1,441 matches
-
tot mai multă lume suferă de foamea generalizată. La vacanța de Crăciun plec să mi revăd părinții. Și aici, ca de altfel în întreaga Moldovă, mai ales, se murea pur și simplu de foame! La Priponești, sora mea s-a încumetat să plece spre Oltenia și a adus în două rânduri cantitatea necesară de cereale până la noua recoltă. Stau 2-3 zile la Priponești. Tata mă întreabă dacă mi-am asigurat necesarul pentru casa mea. Îi spun despre cele două deplasări prin
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
cu responsabilitate sporită. Eram al doilea an la Bârlad și primul an la Facultatea de Filologie din București. După atâta alergătură și tracasări plec la București aproape extenuat. După două săptămâni de intensă pregătire urmează șase examene pe care mă încumet să le dau în ordinea planificării lor. Încă din prima zi de pregătire ocup un loc în primul rând de bănci lângă o studentă din Râmnicu-Sărat. Cum aveam absolută nevoie de ochelari, dar nu aveam timp, audiam cursurile, stenografiam, colega
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
relatat că în momentul când a fost numit director al Școlii Normale, aceasta era pe cale de a fi desființată, fiind falimentară, cu restanțe la plata salariilor și uriașe datorii către furnizori. Fratele prof. Gâlcă l-a prevenit să nu se încumete să primească, fiindcă se va face de râs. Falimentul cu literă mare era soarta școlii noastre, deci desființarea și risipirea tuturor elevilor! Cu o inepuizabilă energie a pus ordine și disciplină în toate sectoarele de activitate, inclusiv în gospodărirea școlii
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
din România, încât tot timpul am avut impresia că suntem în țară și nu la Paris. Deși am colindat cu spor străzile și bulevardele Parisului și-mi luam rămas bun de la tot ce vedeam, știind că nu mă voi mai încumeta să mai fac o nouă vizită, nu am întâmplări deosebite, dar știu că am și citit multe cărți valoroase în română și chiar franceză, pe care o înțelegeam tot mai bine, dar nu făceam efort deosebit ca să și vorbesc. Plecarea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Montevideo a adunat în copii firește toată antichitatea, Renașterea și vremile moderne, întâlnind de la Discobolul lui Miron și David al lui Michelangelo, statui reprezentând pe Leonardo da Vinci, Dante, Cervantes,Columb, Balzac... (ce-i drept, la Brâncuși nu s-au încumetat) Un loc unde imaginația localnicilor și-a dat frâu liber în materie de statui și arabescuri era Cimitirul Central, loc istoric inaugurat în 1835. În centru se află Panteonul Național, unde odihnesc eroii naționali și marile personalități politice, științifice și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Mare, care, cu toate "păcatele lui", și astăzi, după o jumătate de mileniu, în conștiința acestui popor, este considerat "cel mai Mare Român al tuturor timpurilor". Pentru toate câte le-am scris: bune și rele; adevărate și scornite; m-am încumetat să izvodesc cu mândrie o frântură de epopee din blagoslovita domnie a lui Ștefan al tuturor românilor. "Fraților cetitori! Să vă îndemnați a ceti aiastă "samă de cuvinte", ce precum s-au 'tâmplat, cu adevăr s-au scris toate... Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cal. Doamne-ferește! se crucește Cupcici căutând Răsăritul, să fie mai bine primită apărătura. Alt loc mai spăimântăcios n-ați aflat? vorbește el cu glas scăzut să nu tulbure somnul morților. Știe el Isaia ce face, răspunde Alexa. Care om se-ncumetă la miez de noapte să calce în țintirimul bântuit de duhuri necurate? Să jurăm ce-avem de jurat și să ne cărăbănim pe la cășile noastre, propune Cupcici luat cu frig. Alexa și Negrilă se așează pe un braț frânt dintr-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
numărate. Noi n-avem a face decât un brânci să-i dăm. Parcă-i și aud clopotul de îngropăciune... "Ștefan, Ștefan Domn cel Mare! Seamăn pe lume nu are! Decât numai mândru Soare!" cântă el în batjocură, cu ură. Te-ncumeți să-i stai împotrivă? întreabă Alexa înfiorat. Mă-ncumet! răspunde cu hotărâre Isaia umflându-și pieptul. Ești mare! rostește Negrilă cu admirație. Doamne-ajută să-i mâncăm coliva, se închină cu evlavie Alexa. Astăzi chiar, iscoada mi-a adus vestea: la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să-i dăm. Parcă-i și aud clopotul de îngropăciune... "Ștefan, Ștefan Domn cel Mare! Seamăn pe lume nu are! Decât numai mândru Soare!" cântă el în batjocură, cu ură. Te-ncumeți să-i stai împotrivă? întreabă Alexa înfiorat. Mă-ncumet! răspunde cu hotărâre Isaia umflându-și pieptul. Ești