22,821 matches
-
Încăperea se lumină brusc, iar Roja rămase o clipă hipnotizat, cu ochii ațintiți la becul din tavan, pînă se simți orbit și fu nevoit să-și mute privirea în altă parte. Va fi o săptămînă de foc, începu să se încurajeze, să-și aducă aminte puțin cîte puțin la ce se înhămase, la jocul dublu pe care-l avea de făcut. Și ce dacă stînga nu va ști ce face dreapta? Conflictul se va stinge atunci cînd își vor da seama
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
București, cel despre care deja nici nu mai vorbește nimeni, oricum între timp au mai fost uciși și alții. Trage deci linia și ai înaintea ochilor cea mai clară situație, nenicule, n-ai pierdut cine știe ce, încă mai poți recupera, se încurajează. Mi se pare că am fost destul de clari, spune Părințelul pe un ton spăsit, de ce-ar fi nevoie de mai mult explicații? — Nu sîntem aici la interogatoriu, se apără și Curistul. — Să știți că m-așteptam la una ca
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
să fixeze o întîlnire. Se scuză că nu o făcuse mai devreme, că nu avusese curajul să facă pasul ăsta decît atunci cînd totul a-nceput să fie insuportabil. Să stea liniștită, totul era în regulă, începu Angelina s-o încurajeze, mai bine mai tîrziu decît niciodată. Îi era foame, sete? Prefera un loc mai aglomerat sau unul mai retras? își amintiră că braseria Albina de pe strada Academiei e la doi pași. Să mergem, se hotărîră fără să stea deloc pe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
mai are să disperi după ce toată prada a fost împărțită? Nimic pe lumea asta nu e fără nici un rost, zice Roja calmîndu-se brusc. — Din moment ce e foarte limpede ce s-a întîmplat, reia Dendé, nu mai văd nici un motiv care să ne încurajeze să sperăm că s-ar mai putea schimba ceva. Știți și dumneavoastră mai bine decît noi, îl întrerupe Gulie, că am fost niște naivi cînd am crezut că toată schimbarea o să se facă din interior, că România o să se trezească
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
un mic grup de propagandă, sub acoperire, un nou început, înțelegi, Părințele? Grupul Bisericuța, trebuia să joc pe două fronturi, i-am spus după aceea la rece, dacă află enoriașii că eu sînt informator, o să mă linșeze, dar ea mă încuraja, era convinsă că o facem spre binele lor, ca să rămînă monumentul în picioare și ca să ajutăm Revoluția, nimeni n-o să ți-o ierte dacă se va afla vreodată adevărul. — Vezi de ce ne potriveam noi? întreabă Roja. Pe tine tot stresul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
-și mute privirile în altă direcție cînd mai dădeau ochi în ochi cu el pe coridoarele facultății, arătîndu-l după aceea cu degetul pe la spate cînd li se ivea ocazia. N ai nimic de pierdut, ci, dimpotrivă, doar de cîștigat, îl încuraja Bătrînul s-o țină tot așa, asta era fără nici un dubiu cea mai bună metodă de triere a persoanelor pe care trebuia să se bizuie mai tîrziu. În primul rînd, că nu avea nevoie de sute de oameni. Cîteva zeci
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
amfiteatru prin care bate vîntul, fără nici o privire ațintită asupra sa, fără urechi atente la cea mai mică bîlbîială, la cea mai măruntă greșeală de exprimare, încerca Bătrînul să-l convingă. Își bătea joc de el? încerca doar să-l încurajeze, să-l provoace la dialog? Vorbea serios? Oratoria e arta cu cele mai multe dedesubturi, zicea. Implică lecții particulare de dicție, actorie, canto, autocontrol, completate de activități sportive mai dure, cum ar fi crosul, abdomenele pe stomacul gol, tracțiunile la tocul ușii
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
-și lege soarta? îi învățase pe toți pe de rost încă de la primele contacte pe care le luase cu fiecare în parte, chiar dacă niciodată nu reușise să schimbe cu nici unul dintre ei mai mult de două trei vorbe. Ce îl încurajase oare să meargă înainte, să spere în continuare că o să se lege ceva pînă la urmă? Pentru ce altceva ar fi putut să opteze? Gîndește-te dacă ai fi avut altă variantă mai bună, încerca Bătrînul să-i deschidă ochii. Să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
au legitimat imediat pe cei de față, au completat cîteva procese verbale, i-au tras deoparte pe cei doi și abia după aceea s-au hotărît să evacueze amfiteatrul. Să nu creadă ei că ăsta e sfîrșitul, încercă să-l încurajeze Delfinaș imediat ce totul se potolise și rămăseseră iar singuri pe un trotuar în colțul străzii Quinet. Noi doi abia ne-am întîlnit, adăugase. Vorbește serios? O fi nebună? N-ar fi oare mai cuminte ca pe viitor să încerce s-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
