KorAP: Find »[drukola/base=încrunta & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...53 54 55 ...91 >

2,268 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402

va rămâne cu noi . Dar ... Noi suntem familia lui. — Au tras în Jamie. — Jamie e bine. — Dar au tras cu arma... A fost un copil nebun. Din clasa a șasea. Poliția l-a prins. — Lynn, nu mă asculți. Lynn se încruntă la el. — Ce crezi, că poți scăpa de el liniștit, ca de o capsulă Petri care nu a dat rezultate? Nu poți să-l arunci pe Dave, pur și simplu, într-o pubelă biologică. Tu ești cel care nu ascultă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
a mediului, spunea că Sanger avea să fie judecat și condamnat la pedeapsa maximă permisă de lege. Sanger produsese un rău ireparabil unor specii pe cale de dispariție și pusese în pericol chiar existența acelor specii, prin acțiunile lui. Sanger se încruntă: despre ce naiba vorbea? În continuare, la televizor apăru imaginea unei țestoase și o hartă cu Costa Rica. Se părea că autoritățile fuseseră alertate de activitățile lui Sanger pentru că acesta vizitase Tortuguero, pe coasta atlantică din Costa Rica, cu ceva timp în urmă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
ambulanță. Dolly trecu pe scaunul din dreapta al vehiculului. — Cum stăm? întrebă Vasco, urcând. Dolly făcu semn cu capul spre casa de la capătul străzii. — Aceea e reședința Kendall. Vezi mașina lui Burnet în față. E acolo de o oră. Vasco se încruntă. — Ce se întâmplă? Ea clătină din cap. — Aș putea plasa un microfon direcțional, dar ar trebui să fim perpendiculari pe ferestre, și presupun că nu ai fi vrut să parchez mai aproape. — Exact, n-aș fi vrut. Vasco se lăsă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
sunt în parcare. — Și? Să-i prindem chiar acolo. Nu, spuse Henry, clătinând din cap. În parcare există întotdeauna câțiva paznici. Dacă scoți arma, avem probleme. Se uită la ecran. — Stau pe loc ... acum se mișcă iar. Acum stau. Se încruntă. Dacă sunt paznici, îl vor vedea pe Jamie zbătându-se, când îl scot din mașină. — Poate că l-au drogat. Sau ... nu știu, zise el repede, văzând durerea de pe fața ei. Stai, se mișcă din nou. Ocolesc pe drumul din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203

a preferat să dea un răspuns cât mai scurt, iar ploaia a rămas singurul lucru pe care se putea da vina. — Vârsta dumneavoastră, domnișoară? s-a interesat recepționera. Ei bine, asta era o Întrebare enervantă și complet inutilă. Zeliha se Încruntă la recepționeră de parcă aceasta s-ar fi aflat În semiîntuneric și ar fi trebuit să-și mijască ochii ca s-o vadă mai bine. Brusc, Își aminti adevărul trist despre ea: vârsta ei. Ca multe alte femei care fac lucrurile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
a oprit brusc și s-a Întors,, de parcă cineva ar fi apăsat pe un buton, știind exact la cine să se uite. Acolo, chiar sub privirile ei, se afla un chip plin de amărăciune. Femeia cu batic pe cap se Încruntă la ea, cu ochii plini de resentiment, În timp ce buzele i se mișcau frenetic blestemându-i deopotrivă pe doctor și pe mucoasa asta auirită de nouășpe’ ani care era pe cale să avorteze copilul cu care Allah ar fi trebuit să o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
o cină de familie chiar În ajunul unei zile atât de grele. Pe unde ai umblat, domnișoară? a mormăit maică-sa, Gülsüm, care probabil Într-o viață anterioară fusese Ivan cel Groaznic. Și-a Îndreptat umerii, a ridicat bărbia, a Încruntat din sprâncene și apoi și-a Întors fața Încruntată spre Zeliha, de parcă făcând toate astea ar fi putut citi gândurile mezinei. Iată-le stând față În față, Gülsüm și Zeliha, mama și fiica, Încruntându-se una la alta, gata să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
atât de grele. Pe unde ai umblat, domnișoară? a mormăit maică-sa, Gülsüm, care probabil Într-o viață anterioară fusese Ivan cel Groaznic. Și-a Îndreptat umerii, a ridicat bărbia, a Încruntat din sprâncene și apoi și-a Întors fața Încruntată spre Zeliha, de parcă făcând toate astea ar fi putut citi gândurile mezinei. Iată-le stând față În față, Gülsüm și Zeliha, mama și fiica, Încruntându-se una la alta, gata să se ia la ceartă, Însă ezitând să Înceapă lupta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
Îndreptat umerii, a ridicat bărbia, a Încruntat din sprâncene și apoi și-a Întors fața Încruntată spre Zeliha, de parcă făcând toate astea ar fi putut citi gândurile mezinei. Iată-le stând față În față, Gülsüm și Zeliha, mama și fiica, Încruntându-se una la alta, gata să se ia la ceartă, Însă ezitând să Înceapă lupta. Zeliha a fost prima care și-a ferit privirile. Știind prea bine ce greșeală imensă ar fi făcut dând frâu liber furiei În fața mamei sale

