1,401 matches
-
de sânge, lupta și hohotea! Era fantastic! N-am mai pomenit asemenea luptă. Poate Leonida la Termopile... Nu mai era om, era un arhanghel! Turcii, înspăimântați de așa arătare fantastică ce-i secera ca pe spice, au început să dea îndărăt, le înțepenise până și "Allahul" în gâtlej... Singur... Neînfrânt... "Allah!! Allah!!" L-au împresurat... Și-am văzut cum împăratul, străpuns, tăiat de zeci de iatagane, s-a prăbușit ca un trunchi retezat, dar, și în cădere, râdea, hohotea încă... Și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
publice iar, pe pământurile sale, crea locuri de muncă pentru curățirea canalelor, nu s-a limitat numai să ajute, dând săracilor bunurile sale cu mâinile pline, ci a simțit cu tărie problema socială a timpului său. Nu s-a dat îndărăt nici din calea luptelor politico-sociale. Deceniul 1900-1910 a fost o perioadă destul de încinsă. Socialismul s-a extins ca o pată de ulei din Polesine spre «Basse» veroneze, unde forța de muncă agricolă a fost oprimată de vexațiuni și nedreptăți incredibile
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
disponibile două inimi materne și generoase: mama Angela și Margherita Masina. Două femei bune, pline de atenție și obișnuite cu sacrificiul dar, datorită vârstei lor, nu mai erau în măsură să suporte vivacitatea băieților. Mama Angela nu s-a tras îndărăt din fața acestei munci angajante. Rămasă văduvă, cu trei fii în ocrotire, a reușit nu doar să se adapteze cheltuielilor casei, ci să și împartă puținul pe care îl avea cu celelalte persoane nevoiașe. A primit-o în casa sa pe
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
semnal ce provoca unificarea tuturor forțelor secrete împotriva monarhiei austro-ungare. Fără îndoială că mobilizarea Armatei Imperiale și Regale, cu ocazia crizei bosniace, a fost un succes. Operațiunea reușind pe deplin, Austria prezenta o fațadă impozantă în ochii adversarilor și aliaților. Îndărăt, însă, se dezvoltau acțiunile secrete care, cinci ani mai tîrziu, vor duce la dezertările masive, în plină bătălie a Lembergului, a corpurilor de armată cehă, la refuzul contingentelor sîrbe de a lupta, la o descompunere atît de fulgerătoare a acestei
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
participarea efectivă la ceremonialul funebru mi-a conferit răgazul să mă fortific obișnuindu-mă cu ideea deja consumatei tragedii. Și totuși, în pofida acestor avantaje psihice, abia în starea ce o resimt odată cu pasul înapoi pe care îl fac, fiind împins îndărăt de forța negativă a imaginii suferinței alăturate morții, eu experimentez acea autentică bulversare-naufragiere. Astfel, resimt pierderea controlului deplin asupra mea și alunecarea sub stăpânirea suferinței prietenului. Intru în nebuloasa tumultului său sufletesc și sunt subjugat de aceasta, devin particolă aruncată
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
vânturi ce din depărtare Unul către altul suflă cu turbare, Cavalerii ageri iute se pornesc; Armele lor crude crâncen se lovesc. Dar cum două valuri se izbesc turbate Și-napoi fug iarăși repezi, spumegate, Amândoi cu spaimă crunții acești frați Îndărăt se-azvîrlă palizi, sângerați. Sângele lor curge; ura însă crește; Privitorii tremur; - nimeni nu-i oprește; Ci ei toți afară fug înspăimîntați, Căci de întuneric sunt amenințați. Torțele stau toate gata a se stinge; De-ale nopței umbre sala se încinge
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu se poate mai specific românească, reluând tipica regresiune la geologia primitivă. Sadoveanu își creează teritoriul lui primordial într-un spațiu transcendent, Hogaș se mulțumește doar să pună între Piatra-Neamț și mânăstiri distanța dintre două continente. Pentru a putea păși îndărăt spre alt mileniu, scriitorul se lasă cuprins de un miraj la care îl ajută percepția lui delirantă. Hogaș nu poate păstra proporția normală a dimensiunilor: totul e sau colosal de mare sau imens de mic, și călătorul ține la ochi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și nu se poate sta niciodată; și cum critica devine expectativă și curat negativă, introducerea culturii apusene este lipsită de ajutorul, atât de necesar, al spiritului critic. "Junimea" vrea să stăm pe loc, dacă nu chiar să ne întoarcem puțin îndărăt. Eminescu vrea să ne întoarcem îndărăt. Socialiștii vor să sărim cine știe unde, în necunoscut. Dar nu puteam sta nici pe loc, nici merge înapoi, nici face sărituri în necunoscut și în imposibil. Și, deci, predica acelora care voiau aceste lucruri nu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și cum critica devine expectativă și curat negativă, introducerea culturii apusene este lipsită de ajutorul, atât de necesar, al spiritului critic. "Junimea" vrea să stăm pe loc, dacă nu chiar să ne întoarcem puțin îndărăt. Eminescu vrea să ne întoarcem îndărăt. Socialiștii vor să sărim cine știe unde, în necunoscut. Dar nu puteam sta nici pe loc, nici merge înapoi, nici face sărituri în necunoscut și în imposibil. Și, deci, predica acelora care voiau aceste lucruri nu putea să fie decât o predică
