13,143 matches
-
Însă s-a dovedit a fi surprinzător de interesant. Se pare că Frohlich, Cancelarul Sănătății avea de gând să pună bazele primei ligi pentru reformă sexuală În vara următoare. „O trecere curajoasă pe hartă a unui teritoriu necunoscut“, constata ziarul, Îndemnându-și „cititorii dornici de aventură“ să viziteze capitala daneză. Scopul adunării era să faciliteze fraternizarea sexologilor de pretutindeni, ca să exploreze singura regiune Încă neexplorată a dragostei: anume, zona intimă a sexelor. Am presupus că ultima afirmație de la care s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
un prieten apropiat, Încât n-a simțit nevoia să-l treacă În agendă sau, dimpotrivă, o persoană pe care n-o aștepta. O a treia variantă nu exista. Dar aveam un contraargument pentru prima variantă: faptul că Dora nu mă Îndemnase să mă Întorc peste o oră. Sigur că ar fi făcut-o dacă ar fi avut deja o Întâlnire stabilită la ora 5 după-masa. Împotriva ultimei variante puteam argumenta că Își condusese oaspetele În camera de zi și i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
sutien murdar de-al soră-mii. Îi prind o bretea de clanță și cealaltă de mânerul dulăpiorului cu lenjerie de pat: o sperietoare de ciori menită să-mi să-mi aprindă noi fantezii. — Freac-o, Voinicule, freac-o până ia foc - mă-ndeamnă cupele mititele ale sutienului lui Hannah, când, deodată, se aude o bătaie în ușă cu un ziar făcut sul. De spaimă, sărim în sus de pe colacul toaletei, și eu, și pumnul meu încleștat, cu conținutul lui cu tot. — Hai odată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
un pat de-o persoană, iar maică-mea și cu Hannah se ghemuiesc împreună în celălalt. În zori, tata mă trezește din somn și, pe șest, ca niște ocnași evadați, ne îmbrăcăm și o ștergem tiptil din cameră. — Vino, mă-ndeamnă el în șoaptă, făcându-mi semn să-mi pun apărătoarele de urechi și paltonul. Vreau să-ți arăt ceva. Știai că am lucrat ca ospătar în Lakewood când aveam șaișpe ani? În fața hotelului, îmi arată codrii maiestuoși, cufundați în tăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
cuviință să-mi zică: — Pipăie. — Ce să pipăi? o întreb eu în timp ce mă apucă de mână și mi-o duce spre trupul ei. Mamă... — N-am pus nici două kilograme pe mine de când te-am născut, zice ea. Pipăie, mă îndeamnă și-mi lipește degetele țepene de șoldurile ei rotunjite, care nu arată rău deloc... Și ciorapii. Au trecut mai bine de douăzeci și cinci de ani (de jucat s-ar zice că nu ne mai jucăm), dar mămica încă își mai trage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
față de ei? Și cum rămâne cu Heshie și Alice? Asta ce mai voia să însemne? Când toate celelalte mijloace de persuasiune au dat greș, Rabbi Warshaw a fost rugat să poftească într-o duminică după-amiază la ei acasă, ca să-l îndemne pe Heshie să nu-și curme viața atât de tânără și să n-o încredințeze celui mai cumplit vrăjmaș al său. Eram după paravanul din camera de zi când rabinul a urcat cu pași maiestuoși treptele de la intrare, îmbrăcat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ea mi-l oferă mie, că crăp de căldură! Da, își rupe dumicatul de la gură ca să mi-l dea mie, e fapt dovedit! Și, cu toate astea, eu nu vreau să zăbovesc nici cinci minute la căpătâiul ei. Fugi, mă-ndeamnă mama, în timp ce madam Ve-ne-ra-tî, care în doi timpi și trei mișcări a reușit să devină dușmana mea, dar nu oricum, ci pe viață, madam Ve-ne-ra-tî zice: — În curând mama o să fie acasă, în curând totul o să intre-n normal... Sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