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
bazar? De ce n-ai cumpărat și niște bețișoare de scorțișoară?! Ți-am spus de dimineață că o să avem la cină budincă de orez și că nu mai avem În toată casa nici un fir de scorțișoară ca să presar pe ea. Banu Încruntă din sprâncene Între două Îmbucături de pâine, Însă problema n-a preocupat-o mai mult de o clipă. Teoria ei despre pâine, pe care ținea să o expună regulat și să o pună tot timpul În practică, era că dacă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
imediat ce se Încheie rugăciunea, aud un murmur, ca și cum cineva mi-ar șopti la ureche: „Nu vei ucide acest copil!“ Cevriye s-a tras Înspăimântată Înapoi, Feride a tușit nervos În șervet, Banu a Înghițit cu greutate, iar Gülsüm s-a Încruntat. Numai Petite-Ma a rămas netulburată, cufundată Într-o lume mai bună și, terminându-și supa, a așteptat cuminte felul următor. — Și după aceea... și-a continuat Zeliha povestea, vocea aia misterioasă Îmi poruncește: Oooo Zeliha! Oooo tu păcătoasa familiei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
se lupte cu un munte de cratițe, tigăi și farfurii. După ce a terminat de spălat vasele și s-a calmat În sfârșit, s-a Întors târându-și picioarele la masă, unde cuvântul bastard plutea Încă În aer, iar maică-sa Încrunta Încă din sprâncene. Au stat cu toții acolo, fără să se miște, până când cineva și-a amintit de desert. Un miros dulceag, liniștitor a invadat Încăperea când Cevriye s-a apucat să toarne budinca de orez din ceaunul imens În castroanele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
complexul de informare al provincialului - teama de a nu avea destule cunoștințe de geografie și de istorie a lumii. Rose Încerca să-și aducă aminte unde Dumnezeu era Istanbulul. Era oare capitala Egiptului sau era pe undeva prin India...? Se Încruntă confuză. Oricum, Încă din adolescență Mustafa nutrea frica de a-și pierde stăpânirea de sine și forța de seducție față de femei. De aceea, interpretă gestul ca pe un semn că o plictisise pe Rose fiindcă nu găsise nimic interesant de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
și-a continuat parodia. Era rândul violetei africane să fie udată. Preferata bunicii Gülsüm. Aceasta a gângurit spre floare: — Ce mai faci, draga mea? — Ce mai faci, draga mea? a gângurit Asya În bătaie de joc. Bunica Gülsüm s-a Încruntat și a strâns din buze. Ce frumoasă și ce purpurie ești! a zis ea. — Ce frumoasă și ce purpurie ești! În acea clipă bunica Gülsüm a strâns din buze și a murmurat: — Bastardo. A rostit cuvântul cu atâta calm, Încât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
Gülsüm, care nu se Înmuiase nici un pic În toți anii ăștia și Își păstra Încă asemănarea cu Ivan cel Groaznic. — Din momentul ăsta o să-mi acopăr capul, așa cum Îmi cere credința mea. Ce tâmpenie mai e și asta? s-a Încruntat bunica Gülsüm. Turcoaicele nu mai poartă văl de nouăzeci de ani. Și nici una din fetele mele n-o să trădeze drepturile pe care comandantul-șef Atatürk le-a acordat femeilor din țara asta. — Daa, femeilor li s-a dat drept de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
Bitter. Dacă pe umărul tău stâng stă un djinn rău, de ce nu-i faci vânt jos? a Întrebat-o o dată Asya pe mătușă-sa. — Pentru că uneori cu toții avem nevoie de tovărășia răului, a venit răspunsul. Asya a Încercat să se Încrunte și apoi a dat ochii peste cap, fără să obțină alt efect cu ambele gesturi În afara unei fețe copilărești. A fluierat o bucată dintr-un cântec de Johnny Cash de care Îi plăcea să-și aducă aminte În timpul diverselor altercații

