3,054 matches
-
mare a proceselor geomorfologice actuale (V. Băcăuanu, 1973). Conform hărții pantelor, executată la scara 1:50000 și a observațiilor directe din teren, am constatat că în bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari există o mare varietate a înclinării formelor de relief, de la valori mai mici de 10 la peste 45. Relieful cu pante mici până la 5 Bahluiului, terasele fluviale și unele suprafețe sculpturale din estul depresiunii de contact. De asemenea, aceleași pante se pot întâlni și pe platourile
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
160-200 este legată de arealele cu o densitate și o adâncime mare a fragmentării reliefului precum și în zona de cueste a văilor Buhalnița, Scobinți, Bariș, Pietrăriei etc. La contactul dintre platourile structurale și versanții “Coastei de tranziție”, apar suprafețe cu înclinare accentuată uneori chiar până la 900. Aceste suprafețe au în general areale restrânse și sunt reprezentate de cornișele de alunecare, așa cum apar în zona Pârcovaci, Cătălina, Poiana Mărului, Basaraba, Dealul Pietrăriei etc. 3. TIPURI GENETICE DE RELIEF În funcție de rolul determinant al
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
fi evidențiate două tipuri de relief și anume: relief structural și relief fluvio-denudațional. 3.1. Relieful structural Aspectul de monoclin al cuverturii sedimentare în bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari este ilustrat, înainte de toate, de orientarea și înclinarea generală pe direcția NNV-SSE a culmilor și văii Bahluiului, de prezența platourilor structurale și cuestelor. Aceasta depinde desigur și de natura rocilor, în general moi, argilo nisipoase dar și cu sectoare ce dispun de intercalații mai rezistente la eroziune (C.
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și evoluează în continuare în detrimentul interfluviilor învecinate. Adâncirea și lărgirea văilor ca și retragerea versanților, efectuate relativ rapid, favorizate și de alcătuirea petrografică (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1962). Valea Bahluiului, principala arteră hidrografică a regiunii cercetate, prezintă o orientare conform înclinării stratelor, NV SE, cu mici devieri locale. Profilul transversal este asimetric în zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. În amonte de lacul de acumulare Pârcovaci, valea este mai îngustă, prezintă numeroase rupturi de talveg, care nu depășesc 1 m și are
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
îngustă, prezintă numeroase rupturi de talveg, care nu depășesc 1 m și are o pantă de 21,5m/km, pentru ca în zona joasă depresionară panta să se reducă considerabil. Văile secundare, de tip subsecvent, prezintă o orientare perpendiculară pe direcția înclinării stratelor, sunt caracterizate printr-o pronunțată asimetrie a profilului transversal și însoțite de versanți-cuestă. Din categoria văilor subsecvente flancate de un versant de cuestă fac parte valea pârului Buhalnița (în amonte de satul cu același nume), Sărata-Cotnari, Cetățuia, Bahluiul, în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
I. Bojoi, 1983). La contactul dintre rama înaltă din vest cu depresiunea de contact Hârlău-Cotnari se constată prezența unor versanți, coaste morfologice sau abrupturi cuestiforme (I. Sârcu,1971). Energia acestor “coaste” depășește 200 și chiar 300 m, având pante cu înclinări de 150 200, iar la partea superioară , în cazul când sunt protejate de plăci dure de gresii și calcare oolitice (Coasta Cătălina, Basaraba, Sângeap), formează cornișe cu înălțimi de peste 10 m. “Coasta de tranziție” CotnariHârlău a apărut ca urmare a
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ai Dealului Mare-Hârlău în punctele Pârcovaci, Cetățuia, Zagavia, Scobinți, Poiana Mărului, Cotnari și pe versanții vestici ai Culmii Holmului în amonte de Hârlău. Apariția și dezvoltarea degradărilor de teren sunt de asemenea strâns legate de morfologia reliefului reprezentată prin valoarea înclinării versanților și lungimii acestora prin energia și densitatea fragmentării. În acest sens, pe suprafața interfluviilor colinare și deluroase din estul depresiunii de contact (Dealul Cireșului, Dealul Vișinului, Dealul Morii, Dealul Dumbrava) cu înclinări de 3°-5° întâlnim doar slabe spălări
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
legate de morfologia reliefului reprezentată prin valoarea înclinării versanților și lungimii acestora prin energia și densitatea fragmentării. În acest sens, pe suprafața interfluviilor colinare și deluroase din estul depresiunii de contact (Dealul Cireșului, Dealul Vișinului, Dealul Morii, Dealul Dumbrava) cu înclinări de 3°-5° întâlnim doar slabe spălări, iar pe versanții de 5°-7° apar în plus ogașări, rigolări și chiar alunecări slabe. În zona coastelor estice și sud-estice ale Dealului Mare-Hârlău și vestice ale Culmii Holmului, cu pante între 10
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