de la enoriași, de la parastase, de la nunți și botezuri. In casa preotului nu vezi nimic. Totul este camunflat . Vrei să te spovedești, vrei să-i spui tot ce te frământă, vrei să-ți dea dezlegare de la ...gândurile necurate. Vrei să-ți Încurajeze ura. Totuși Îți este frică. Nu ai Încredere că va păstra taina spovedaniei, ești convins că, după ce Își va umple burdihanul cu mâncare, te va trăda, te va da pe mâna poliției sau și mai rău pe mâna psihiatrilor. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
este Însuși Leonardo Da Vinci. Oglinda mare din holul apartamentului Îl arăta ,,ân carne și oase,, pe genialul creator, ba mai mult undeva În fundal, pe șevalet ,,Gioconda,, la care ,,lucrase,, mult În ultimele săptămâni, surâdea enigmatic, părând că-i Încurajează rătăcirile. Antoniu face o pauză, timp În care Își dezmorțește mâna dreaptă cu care n-a mai scris de atâția ani, Închizând și deschizând pumnul ca să-i dea sângelui voie să circule liber. Privit prin fereastra de la etajul Întâi al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
bătrân, un prieten străvechi. Era Întotdeauna amabil și, atunci când se oferea să-ți dea cartea cerută, oricât de greu i-ar fi fost să ajungă la ea, devenea uimitor de agil și de eficient. Pe băiat Îl prețuia și-l Încuraja, oferindu-se să scormone În imensa cantitate de cărți, după autori și titluri care trebuiau ,,neapărat citite. Avea de altfel, o memorie extraordinară și o ordine În această memorie a lecturilor, desăvârșită. Vânduse de mult, Înainte de cel de-al doilea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cu trenul, era adresa unui doctor din orașul ei. Când i-a bătut În ușă a doua zi dimineața, după ce petrecuse orele gri ale nopții În parcul din fața clinicei lui particulară, doctorul a servit-o cu supă fierbinte și a Încurajat-o să-i spună ce se Întâmplase. Din când În când făcea avorturi la „surori“, dar niciodată Înainte să se intereseze de sursele lor de venit. Mulțumită de cifra spusă de Dora, doctorul a sfătuit-o să mai doarmă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
blond ca paiul. Avea mânecile suflecate și brațele pline de tatuaje, printre care unul cu un bărbat Întins, cu picioarele desfăcute larg. Trebuie să fi așteptat pe altcineva, pentru că deschisese ușa astfel Încât se vedea toată camera. Nici priveliștea nu mă Încuraja. În scaunul În care obișnuia să stea Dora, un bărbat cu vârsta neclară avea picioarele legate de picioarele din față ale scaunului, cu mâinile sucite la spate. În afară de un halat de medic și o glugă trasă pe cap, nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
de trei ori fraza asta de la cap la coadă și, așa cum se întâmplă cu anumite texte, fiecare nouă lectură îmi dezvăluie noi subtilități de sens și noi aluzii, fiecare lectură promite tribulații grămadă pe curul meu. Ce rost are să mai încurajez această aventură, s-o las să ia amploare? La ce mi-a stat capul acolo, în Vermont!? Ah, u-ul, u-ul ăsta din „ruog“ - mintea asta are tot atâta profunzime cât o copertină de cinema! Și „ui-ți“! Exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
spuse ea trântindu-și pe jos rucsacul și sacul de dormit și continuându-și prelegerea începută în mașină, în timp ce ocoleam golful în drum spre Haifa, societatea americană nu numai că permite relațiile brutale și nedrepte dintre oameni, dar le și încurajează. Zi și tu dacă poate nega cineva treaba asta. Nu. Rivalitatea, concurența, invidia, gelozia, tot ce are mai rău firea omenească este alimentat de sistem. Averile, banii, proprietatea - iată standardele corupte cu care vă măsurați fericirea și succesul. Și, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