mare! rostește Negrilă cu admirație. Doamne-ajută să-i mâncăm coliva, se închină cu evlavie Alexa. Astăzi chiar, iscoada mi-a adus vestea: la Adrianopole, armia otomană, cu Măritul Mahomed în frunte, e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mătușa și unchiul și care, apoi, se îndepărtează încet de mal (barcagiul lipsește la apel din amintirea mea, deși nu se poate ca, în realitate, să fi absentat: lacul era, într-adevăr, prea mare pentru ca un amator să se fi încumetat să vâslească). Este amintirea unei despărțiri; cum s-ar zice, am venit să-i conduc, pe mătușa și unchiul, care urmau să se îmbarce, pentru a trece lacul; dacă m-aș lua după secvența pe care mi-o propune memoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
însăși existența ei, mi-au rămas necunoscute. Până de curând, când - pe căi atât de ocolite, încât îmi este imposibil să mi se pară întâmplătoare - iau cunoștință de ele cu profundă gratitudine. Să mă văd, acum, cu ea, nu mă încumet. Dar pe fetița aceea de pe Pietroasa, care, mergând în urma mea pe stradă, la o anumită distanță, își scălâmbăia mersul, nu ca să râdă de mine (de defectele mele), ci dintr-o spontană, pură afinitate - o voi întâlni, cu siguranță. * Biserica e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
decât elevele ei. Acum, probabil, nici ea nu se mai află printre cei vii. Încerc să-mi imaginez, cinematografic, o luminos-idilică lecție de gimnastică pe când mama avea 15 ani, iar profesoara ei vreo 18-20. Obțin secvența, o „fixez” și mă încumet s-o trec „dincolo”: radioase, mama și profesoara ei mai tânără cu câțiva ani fac gimnastică în paradis. * De ce nu o visez pe mama? De ce continui să nu o visez? E supărată pe mine? Nu vrea să mă sperie? Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
cu toată Dragostea de Mama pentru copiii mei, Marinela, Radu-Stefan și IoanCristian) La Iordan 05.01.2006 De pe vale, de pe deal, Lume vine la Iordan, Iordanul e rau frumos, Vrea sa-L boteze Pe Domnul Iisus Hristos. Sf. Ioan se-ncumeta, Nu-ndrazneste să se-apropie, Domnul îl cheamă si-in spune : - Vino, mă botează, C-asa e rânduit, Ca să fie Preaslăvit ! Ioan cu sfiala, Vorbeste tuturor : - E Mielul Lui Dumnezeu, Ce ridică păcatul greu, El e foc ce mistuiește Și
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
străină de orice capriciu și de regulă nu se declanșează prea spontan (ceea ce nu înseamnă deloc că întâmplarea nu joacă și în prietenie ca și în toate lucrurile omenești un rol pe care numai cine nu are simțul realităților se încumetă a-l nega). Aristotel subliniază de la început că, neputând exista prietenie decât mutuală, ea trebuie să fie manifestă, știută nu numai de cei în cauză, ci de toată lumea. Îmi pare evident că nu pot exista prietenii secrete. O conjurație nu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
purtat cu ei pe meridianele lumii faima unei binecuvântări a începuturilor de carieră petrecută pe sol ieșean. Totul este astăzi istorie! O rememorare a unor fapte din care se pot trage multe învățăminte, dar devin și un imbold, m-am încumetat să le cuprind într-o monografie sentimentală intitulată MIRAJUL SCENEI pe care intenționez să o prezint anul viitor, când se va împlini, la 3 noiembrie 2006, o jumătate de veac de prezență și mărturie activă pe această scenă. Deschiderea stagiunii
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
la solicitarea mea expresă și nu era "vizibil" nici în saloane, nici în exteriorul clădirii) soția lui Săvescu Alin a absentat frecvent din sediul Ambasadei, plecând singură în oraș. (NB: Cu problemele sale de vedere, soția nu cred că se încumeta la ieșiri de acest gen, în deplasările sale prin cartier sau centru, nu folosea "mașina șefului de misiune", ci mergea însoțită de soția cifrorului, o persoană "cu ochi albaștri, soția unui tovarăș cu ochi de aceeași culoare"!) în luna aprilie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
ales, nu admiteau ca acesta să-și dedice timpul liber pentru vizitarea bolnavilor ori catehizarea copiilor. Tot acest zel apostolic, un bagaj admirabil pentru un preot, nu era apreciat la un simplu seminarist, care, în opinia lor, trebuia să se încumete exclusiv în studiu. În realitate, mulți profesori și chiar rectorul erau convinși că activitățile extrașcolare ale studentului Calabria l-ar distrage și că ar fi cauza mediocrului său randament școlar. Primul și al doilea an de liceu Giovanni Calabria și-
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