estică și în zona Cotnari-Horodiștea. Suprafețe afectate de procese geomorfologice intense . În această categorie de procese, principalele forme de manifestare sunt: eroziunea areolară, liniară, surpările, și cu un procent mare, alunecările de teren. Eroziunea areolară este intensă pe versanți cu înclinări ce depășesc 80-100, unde solul a fost îndepărtat parțial sau complet erodat, acolo unde marnele și argilele apar la zi. Așa este cazul în numeroase puncte de pe versanții Dealului Țiglaele lui Baltă-Cotnari, Dealului Dumbrava, Dealul lui Vodă sau pe flancul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
atât prin roca de bază constituită din marne vinete, cât și prin formațiunea acoperitoare reprezentată printr un deluviu cu caracter argilos și care formează masa de pământ alunecat. Structura geologică arată că stratele de marne, având direcția est-vest, prezintă o înclinare de circa 5° spre sud, respectiv spre interiorul versantului, astfel încât temporizează formarea alunecărilor de teren, suprafața de alunecare fiind obligată să rupă marnele pe grosimea stratelor unde rezistența la alunecare are o valoare maximă. Rezultă că la Pârcovaci, structura geologică
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
glacis, precizând că materialele de la baza abruptului estic al Dealului Mare-Hârlău (vechi conuri de dejecție) au fost secționate și izolate sub forma unor dealuri, ca de exemplu Dealul Babanul, Dealul Țiglaele lui Baltă, etc. Glacisurile au aspectul unor suprafețe cu înclinări mult mai mici decât cele de la partea superioară a abrupturilor. Ele se dezvoltă în jumătatea inferioară a cuestelor prezentându-se ca niște “contraforturi” cu caracter sculptural la partea superioară și de acumulare la bază, ca în cazul văii Sărata, Graur
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
staționar majoritar este cel deluros de cvercete, cu șleauri de deal fără fag, care ocupă cea mai mare parte din suprafața fondului forestier luat în studiu (46%), fiind identificat, de la altitudinea de 250 m până la 500 m, pe versanți cu înclinări și expoziții diferite. Predomină tipurile de pădure care și-au păstrat caracterul natural (50%) fiind urmate de cele artificiale (33%). Foramțiunea cea mai răspâmdită este cea a șleaurilor de deal cu gorun, care ocupă 54% din suprafață, fiind urmată de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de la 0,12 la 4,60%. (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Brune luvice planice (succesiunea orizonturilor este: AoEl-Bt-C). A fost identificat numai în zona Deleni, pe o suprafață de 187 ha, la altitudinea de 180 350 m, pe versanți cu înclinări slabe moderate, cu expoziție semiînsorită, pe luturi și argile acoperite cu löess, sub păduri de șleau cu gorun și fag. Morfologic, este un sol profund cu un volum edafic mijlociu, volum determinat de apariția orizontului Bt. În orizontul Ao și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
format soluri, în majoritatea cazurilor molice (cernoziomuri), cu subtipurile salinizate și alcalizate. În zona colinară însă condițiile pedogenetice au condus la formarea solurilor caracteristice zonei forestiere. În această zonă substratul fiind relativ uniform, relieful a influențat evoluția solurilor prin expoziție, înclinare, un plus de precipitații și nu în ultimul rând prin alunecări de teren vechi sau noi. Pentru arealele mai umede, procesele de pedogeneză s-au desfășurat normal. Suprafețele cu alunecări au dus la formarea solurilor luvice și albice precum și pe
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
topografice cunoscute sub numele de platouri structurale.Aceste depozite dure, de gresii și calcare oolitice, cu grosimi de circa 12 m, situate la partea superioară a acestui platou aparțin 143 microruditelor de Dealul Mare, de vârstă basarabiană. Stratele prezintă o înclinare spre sud-est de aproximativ 40 m pe o distanță de 5 km. (P. Ștefan, 1989). Cele mai reprezentative suprafețe structurale se întâlnesc la partea înaltă a Dealului Mare Hârlău. Aici, la o altitudine 410 m, se dezvoltă platoul structural Sângeap-Sticlăria
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în amonte de Hârlău, a evoluat și evoluează în continuare în detrimentul interfluviilor învecinate. Adâncimea și lărgimea văii ca și retragerea versanților efectuate relativ rapid, au fost favorizate de alcătuirea geologică. (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1965) Valea prezintă o orientare conform înclinării stratelor (NV-SE), cu mici devieri locale, profilul transversal fiind în general simetric. Este îngustă și adâncă, cu versanții înclinați pe care alunecările de teren sunt fixate de pădure. Văile secundare de tip subsecvent prezintă o orientare perpendicular pe direcția
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
stratelor (NV-SE), cu mici devieri locale, profilul transversal fiind în general simetric. Este îngustă și adâncă, cu versanții înclinați pe care alunecările de teren sunt fixate de pădure. Văile secundare de tip subsecvent prezintă o orientare perpendicular pe direcția înclinării stratelor și sunt caracterizate printr-o pronunțată asimetrie a profilului transversal, însoțite de versanți cuestă, precum valea Pietrăriei, valea Cetățuia, valea Tisa, valea Rotăriei, valea Lacurilor, etc. Albia minoră a râului Bahlui este bine conturată chiar de la obârșia văii, iar