de nemeritat era acest reproș. Patruzeci de ani În deșert, departe de mana Egiptului, aduseseră obiceiuri aspre, curmalele numărate și apa tezaurizată. Nici cei o mie de ani În deșertul lumii creștine, unde doar comoara ascunsă e În siguranță, nu Încurajaseră lipsa de reținere. Dar lumea se schimba. Deșertul Înflorea. Ici și colo, În colțuri depărtate, din Europa Occidentală, evreul putea arăta că altele sunt calitățile pe care le Împărtășea cu arabul: calitatea de gazdă princiară, care spală picioarele cerșetorilor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Ea era ușurată, dar și puțin speriată, simțind scrisoarea Împăturită În palmă. Fusese pusă În situația să introducă ceva prin efracție? Un drog? Apoi unul din soldați se Întoarse după ea. Îi auzi cizmele spărgând crusta de noroi, dar se Încurajă spunându-și că-și imagina tot felul de lucruri. Dacă avea ceva cu ea, putea s-o strige, iar tăcerea lui Îi dădu curaj. Totuși grăbi pasul. Compartimentul fetei era În vagonul următor, iar iubitul ei putea să-i explice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
doar să vorbim. Dar va fi un proces? — Un fel de proces. Mă vor duce la Belgrad. Undeva se auzi un claxon și apoi aerul rece fu străbătut de un fluierat. — Schimbă probabil linia, Îi spuse dr. Czinner, s-o Încurajeze. O pală de fum trecu prin fața ferestrelor, făcând sala de așteptare să se Întunece. Afară, În lungul liniei, se auziră voci și tropote de pași. Legăturile dintre vagoane gemură, se loviră și se-ncordară, iar apoi pereții subțiri se clătinară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
propria siguranță ca să ajungă la aceeași poziție cu ea și pe moment tânji să-i implanteze răsadul uscat al Îndoielii, o pseudo-credință care s-o facă să n-aibă Încredere În propria ei judecată. Lăsă tentația să treacă și o Încurajă: — Se va Întoarce după tine de la Belgrad. — Poate că nu-și permite să piardă atâta timp. — Îi va telegrafia consulului englez. — Sigur că da, spuse ea fără convingere. Evenimentele nopții trecute și descoperirea tandreței lui Myatt fugiră din ea, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
le-ați câștigat servindu-vă patria În timpul războiului. Eu nu am medalii, pentru că Îmi iubesc patria mult prea mult. Eu nu lupt pentru teritorii noi, ci pentru o lume nouă. Cuvintele Îi secară. Nu avea un public care să-l Încurajeze și deveni conștient de caracterul artificial al cuvintelor sale, care nu relevau marea dragoste și marea ură ce-l animau. Fețe triste și frumoase, subțiate de foamete, Îmbătrânite Înainte de vreme, resemnate În disperarea lor, Îi apărură brusc În minte. Aceștia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
grozav ca să nu afle nimeni despre el. Iute de mână? Păi cum? „Ia uitați-vă acolo, Herr Kolber!“, o smucitură bruscă a sforii, ochit, două focuri, o zvârcolire și omul mort, totul În două secunde. Dar mai bine nu. Se Încurajă singur cu prudentul motto al celor de profesia lui, spiritul de pocherist menit să țină mândria În frâu: — Nu se știe niciodată. Își trecu degetul roată pe după guler, pe dinăuntru, și spuse nepăsător: — A trebuit s-o fac. A fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
trabucul lui Myatt. Dar mi-ar plăcea - de dragul tradiției, Înțelegeți - să fie cineva din familie În consiliul de administrație. Scoase un chicotit lung și candid: — Dar nu am nici un fiu. Nici măcar un nepot. Myatt spuse gânditor: — Va trebui să vă Încurajați nepoata. Râseră amândoi și coborâră scările Împreună. Janet Pardoe nu se vedea nicăieri. — Domnișoara Pardoe a ieșit? Îl Întrebă el pe domnul Kalebgian. Nu, domnule Myatt, domnișoara Pardoe tocmai s-a dus la restaurant cu domnul Savory. — Spune-le să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
toamna, deși toată lumea știa că singurul criteriu folosit vreodată de Alixe când se hotăra asupra temelor florale era acela că ultima temă aleasă trebuie să fie cu mult mai costisitoare decât precedenta. —Arată nemaipomenit, Alixe, i-am spus, ca să o Încurajez. —Sylvie Mortimer? Sunt atât de Încântată să te cunosc, În sfârșit! Petrecere de Divorț plăcută, fetelor, ne-a urat ea cu voce ascuțită, Întorcându-se apoi să Întâmpine alți oaspeți. Alixe nu zise nimic de programarea pentru probă la care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
mai mulți copii, ca să se joace cu ai noștri. Ha! Ha! Ha! —Lauren nu se va mai căsători niciodată, am protestat eu. Se distrează mult prea bine așa. Să fii căsătorit este și mai distractiv, scumpa mea. Trebuie să o Încurajăm să se mărite cu amărâtul ăla. — Ea nu vrea decât o Întâlnire fierbinte, am zis. Hunter habar nu avea ce spunea. În mod sigur oricine preferă să fie căsătorit decât divorțat, ripostă el. — Ești soțul perfect, zisei. Încerca În mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]