3,383 matches
-
necurmata ei strădanie de a descifra sensuri, Pearl își imaginase că John Robert intenționa să-i ceară doamnei McCaffrey să o supravegheze pe Hattie, poate chiar „să o preia“. Dar asemenea primejdie, căreia Pearl avusese de gând să i se împotrivească, nu se dovedise reală. Totuși, Pearl o împiedica pe Hattie s-o viziteze pe doamna McCaffrey. Se părea că erau, într-adevăr, „independente“. De fapt nu fuseseră și până acum? Numai că, atâta timp cât Hattie fusese un copil, „independența“ avusese alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
aici, cu Adam. Alex se lăsă să alunece pe făgașul nisipos și, de acolo, în mare, spintecând valurile. Gabriel, cu fața scăldată în lacrimi, căzu în genunchi lângă Adam și dădu să-l strângă la piept, dar copilul i se împotrivi, fluturându-și brațele și țipând cu sfâșietoare deznădejde. Timpul trecea și înotătorii se întorceau unul câte unul la țărm. Alex reveni prima. Era obișnuită cu lungi partide de înot în bazinul cald, dar nu în marea rece. Soarele era acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de om decât părea să fie? Era posibil ca părerile cuiva să sufere o atare prefacere? Reușise s-o facă pe Hattie să-și spună că era timpul să renunțe la atașamentul copilăresc față de vechea ei cameristă-însoțitoare? Hattie nu se împotrivise niciodată voinței lui Rozanov. Și noaptea trecută se lăsase târâtă de el. Oare imaginea unei Hattie rebelă, care să apere cauza lui Pearl, nu era decât o ficțiune, visul unei dorințe? Când Pearl se gândea cât de loială fusese ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
în mâna lui mâna ei umedă. Îi spuse: „Vino!“ și o trase după el. Ușa casei din Hane Lane nr 16 se trânti în urma lor. Tom începu să alerge, trăgând-o pe Hattie în urmă-i. La început, Hattie se împotrivi, apoi porni să alerge alături de el, ținându-l de mână. Și cine, dând la o parte perdelele în dimineața fragedă, în lumina proaspătă a soarelui, i-a văzut alergând, pe străzile pustii, pe Tom McCaffrey mână în mână cu Hattie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
religiozitatea populară păgână, purificându-le, cizelându-le și încreștinându-le. b) Biblia ebraică lupta frontal împotriva divinităților care patronau cultul fertilității, dar nu cu scopul de a-l nega, ci pentru a-l atribui Dumnezeului lui Israel; în același fel se împotrivea și sacralizării cosmosului, dar pentru a afirma suveranitatea absolută a propriul Dumnezeu; și sacralizarea Statului este negată categoric, deși regelui i se atribuia uneori o investitură divină (cf. Ps 2,1 ș.u.; 45,7). c) Prin istoricizare, cele două
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
ceea ce făcea ca autorii neevrei să-i critice pe evrei. Cunoaștem mărturiile lui Lucius Anneus Seneca, De superstitione (citată de Augustin) și Publius Cornelius Tacitus, Hist. IV,3, care îi acuzau pe evrei că erau pur și simplu leneși, se împotriveau muncii (Stern 1976, pp. 431 și 1980, pp. 18 ș.u.), în timp ce poeții și istoricii epocii auguste considerau că sâmbăta este ziua lui Saturn, planeta funestă, scoțând la iveală astfel „adevărata” sa origine și urmând raționamente asemănătoare cu cele pe
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
adapta în funcție de situație. O situație asemănătoare este descrisă cu privire la păstrarea sâmbetei, rigoristă pentru grupul de la Qumran, severă pentru farisei, mult mai deschisă pentru Isus: cazuistica rabinică despre respectarea sâmbetei (cf. 14.3.e) nu este legalistă, ci încearcă să se împotrivească tentativelor de încălcare, probabil frecvente, ale acelora care nu voiau să oprească lucrul în între-prinderile familiale. c) Esenienii sunt un alt grup în iudaismul mijlociu. Până la descoperirea documentelor grupului de la Qumran, identificat aproape unanim cu aceștia, se cunoșteau foarte puține
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
magazin de confecții, dar nu putea refuza s-o însoțească pe mama când aceasta alegea uși dosnice și îl trăgea după ea zâmbindu-i încurajator, în timp ce el simțea în ființa sa înfiripându-se o voință prea firavă spre a se împotrivi voinței zâmbitoare a mamei. Intrau într-o curticică umbrită, alungită între două ziduri vechi, în josul cărora coborau de la streșini burlane de tinichea turtită. Un pluș de mușchi verde și umed creștea la piciorul zidului, pe pavajul de piatră rotundă pe
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