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
nu fi așa. Și s-ar fi complăcut În ignorarea ei fericită dacă mătușa Feride nu ar fi intrat În momentul ăla În living, cărând un platou imens pe care strălucea tortul de ziua ei. — Ce faci aici? s-a Încruntat mătușa Feride dând cu ochii de Asya. Nu trebuia să fii aici; trebuia să ai oră de balet. Ei bine, alea erau alte lanțuri În jurul gleznelor Asyei. Ca multe mame turcoaice din clasa de mijloc care aspirau să-și vadă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
ca să vă aduc niște manti făcut În casă și - mătușa Varsenig s-a luminat la față de mândrie - ia ghici? Am primit bastirma din Erevan! — Doamne, nu mănânc manti și categoric n-am de gând să mănânc bastirma. Armanoush s-a Încruntat. Nu pot să put a usturoi În seara asta. — Nici o problemă. Dacă te speli pe dinți și mesteci o gumă de mentă n-o să se mai simtă nici un miros. Vorbise mătușa Zarouhi care venea cu o farfurie de musaqqa frumos

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
puse cum trebuie sau inversate În structura sintactică, Însă nu putea vorbi. De aceea, draga mea, tu o să-i fii translatorul ei. O să ne traduci nouă cuvintele ei și ei cuvintele noastre. Mătușa Banu și-a Îngustat ochii și a Încruntat din sprâncene În Încercarea de a sugera importanța a ceea ce era pe cale să spună. — Ca un pod ce leagă două culturi, vei lega Estul de Vest. Asya a strâmbat din nas ca și când ar fi depistat În casă o duhoare Înfiorătoare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
cină. — Poate că s-a trezit deja și mai stă doar În pat pentru că e prea timidă sau mai știu eu ce. Să mă duc să arunc o privire? a Întrebat Asya. — Stai locului, domnișoară. Lasă fata să doarmă, a Încruntat mătușa Zeliha din sprâncene. Trăgând cu un ochi la ecran și cu altul la telecomandă, mătușa Feride a aprobat: — Are nevoie de somn. E din cauza decalajului de fus orar. N-a străbătut numai curenții oceanici, ci și diferite fuse orare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
toate mărimile pe care el, cu ajutorul unui storcător automat le transforma În suc proaspăt de murături. Observându-le pe cele două tinere care se uitau la el, bărbatul a zâmbit. Armanoush a Întors de Îndată capul, iar Asya s-a Încruntat la el. — Vrei să spui că mama ta nu ți-a spus niciodată cine e tatăl tău? a Întrebat cu delicatețe Armanoush. — Maică-mea face parte dintr-o specie unică! Nu-mi spune nimic decât dacă vrea ea. E femeia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
aia pentru rugăciune, zărise lumină În camera fetelor. Cu stânjeneala tuturor cuvintelor din engleză care Îi lipseau Întipărită pe chip, mătușa Banu a făcut o serie de gesturi, de parcă ar fi jucat și ea șarade. A scuturat din cap, a Încruntat din sprâncene și apoi a fluturat spre ea arătătorul zâmbind - un gest pe care Armanoush l-a interpretat astfel: „Înveți mult. Să nu te obosești prea tare“. După aceea, mătușa Banu a Întins spre ea farfuria pe care o ținea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
părea de-a dreptul Îngrijorată. — Sigur, cerneala! a Întărit Asya sigură pe ea. Sunt multe infecții care pot apărea după ce-ți faci tatuajul, doar din cauza cernelii. Una din cele mai obișnuite e Staphylococcus aureus care, din nefericire - s-a Încruntat - se știe că poate cauza afecțiuni cardiace grave. Deși se străduia să nu-și piardă calmul, auzind această informație noua prietenă a Scenaristului Nenaționalist de Filme Ultranaționaliste s-a albit la față. Chiar atunci i-a sunat mobilul, Însă nici măcar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
a clipit absent. Nu știa ce să spună În apărarea lui fiindcă nu avea nici cea mai vagă idee despre lucrurile de care era acuzat. — Rebelii armeni... Îți citesc poeziile și apoi se răzvlătesc Împotriva Sultanatului otoman, a spus sergentul Încruntându-se gânditor. Îi Îndemni la revoltă. Dintr-odată Hovhannes Stamboulian a Înțeles de ce era acuzat și care era gravitatea acestei acuzații. — Domnule ofițer, a spus el uitându-se fix la sergentul care la rândul lui se uita fix la el

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
Bitter cu o nuanță de bucurie răutăcioasă În glas. Nu-și dădea deloc osteneala să-și ascundă Încântarea de a-și vedea stăpâna atât de neajutorată și de necăjită. Priveliștea neputinței celor puternici Îl amuza Întotdeauna. Mătușa Banu s-a Încruntat doar puțin. Nu a răspuns. Atunci domnul Bitter a sărit jos și s-a așezat lângă pat, periculos de aproape de mătușa Zeliha care era cufundată Într-un somn adânc. Ochii au Început să-i străluceacă din cauza ideii care-i trecuse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]