare nerambursabilă. Prin această abordare structurată În domeniul cunoașterii se creează un instrument
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
fapt care acționează și în beneficiul personal. III. Nivelul autonomiei morale sau al interiorizării și acceptării personale a principiilor morale (după 13 ani, la tinerețe sau niciodată). Acceptarea normelor morale apare ca formă de identificare cu grupul de referință, prin împărtășirea acelorași drepturi și datorii. Se manifestă un efort de definire a valorilor morale în termeni proprii, cu distanțare față de stereotipurile existente. Stadiul 5 Ă al moralității contractuale și al acceptării democratice a legii. Standardele morale sunt înțelese ca rezultat al
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
construiască laboratoare și să se concentreze asupra ideilor lor. Și, desigur, toate aceste persoane trăiau în culturi în care existau o tradiție de observare sistematică a naturii și o tradiție de notare și de simbolizare matematică, ceea ce a făcut posibilă împărtășirea ideilor și evaluarea făcută de alte persoane cu o pregătire echivalentă. Dar cele mai multe dintre ideile noi sunt uitate rapid. Schimbările nu sunt adoptate decât dacă ele sunt validate de un anumit grup îndreptățit să decidă ce trebuie și ce nu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
să iubești și să trăiești În sufletul celorlalți, ca să știi ce e fericirea” (Godwin). * „Ideea altuia oglindită În sufletul tău nu e altă idee.” (N. Iorga) Nu sîntem Întotdeauna, În măsura În care ar trebui, conștienți de importanța dialogului empatic, ca proces de Împărtășire sufletească reciprocă. Un astfel de dialog poate duce la descoperirea unor idei și sentimente comune și, implicit, la o relație consensuală, la acorduri afective și intelectuale; multe anemozități și dușmănii dintre oameni ar dispărea astfel. * „Singura ofensă pe care n-
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
suflet, pentru a i le Înapoia și mai bogate. Fără acest frumos sentiment omenesc, inima nu are viață; atunci Îi lipsește aerul, suferă și piere.” (H. de Balzac) În mod paradoxal, puterea noastră descrește În singurătate și, dimpotrivă, sporește prin Împărtășire: te umanizezi nu printr-o căință egoistă, ci printr-una Împărtășită cu alții. Altfel spus, cea mai frumoasă expresie a „umanității” este nevoia omului de „om”: „Bucuria omului e omul. Între ei se Înfiripă prietenia, care umple cel mai Întins
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ale statului ș.a.m.d. sunt repere cruciale pentru dezvoltarea socială. Instituțiile ne fac viața mai ușoară, oferindu-ne semnificația viețuirii împreună, permițând actorilor sociali să obțină beneficii pe care altfel nu le-ar fi putut avea. Stabilitatea instituțiilor, împreună cu împărtășirea de către membrii unei comunități a conștiinței acestei stabilități, oferă posibilitatea apariției comportamentelor care asigură obținerea acestor beneficii. Knight (1998) consideră însă că nu este suficient să spunem că doar beneficiile colective sunt contribuția instituțiilor. Există mai multe căi de structurare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fi mai bine reprezentate în general de către femei decât de bărbați (toți ceilalți factori fiind ținuți constanți), interesele minorităților etnice de către membrii ai respectivelor minorități etnice etc. Concepțiile reprezentativității politice pun accentul nu pe similaritatea de caracteristici sociale, ci pe împărtășirea unor concepții comune despre lume și pe comunicare și cunoaștere reciprocă. Astfel, cheia reprezentării eficiente a intereselor constă în identificarea unor persoane cu valori similare (care pot fi sau nu membre ale acelorași categorii socio-demografice) și care să aibă competența
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
implementării obiectivelor care au fost stabilite de comun acord de către grupurile implicate; - acord pentru inițierea activităților; - activități construite pe baza punctelor tari ale partenerilor; - acțiuni care să ducă la depășirea punctelor slabe - acest lucru poate presupune angajarea de consultanță sau împărtășirea de cunoștințe și experiență. Caracteristicile principale ale p.p.- p. sunt următoarele (***, United Nations Foundation, 2003): - sunt voluntare și construite pe respectarea punctelor tari ale partenerilor; - optimizează alocarea de resurse; - obțin beneficii mutuale pe o perioadă stabilită de timp; - presupun angajamente
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cunoașterea partenerilor de interacțiune - ceea ce, pe termen lung, duce la interese comune, reciprocitate în obligații, responsabilitate și chiar altruism (Ibidem, p. 31). Abordarea constructivistă prin care pot fi studiate comunitățile de securitate este evidentă mai ales datorită accentului pus pe împărtășirea, de către membrii acesteia, a unor identități, valori și înțelesuri. În cazul în care se vorbește despre o comunitate a democrațiilor, faptul este posibil prin împărtășirea, de către toți membrii acesteia, a unor convingeri privitoare la drepturile omului, relațiile dintre guvernați și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