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
prea scurt și prea gros, fără delimitare către partea dinapoi a capului Trunchiul: supranutrit Picioarele: scurte și prea groase Încărcare anterioară Capul: mărime normală Fruntea: cutată Ochii: normali Nasul: normal Obrajii: cutați Gura: normală Fața: În raport cu vârsta normală, delimitarea prea Îndărăt Gâtul: În față umflat, delimitarea la ceafă: normală Încărcare anterioară Capul: mărime normală Fruntea: sus cheală, fără ridicături Ochii: obosiți Nasul: bine format Gura: cu buza de jos umflată Fața: delimitarea mult după urechi, partea de jos: grosolană Gâtul: foarte
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
morții celui mai profund poet al nostru, și această restabilire a faptelor nu poate decât să fie bine venită pentru istoria biografică de la noi. Ceea ce este însă profund de dureros e că organizarea noastră sanitară de acum 30 de ani îndărăt, ca și știința medicală însăși, era departe de-a fi cea de azi. Când ne gândim la organizarea spitalului de boli nervoase din Capitală, cu perfecțiunile științifice introduse în el; dacă ne gândim la malarieterapia (tratamentul cu malaria pentru combaterea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cum plângem, și-o-nceput și ea... Era o tragedie acolo. Soțul meu era galben ca lămâia și zice: „Luați-mă pe mine, lăsați-o pe ea cu copiii!”. „Nu”, zice el, „că ea vine numai până-n post și vine Îndărăt.” Era mincinoși... Atunci eu mi-am dat seama că ceva nu-i la locul lui și zic: „Dați-vă cuvântul dumneavoastră de onoare că mă Întorc Îndărăt la copii, altfel nu mă despart de ei”. „Da, te-ntorci, vii, dai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cu copiii!”. „Nu”, zice el, „că ea vine numai până-n post și vine Îndărăt.” Era mincinoși... Atunci eu mi-am dat seama că ceva nu-i la locul lui și zic: „Dați-vă cuvântul dumneavoastră de onoare că mă Întorc Îndărăt la copii, altfel nu mă despart de ei”. „Da, te-ntorci, vii, dai numai o declarație și vii Îndărăt.” Credeam că au cuvânt de onoare, bineînțeles... Atuncea i-am pus soțului meu fetele În brațe... El era ca mort, stătea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am dat seama că ceva nu-i la locul lui și zic: „Dați-vă cuvântul dumneavoastră de onoare că mă Întorc Îndărăt la copii, altfel nu mă despart de ei”. „Da, te-ntorci, vii, dai numai o declarație și vii Îndărăt.” Credeam că au cuvânt de onoare, bineînțeles... Atuncea i-am pus soțului meu fetele În brațe... El era ca mort, stătea așa și mă privea Înnebunit când o văzut că plec... De la ușă m-am mai Întors o dată și i-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
acolo le vindea ieftin, și le cumpăra Închisoarea, și n-ar fi fost nimic că punea intestinele alea În arpacaș, dar nu le spălau și erau pline de murdării, și mirosea... de nu puteai mânca. De multe ori am dat Îndărăt gamelele așa cum ni le-aduceau... Și-o venit ofițerul politic, și ne-o-nșirat așa, și-o zis: „Cine n-o mâncat? Cine și-o dat mâncarea Înapoi?”. Noi am spus, și doamna Chehata, și fetele, studentele... „No”, zice, „vă scriu.” Și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
era cel mai rău, că el dădea pedepsele... Era și un bărbat urât, „Cap de mort” Îi ziceam noi. Așa că o lună de zile am fost scutite de maior, și un căpitan i-o luat locul până s-o Întors Îndărăt. Dar ce ne-o putut urî omul ăla după aceea... Odată venea și ne pândea..., v-am spus că erau niște castani mari, și se-ascunde după ei și ne prive’ când intram Înăuntru. Și după ce luam dejunul, ne Încolonam