care Cristos cel răstignit i le spune tâlharului din dreapta sa: „azi vei fi cu mine în paradis” (Lc 23,43), și să își alimenteze dorința de a trăi misterul crucii, chiar prin martiriul propriei vieți, sacrificându-se pentru a se împotrivi păcatului. 5) Dezlegarea și primirea iertării. Dumnezeu a acordat confesorului demnitatea de a acționa „în persona Christi”, iar el va trebui să decidă dacă penitentul este pregătit să accepte sau nu mesajul lui Cristos. Propria slujire îl va obliga pe
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
tu mâna pe condei și îmi scrii măcar două vorbe, să știu că sunt de la fratele meu Trestie... Cu drag, fratele tău Toader.” * Ce spuneai tu, Gruia? Că dacă termin liceul vreu să merg la facultate. Și cine s-o împotrivit la treaba asta? Nimeni, dar mă gândeam dacă îți avea voi cu ce mă ține... Nu duce tu grija asta. Ne-om descurca noi. Eu de bine de rău aduc câțiva gologani acasă în fiecare săptămână... Să fii sigur că
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
lucru fără seamăn! Și apoi, tată, ai încărunțit de-a binelea. La fel și mama. Cine îi mai nimerit să vă aline suferințele bătrâneții? Un doctor străin sau unul de-ai tăi? Dacă așa spui tu, Gruia, de ce m-aș împotrivi eu, care nu am prea multă școală? Nu-i nevoie de cine știe câtă carte ca să gândești cum trebuie. 166 Bine, Gruia, tată. Bine. Da’ mamei Maranda nu-i spunem noutatea? Și apoi Dochiței, care te iubește de parcă ai fi feciorul ei
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
care au urcat treptele puterii printr-o împrejurare favorabilă și prin ajutorul armat al altuia. Căci, cu spiritul lui capabil de lucruri mari și năzuind spre înfăptuiri înalte, el nu putea să procedeze altfel; și singurele obstacole care s-au împotrivit planurilor lui au fost viața prea scurtă a lui Alexandru și propria lui boală. Așadar, acela care într-un stat nou socotește că este necesar să se asigure împotriva dușmanilor, să-și câștige prieteni, să învingă fie prin forță, fie
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
că nu pot să reziste poporului, ei încep să acorde faimă și stimă unuia dintre ei și îl fac principe, pentru ca la adăpostul lui să poată să-și satisfacă toate poftele. Poporul, de asemenea, văzând că nu poate să se împotrivească celor mari, la rândul lui acordă faimă și stimă unuia singur și îl face principe, pentru ca acesta, cu puterea lui, să-l apere. Acela care devine principe cu ajutorul celor mari se menține în această situație mai greu decât acela care
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
acest ultim caz, situația lor este mai nesigură și mai primejdioasă, deoarece ei atârnă întru totul de voința acelor cetățeni care ocupă diferitele magistraturi, iar aceștia pot să le ia cu multă ușurință puterea, mai ales în împrejurări grele, fie împotrivindu-li-se, fie refuzând să se supună ordinelor lor. Iar, într-un moment de primejdie, principele nu are timp să ia în mână puterea absolută, deoarece cetățenii și locuitorii teritoriilor supuse, care în mod obișnuit ascultă de ordinele magistraților, nu
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
de la o situație obișnuită, ajunsese să se bucure de mult prestigiu. Cred că nimeni nu va tăgădui că florentinii s-ar fi supus în cazul în care el ar fi cucerit Pisa, deoarece nu ar fi putut să i se împotrivească dacă el ar fi intrat în slujba dușmanilor lor, iar, dacă îl păstrau alături de ei, trebuiau să i se supună. Cât îi privește pe venețieni, dacă vom considera felul în care au procedat, vom vedea că au acționat cu mai
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
cu totul lipsiți de armate, au adus zece mii de francezi la Pisa pentru a o cuceri, dar, procedând astfel, s-au găsit într-o primejdie mai mare decât în orice alt moment al luptelor lor. Împăratul Constantinopolului, pentru a se împotrivi vecinilor lui, a adus în Grecia zece mii de turci, iar când războiul s-a sfârșit ei n-au mai vrut să plece de aici, și astfel a început înrobirea Greciei de către necredincioși. Prin urmare, acela care nu vrea să învingă
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
guvernarea anterioară. Principii au avut obiceiul ca, atunci când voiau să domnească cu mai multă siguranță peste un stat, să înalțe fortărețe, cu scopul de a-i ține în frâu pe aceia care ar fi avut de gând să li se împotrivească și pentru ca, în același timp, ele să le servească drept adăpost sigur în cazul unei răscoale neașteptate. Eu laud obiceiul acesta, deoarece el a existat ab antiquo. Cu toate acestea, se știe că, în vremurile noastre, domnul Niccolò Vitelli a