care pot fi studiate comunitățile de securitate este evidentă mai ales datorită accentului pus pe împărtășirea, de către membrii acesteia, a unor identități, valori și înțelesuri. În cazul în care se vorbește despre o comunitate a democrațiilor, faptul este posibil prin împărtășirea, de către toți membrii acesteia, a unor convingeri privitoare la drepturile omului, relațiile dintre guvernați și guvernanți etc. Spre deosebire de concepția lui Deutsch, care rămânea cantonată în termeni regionali, perspectiva promovată de Adler și Barnett permite, de exemplu, înțelegerea participării Israelului și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
o întreprindere neprofitabilă din punct de vedere economic. În aceste condiții, este evident că, pentru democrațiile capitaliste discutate, orice posibilitate de implicare militară a statului este privită cu maximă prudență. Fondul cultural european comun, inclusiv în dimensiunea sa politică, și împărtășirea acelorași temeri față de expansiunea ideologiei comuniste nu pot decât să lucreze în aceeași direcție: respingerea războiului între aceste democrații prospere. Faptul că, în timp, această atitudine a fost adoptată și de alte state (cele din estul Europei) nu contravine explicației
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
1994, pp. 24-42). Cu alte cuvinte, argumentul cultural face referire la norme, valori și acțiuni caracterizând temperamentul democratic: compromis, non-violență, respect pentru lege. Unul dintre mecanisme este diminuarea riscurilor de neînțelegere prin capacitatea de a transmite și interpreta corect informațiile. Împărtășirea acestor valori - și elementul reciprocității este esențial - ar juca un rol principal în posibilitatea transferului efectelor pozitive ale democrației din domeniul sferei domestice în cel al relațiilor interstatale. Concomitent, politicile democratice sunt mult mai ușor create și menținute dacă și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
congenital care ținea de sensualismul secolului al XVIII-lea, trebuie spus că, dincolo de atitudinile lui etice deliberate, Mihai Ralea nu era mai puțin funciarmente un hedonist, un temperament voluptos. Morala plăcerii nu e fără virtuți și e mai generoasă prin împărtășire decât cea vertuistă, e tolerantă și e libertară mai mult decât libertină (deși, cum am încercat cândva a propune, și acest termen ar trebui reabilitat). De aici și sociabilitatea lui Ralea plină de amenitate, opțiunile lui politice, apetențele lui cognitive
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
unor situații de tipul câștig-pierdere, folosirea rivalității, a jocurilor de putere pentru distrugerea celeilalte părți, forțarea supunerii), adaptarea (implică acceptarea concesiilor, respect și îngăduință), colaborarea (se obține prin demonstrarea dorinței de rezolvare a problemei, confruntarea punctelor de vedere diferite și împărtășirea ideilor și informațiilor, căutarea unor soluții integratoare, găsirea situațiilor în care toți pot câștiga, considerarea problemelor și conflictelor ca stimulative). Tipologii asemănătoare cu cea propusă de Thomas au mai fost elaborate și de către Johns, Blake și Mouton. Aceștia din urmă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a oferi conflictului o soluție care să mulțumească toate părțile implicate în conflict. Ea presupune găsirea cauzelor care au generat conflictul și discuția soluțiilor posibile. Se obține prin demonstrarea dorinței de rezolvare a problemei, confruntarea punctelor de vedere diferite și împărtășirea ideilor și informațiilor, căutarea unor soluții integratoare, găsirea situațiilor în care toți pot câștiga, considerarea problemelor și conflictelor ca stimulative. Se caracterizează atât prin impunerea interesului propriu, cât și prin colaborare, în scopul obținerii unui acord integrativ, care să satisfacă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
moarte), câteva piste promițătoare, valabile În contexte analoge (inocularea), o armată Întreagă de experimentatori independenți dispuși să Încerce aproape orice, timp de „coacere” (deoarece rezultatele diverselor stratageme erau observate de experimentatori și de clienții lor cu prilejul epidemiilor succesive) și Împărtășirea rezultatelor experimentale (prin canale de comunicare). Atât timp cât nu este nevoie de un microscop electronic, ar fi chiar surprinzător ca o asemenea combinație de interes pasionat, observare atentă, numeroși specialiști amatori experimentând diverse variante și timpul necesar Încercărilor succesive să nu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
limitat. Breslele de artizani, meșteșugarii foarte pricepuți, anumite clase sociale, frățiile religioase, comunități Întregi și, până la urmă, oamenii În general tratează anumite forme de cunoaștere ca pe un monopol pe care ezită să Îl Împartă cu alții. Mai bine spus, Împărtășirea acestor cunoștințe cu ceilalți depinde În foarte mare măsură de structura socială a societății și de avantajele pe care le poate conferi monopol, Într-un anumit domeniu de cunoaștere. În această privință, mētis-ul nu este unitar și ar trebui, probabil
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
alteia, dar și la o Înlocuire a măsurătorilor precise din fizică, prin reflectarea temporală specific umană pe care o presupune chiar și memoria colectivă, un produs al intersubiectivității sociale, deci unul În care reflexele prea intens subiective sunt relativizate de Împărtășirea lor de către alți subiecți. „Locuri ale memoriei” vor fi deci toposurile - nume, obiecte și chiar locuri propriu-zise - care marchează hărțile invizibile ale imaginarului unei colectivități. A le desemna ca „amintiri” ar fi oarecum eronat, câtă vreme, spre deosebire de acestea, care evocă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]