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de cameră și transformat în metresa lui. Vânzându-și corpul mai târziu marelui vizir la Constantinopol, fu trimis în școala militară, de unde își făcu cariera. 366 bucureștii de altădată dea României o bucată din Dobrogea iar în schimb să ia îndărăt acea parte a Basarabiei care a fost unită cu Moldova prin Tratatul de la Paris“ (Memoriile, vol. X, p. 21); aceste destăinuiri parvenite din surse foarte bine informate (Austro-Ungaria doar își împărțise de curând cu Rusia sferele de influență în sud-estul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nr. 10 - Copou, Iași), care urma să alcătuiască și să publice o lucrare monografică asemănătoare celei ce intenționați să publicați dv. Însă, Împrejurări nefavorabile, au făcut ca lucrarea D-lui Uglea să nu apară nici azi. I am cerut materialul Îndărăt În mai multe rânduri, Însă nu a mai binevoit să mi-l Înapoieze. Desigur, mai am Încă fotografii de familie ale socrului meu, soacrei, fiicelor, ginerilor, mai toate În grup. Scrisori de la el nu prea am, cum am foarte multe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
El avea o mulțime de fișe, de cuvinte populare. A voit, să-și vândă această colecție Academiei. I-am dus colecția Întreagă tov. Acad. Iorgu Iordan. El a consultat-o, a frunzărit-o și pe urmă mi-a dat-o Îndărăt. Trebuie să se găsească această colecție, poate cu unele lipsuri, la cumnata mea Despina Teodorescu (dacă vă interesează). Încetul cu Încetul vom putea aduna câte ceva relativ la viața și activitatea socrului meu, și le vom trimite la adresa Dv. din Fălticeni. Vă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
lui Prof., și vă rog să-i transmiteți mulțumirile mele, pentru că a reușit să găsească, În bibliotecă broșura „Prof. Dr. Jean Grintzescu”, pe care mi-ați trimis-o. Am copiat din ea ceea ce mă interesa și acum v-o trimit Îndărăt o dată cu sincerele mele mulțumiri. În adevăr În broșura regretatului Acad. Emil Pop „Figuri de botaniști români” (București, 1967) se vorbește (p. 83-89) despre viața și opera lui Ion Grințescu, fratele mai mare al lui Gheorghe Grințescu și al lui Ernest
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a generalului, despre care nu se știa nimic precis la ora aceea. Tăcerea asupra acestor contacte a fost respectată de toți, care știau despre ele: medicinistul și Călin Aurel. În ce îl privește pe Stoicănescu, acesta a trebuit să plece îndărăt în Germania împreună cu Andreas Schmidt, pentru a explica înaltului Comandament german, de ce nu erau oportune acțiunile de sabotaj și distrugeri așa cum fuseseră ordonate. Avionul care îi transporta pe cei doi a fost interceptat de sovietici și doborât. Atât unul cât
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
îi puse întrebarea: Voinea, tu ai spus gardienilor că toate crimele de la Pitești le-a făcut Securitatea din ordinul partidului și că voi, legionarii ați fost victime? Voinea, care acum în fața primejdiei, redevenise omul de front, care nu se dă îndărăt de la luptă răspunde hotărât. Da, Domnule Locotenent, pentru ca să-i avertizez pe ei și pe Dstră ce se poate întâmpla dacă partidul va fi obligat să condamne și crimele care se fac acum la Cazimcă, asemeni celor de la Pitești. Deci ai
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
un moment dat, că cei doi: Grimalscki și Vică, au fost scoși din celulă și duși să li se administreze o pedeapsă pentru că ațipiseră la marginea patului. Trecuseră mai multe ore, ba chiar mai multe zile și nu fuseseră aduși îndărăt la celule. Ce se putuse întâmpla? Să fi decedat în timpul executării pedepsei de douăzeci și cinci la fundul gol, dar chiar amândoi, nu era posibil. Desigur că după pedeapsă au fost izolați și ei „la tun”, de care povestise Popicul sau în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
la tun”, de care povestise Popicul sau în cornul de capră; sau să-i fi mutat în altă secție. După câteva zile se aud pași pe coridor și vocea mai slabă dar neâmblânzită a lui Grimalscki. Deci i-au adus îndărăt? Ce or fi întâmpinat nu avea cum să se afle. Din tot ce recepționa Popicul prin morse și din ce se auzea la program părea că Grimalscki era din nou pe poziție, însă cu Vică se întâmplase ceva grav. Probabil
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
poate în aceeași problemă cu Petrașcu, fie că organul Securității din Cluj pentru a clarifica vreo chestiune în care era amestecat și Chioreanu îl cere și pe el. Lipsesc procesul verbal de percheziție de la Cluj cu încarcerare întro celulă, trimiterea îndărăt la Aiud, procesul verbal și percheziție la Aiud și încarcerarea. 3. Punerea la dispoziție M.S.S. Însemna sau izolarea într-o celulă sau trimiterea cu duba la București. 4. Este trimis de la Aiud la București împreună cu Mija Theofil. 5, 6 Fiind
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]