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
de tine. Numai acele mijloace de apărare sunt bune, sigure și de durată, care depind numai de tine și de însușirile tale proprii. CAPITOLUL XXV CÂTĂ PUTERE ARE SOARTA ASUPRA LUCRURILOR OMENEȘTI ȘI ÎN CE FEL POȚI SĂ I TE ÎMPOTRIVEȘTI Știu prea bine că mulți oameni au fost și sunt încă de părere că întâmplările lumii sunt în așa fel cârmuite de soartă și de Dumnezeu încât, cu toată înțelepciunea lor, oamenii nu pot să le domine și nici nu
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
acele ape distrugătoare care, atunci când se înfurie, inundă câmpiile, distrug copacii și casele, iau pământul dintr-o parte și îl duc în altă parte, și fiecare fuge dinaintea lor; fiecare cedează în fața violenței lor fără a putea să li se împotrivească în vreun fel. Cu toate că aceste ape sunt astfel precum le-am arătat, atunci când vremea este liniștită oamenii pot să ia măsuri și să construiască zăgazuri și diguri, așa încât, dacă apele vor crește din nou, ele sau se vor scurge printr-
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
printr-un canal, sau furia lor nu va mai fi nici atât de nestăvilită, nici atât de păgubitoare. La fel se întâmplă cu soarta: ea își arată puterea acolo unde nu există o forță pregătită și dinainte orânduită care să i se împotrivească, și de aceea ea își îndreaptă atacul într-acolo unde știe că nu s-au înălțat nici diguri, nici zăgazuri care s-o stăpânească. Iar dacă veți privi Italia, care este astăzi locul schimbărilor de acest fel, și totodată aceea
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
Germania, Spania și Franța, atunci sau revărsarea apelor n-ar fi provocat acele mari schimbări care s-au întâmplat, sau însăși revărsarea nu s-ar fi produs. Și socotesc că am vorbit destul despre felul în care trebuie să te împotrivești sorții în general. Dar, pentru a trata lucrurile mai amănunțit, spun că se poate să-l vezi pe un principe astăzi într-o situație fericită, iar mâine căzut de la putere, fără să fi putut constata la el vreo schimbare în ceea ce privește
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
nefericiți de îndată ce nu-i mai sunt potriviți. Consider, de asemenea, că este mai bine să fii violent decât precaut, deoarece soarta este la fel cu o femeie: dacă vrei s-o stăpânești, trebuie s-o bați și să i te împotrivești. De altfel, se și vede că ea se lasă învinsă mai mult de aceia care procedează astfel, decât de aceia care sunt chibzuiți în faptele lor. Și, tot pentru că este femeie, ea este întotdeauna prietenă a celor tineri, deoarece aceștia
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
străvechea vitejie a Italiei, să poți să te aperi de dușmanii din afară. Și, cu toate că infanteria elvețiană și cea spaniolă sunt socotite de temut, ambele au totuși lipsurile lor, așa încât o a treia ar putea nu numai să li se împotrivească, dar și să fie sigură că îi va înfrânge. Spaniolii nu izbutesc să reziste niciodată cavaleriei, iar elvețienilor ar trebui să le fie frică de infanterie atunci când s-ar ciocni în luptă cu oameni tot atât de încăpățânați ca și ei. De
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
afară; după cum nu aș ști să exprim setea de răzbunare, credința nestrămutată, cucernicia și lacrimile cu care oamenii l-ar primi. Ce porți i s ar putea închide oare? Ce popoare i-ar refuza ascultarea? Ce invidie i s-ar împotrivi? Care italian i-ar refuza cinstirea ce i se cuvine? Fiecăruia dintre noi stăpânirea barbară îi este nesuferită. Ilustra dumneavoastră familie să-și ia, așadar, această menire, cu nădejdea și curajul cu care se încep toate faptele mari și drepte
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
de sub masca de piatră mă fixau niște ochi vii, înzestrați cu o putere hipnotică. Și ciudat e că totul îmi era foarte clar. Știam unde mă aflam și ce anume se petrecea cu mine. Dar n-aveam putere să mă împotrivesc. Dacă idolul mi-ar fi poruncit, aș fi îngenuncheat în fața lui. Am încercat de câteva ori să mă smulg din această vrajă, dar picioarele nu mă mai ascultau. De fapt, nu picioarele. Centrul voinței era atins. Acum chiar semănam cu
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]