reușesc să-mi desfac discret fermoarul și iat-o, iat-o arcuindu-se în sus, umflată ca de obicei, clocotind poruncitoare, ca un macrocefal idiot care-și terorizează părinții cu pretențiile lui insațiabile, de nătărău. — Ia-mă la labă, mă îndeamnă monstrul mătăsos. — Aici? Acum? — Bine-nțeles că aici și acum. Când crezi că o să ți se mai ofere un asemenea prilej? Nu știi ce-i fata asta care doarme lângă tine? Ia uită-te puțin la nasul ei. — La care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
președintele Clubului Relațiilor Internaționale încă din anul doi de liceu! Pe mine, care am sărit peste două clase de gimnaziu. Ei bine, în 1946, fiindcă lui Marian Anderson nu i s-a permis să cânte la Convention Hall, mi-am îndemnat toți colegii dintr-a opta să boicoteze concursul anual de eseuri patriotice sponsorizat de organizația Fiicele Revoluției Americane. Am fost și am rămas băiețelul de doisprezece ani care, drept răsplată pentru atitudinea lui curajoasă împotriva bigotismului și urii, a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
mergem cu toții la șeful inspectoratului... Tovarășul... îl ajunge milițianul din urmă poftiți buletinul, dar altădată... Altădată să-nveți să-ți faci meseria, tovarășe! smulge actorul buletinul, băgîndu-l în buzunar, grăbindu-se spre cursă. La ușa mașinii sînt destui care se îndeamnă să urce. O fată subțirică, într-un palton mini, cu pantofi închiși, eleganți, cu o eșarfă legată peste păr, o ține de braț pe maică-sa, ascultînd-o. Vezi, poate uiți iar să-mi scrii. Ei, mama, cum îți închipui?! Pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
lîngă cursă, auzindu-se galopul potcoavelor pe asfalt. Bătrînul a făcut din sacul de cînepă o glugă și a pus-o peste căciulă. Stă țeapăn în scaun, cu statura lui de țăran înalt, purtîndu-și mîndria ca pe un blazon și îndeamnă caii lovind hățurile de spinările lor. Mihai o să te aștepte chiar de-i vreme rea strigă el șoferului, care a urcat la volan și a deschis fereastra din stînga, să șteargă oglinda retrovizoare, în timp ce ambalează motorul, rulînd încet. *** Mihai lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
vină că tu te saturi așa repede?! Nu vezi cum mă chinuie? Stai, drace, locului! Ce bine-ar fi să se poată crește copiii așa cum scrie în cărți, sau cum vedeai tu la televizor. Hai, Dănuț, papă! Așa, bravo! își îndeamnă tatăl băiatul din brațe, drept care, copilul, uitîndu-se lung în ochii lui, surîzîndu-i, scoate limba, împingînd afară mîncarea, prinsă de bărbat în șervețel, pe care îl ridică pînă sub buza de jos a copilului, șoptind: Dacă nu papi, chem ursul; un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
diferit de tîmpeala ce ți-o dau sticlele din comerț, s-a dus spre baie. Ești novice, am impresia, tinere i-a surîs doamna, apărută ca din senin pe culoar. A înțeles prezența femeii, ori poate că băutura l-a îndemnat să înțeleagă astfel. Cert e că i-a luat mîna, să i o sărute, dar s-a trezit cuprinzînd-o cu stîngă pe după mijloc. Vino mîine la zece i-a șoptit femeia, lipindu-și obrazul de al său -, ba nu, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
sfredelindu-i pe toți cu privirea lui provocatoare se confirmă justețea hotărîrii de-a invita tineretul, căruia, dealtfel, se adresează, în primul rînd, piesa aceasta. Mulțumim tovarășei Săteanu! Altcineva. Hai, Vic, zi-i pe larg ce ai de zis îl îndeamnă președintele pe Săveanu. "Atîta rău cît mai iese premiera! gîndește Mihai. Mai bine dormeam; vin aici să-mi văd piesa făcută zob..." Ce să mai zic după domnișoara Săteanu! rîde jovial Săveanu. Orice-aș zice, veți conclude că eleva și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
neam de-a lu' Arbore: săraci și cinstiți. De fapt, cinstea lor consta într-o repulsie totală față de ceea ce nu era a lor, ce nu li se cuvenea. Țin minte că veneau la prășit la noi și, dacă nu-i îndemnam, nu luau o cireașă din cireșul de pe hat, spre deosebire de alții..., de-a lu' Vlădeanu, spre exemplu... Nu țin minte ca moș Ion să-mi fi zis vreodată să nu iau..., lua tot satul. Da, tata era... larg la suflet, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