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și temperaturi moderate datorită procentului mare de împădurire a zonei. Trăsătura bio-pedo-geografică a văii Bahluiului în amonte de Hârlău o constituie generalizarea subzonei fagului și stejarului în făgete pure sau în amestec pe soluri brune argiloiluviale tipice. Pe versanții cu înclinări slabe sau moderate, expuși spre nord-vest, vest sau nord, pădurea de fag și de alte foioase (inclusiv solurile corespunzătoare), coboară, uneori, până la baza lor, pentru ca pe aceiași versanți, dar cu înclinări accentuate (frunți de cuestă, abrupturi cuestiforme), să predomine solurile
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
amestec pe soluri brune argiloiluviale tipice. Pe versanții cu înclinări slabe sau moderate, expuși spre nord-vest, vest sau nord, pădurea de fag și de alte foioase (inclusiv solurile corespunzătoare), coboară, uneori, până la baza lor, pentru ca pe aceiași versanți, dar cu înclinări accentuate (frunți de cuestă, abrupturi cuestiforme), să predomine solurile intens erodate și regosolurile. Fauna este cea corespunzătoare pădurilor de foioase. 3. SUBUNITATEA "COASTEI DE TRANZIȚIE" (V. Băcăuanu, 1980),numită și "Coasta Hârlăului" (V. Tufescu, 1937), se dezvoltă între rama înaltă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
gorun, jugastru) în partea estică a Dealului Cătălina și a Dealului Litenc, în Dealul Basaraba (pintenul sudestic), în Dealul Cotnari. De asemenea, această zonă este ocupată de mari suprafețe cu pajiști dominate de asociații cu păiuș. Pe aceste suprafețe cu înclinări slabe și moderate, pe frunți de creastă și abrupturi cuestiforme predomină solurile brune aluviale tipice, brune luvice tipice și solurile neevoluate. 4. DEPRESIUNEA DE CONTACT HÂRLĂU-COTNARI Este situată la baza "Coastei de tranziție a Hârlăului" și aparține Câmpiei Moldovei, având
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pentru care sunt precizate variantele recomandate; - tijă - bucșă de ghidare: - capac - cilindru și tijă piston, dacă se folosesc inele „O”: - În zona montării garniturilor se vor respecta cu strictețe condițiile impuse de standard privind calitatea suprafeței, racordări și unghiuri de înclinare pentru a se evita distrugerea garniturilor. - Calitatea suprafețelor este importantă mai ales pentru tijă, suprafața interioară a corpului cilindrului și suprafața interioară a bucșei de ghidare, cazuri in care se recomandă valoarea 0,8. Pentru aceste suprafețe sunt necesare recomandări
Ac?iuni hidraulice pneumatice by Irina Ti?a, Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/83215_a_84540]
-
ale timpului care îl impresionează, iar impresiile sale se traduc în opere de artă, în versuri și în aprecieri filosofice. A avut o admirație nemăsurată pentru frumusețea corpului omenesc; un trup armonios și viguros i se pare un dar divin. Înclinarea lui în fața unei frumuseți în care se simte forța este așa de mare încât până și figurile de femei sculptate sau pictate au în ele anumite trăsături care le apropie de cele bărbătești. O asemenea figură impecabilă meritând să fie
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
sunt făcute să se conformeze centricității compoziției. Spatele lui Hercule este curbat, părțile de sus ale scaunelor sunt întoarse oarecum spre centru, copacul își neagă verticalitatea, până și caracterul direct al excentricității gazdei ce stă în picioare este temperat de înclinarea grațioasă a capului și gâtului acesteia. Problema pusă de împrejmuirile circulare nu se limitează la arta picturii. Nu sunt necesare decât câteva exemple pentru a indica problemele ce se ivesc în planurile generale de arhitectură. O clădire cilindrică își punctează
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
secundar. Totuși, în mod evident, această viziune orientată centric este unilaterală. Pe scara excentrică a verticalei centrale, capul Fecioarei are o poziție dominantă, făcându-l pe copil să pară mai mult un subordonat. Dacă privim către centru, vom realiza că înclinarea capului copilului îl cuplează energic cu centrul sacru; dar aceeași înclinare îl supune la o sprijinire mai pasivă pe umărul mamei sale, când recunoaștem forța ei protectoare. Acest tipar bivalent, suscitând dominarea copilului față de aceea a Fecioarei, este exprimat în
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Pe scara excentrică a verticalei centrale, capul Fecioarei are o poziție dominantă, făcându-l pe copil să pară mai mult un subordonat. Dacă privim către centru, vom realiza că înclinarea capului copilului îl cuplează energic cu centrul sacru; dar aceeași înclinare îl supune la o sprijinire mai pasivă pe umărul mamei sale, când recunoaștem forța ei protectoare. Acest tipar bivalent, suscitând dominarea copilului față de aceea a Fecioarei, este exprimat în interacțiunea celor două sisteme compoziționale din Madona cu rodia a lui
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]