fetelor nevoiașe de îngrijiri și de protecție, în asistența celor bolnavi, a leproșilor, a handicapaților; au deschis școli populare, substituiesc preoții în parohiile rurale din America Latină, pregătesc tineri și adulți pentru a primi sacramentele inițierii creștine, într-un cuvânt, se încumetă cu generozitate și în totalitate, acolo unde este cea mai mare trebuință, iar abandonul moral și material este major. Asemenea unor îngeri consolatori, cu zâmbetul pe chip și gentilețea înfățișării, Domnul le cheamă alături de fratele și sora în suferință pentru
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
sărăcii mai puțin aparente dar mult mai grave, cea a sufletului: catehismul (ca activitate) pentru tineri și bătrâni, deprinderea evlaviei, prin recitarea zilnică a Sfântului Rozariu în familii, pregătirea pentru o prezență neîntreruptă la sacramente etc. Dar, mai ales, se încumetă într-o acțiune atentă pentru educația la generozitate, la economisire și la lupta împotriva risipei. Toate familiile care aparțin FAC consimt să contribuie liber și voluntar pentru alcătuirea unui fond de casă comună. Surorile Sărăcuțe ale Familiei de la Nazaret La
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
În primul rând că mai sunt și alte puncte vulnerabile, apoi, pentru că te pretinzi ecologist, ba chiar membru în partidul verzilor, ar trebui să știi că sunt lucruri mai grave decât cele determinate de așa-zisa cenzură economică... — Bineînțeles, mă încumet eu să-l întrerup, dar nu pot să vorbesc despre toate deodată! Întreruperea mea nu-l dezechilibrează. Doar că mă fulgeră din priviri. Nu zic să vorbești despre toate în același timp. Trebuie totuși să ai logică în înlănțuirea ideilor
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
nu le citește nimeni, pentru că toată lumea are alte treburi, iar când dispune de nițel timp liber se uită, firește, la televizor... Cum se poate exprima atât de brutal, de parcă ar fi Goma adresându-se președintelui Iliescu? Eu nu m-aș încumeta. Nici numele n-am curaj să i-l rostesc. Dacă se supără!... Și așa nu se prea scrie despre cărțile mele. Lui Pastenague îi dă mâna. Soarta lui literară nu depinde de criticii români. Pe de altă parte, de la o
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
iei. Aruncu-mi trupul, Arhanghele Mihaile, Gol stau în fața ta Aștept să mă iei. Sandu Tudor, care devenise în ultimii ani poetul oficial al Gândirii, după ce fusese modernist, e un simplu pastișor. Ștefan I. Nenițescu e dintre primii care s-a încumetat să scrie poezie religioasă (Denii). Câteva "mistere" dramatice sunt în spiritul sacrelor reprezentațiuni ale lui Feo Belcari. Modestul poet religios Const. Goran continuă pe Anton Pann în linia muzicească. "GÎNDIREA" Organul ortodoxismului literar este Gândirea în noua serie redactată de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Eugen LOVINESCU, G. Călinescu:"Istoria literaturii romîne", în cadrul anchetei "Pro și contra", în "Curentul literar", III, 1941, nr. 128, 13 septembrie. ă...î Istoria literaturii române... reprezintă impresiile de lectură, în majoritate proaspete, ale unui vajnic cititor, care s-a încumetat să citească sau să recitească mai multe mii de cărți. Ele contribuie mai bine la configurarea artistului care a vrut să extragă dintr-însele savoarea estetică. ă...î Nota personală a acestei lucrări e analiza intuitivă și oarecum gustativă a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
literaturii române de la origini până în prezent, operă monumentală prin proporții (950 p. în quarto), ca și mai ales prin conținut, a fost un eveniment al cărui ecou se resimte cu aceeași mare intensitate până astăzi. Numai N. Iorga se mai încumetase înainte să cerceteze (în decurs de 33 de ani și în opt volume plus o introducere sintetică) fenomenul literar românesc de la origini până în contemporaneitate, cu excepțional talent, rămas neîntrecut în ceea ce privește epoca veche și faza de tranziție, în scădere însă pe măsură ce
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dintre ei rămân chiar repetenți sau abandonează școala din cauză că sfera lor de interes nu este cuprinsă în programa școlară. Există și exemple concrete celebre în acest sens: Einstein, Edison, Pasteur, Tolstoi, Churchill... Copiii supradotați au calități importante, dar nu se încumetă să le arate și celorlalți. Pe nedrept marginalizați, aceștia rămân închiși în ei. Un lucru remarcabil l-a spus Goethe: Multe dintre problemele copiilor supradotați sunt cauzate în mare măsură de educația necorespunzătoare din copilărie. De cele mai multe ori copiii supradotați
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]