profesor că Vrabie m-a turnat, dar voiam să fiu sigur. L-oi întîlni vreodată acasă, în sat și, departe de puterea lui socială, țărănește, tradițional cum îi place s-o spună, l-oi scuipa între ochi. Nu pentru că Biblia îndeamnă "dinte pentru dinte", ci pentru că-și manifestă prietenia și cordialitatea de cîte ori mă vede, bucurîndu-se că sîntem consăteni. Și să mai știți, dom' profesor, apropo de... de multe: am o soție frumoasă, superbă, care poartă în ea, înnăscută, știința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
rog, nu-i cazul să-ți spun cum am aflat. Știu și de cînd a rămas așa: a fost sfîșiat de un cîine și i s-a infectat burta, mijlocul... O soție bună i-ar fi spus, l-ar fi îndemnat să se trateze. De ce? Să umple orașul cu copii? Și-așa am impresia c-a mai fost fraierit de una pentru care a intervenit la un coleg al meu. Mihai se învîrte pe lîngă fereastră, aruncînd uneori privirea afară, peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
sportive. De exemplu: „Les Jongleurs Diaboliques n-au reușit să treacă nici de linia de start cu tentativa lor de «teatru experimental» de la Diorama. Blocajele datorate lipsei de experiență, caracteristice pentru jocul de scenă al celor de la Les Jongleurs, mă îndeamnă să cred că spectacolul a fost regizat de răposatul Bobby Robson, ca o tentativă eșuată de a folosi formula perimată de 4-3-3 în teatrul englezesc.“ Cronicile lui Bull se întorceau aproape întotdeauna de la redactor modificate aproape integral, cu excepția enunțurilor celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
ușor, asemenea unei rândunici care urcă spre cer. Părul și mustața lui albă s-au înnegrit, doar cutele pielii i-au rămas neschimbate. Brusc, dintre stânci a țâșnit un izvor cu apă roșie, caldă și parfumată. Fu Qiugong l-a îndemnat pe Huangdi să facă o baie în izvor. Huangdi s-a îmbăiat șapte zile și șapte nopți, timp în care, vechea piele i-a fost înlocuită cu una nouă. Parcă se schimbase cu totul, avea obrazul roșu de sănătate și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
regiunile rurale și păstorești ale țării. O altă prioritate a fost elaborarea de politici preferențiale pentru încurajarea personalului din aceste domenii avansate pentru a se specializa în companiile și instituțiile care funcționează în regiunile locuite de naționalități. Zonele dezvoltate sunt îndemnate să acorde sprijin în dezvoltarea tehnico-științifică a regiunilor locuite de minorități. În prezent, aici funcționează numeroase instituții de cercetare științifică ce vizează dezvoltarea economiei naționale și îmbunătățirea nivelului de trai. Potrivit datelor statistice, aproximativ o sută de mii de oameni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
pentru relațiile de pace cu acest stat. Mulți sfetnici încercau să-și convingă suveranii să accepte o poziție sau alta în această problemă. Su Qin a fost unul dintre ei. Aflat inițial în statul Qin, el a încercat să-l îndemne pe rege să stabilească relații bune cu celelalte șase state și pe urmă să le anexeze unul după altul. Propunerea sa a fost refuzată sub pretextul că Qin nu are ambiția de a cuceri alte state, deși, pe furiș, se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Liniang se afla o grădină. Chunxiang, însoțitoarea ei, i-a spus că primăvara grădina este plină de flori și copaci verzi și este foarte plăcut să te plimbi. Du, fată foarte cuminte, nu ieșise niciodată până acum din casă, însă îndemnată de slujnică, a ieșit în grădină. Priveliștea pe care o avea în fața ochilor era minunată: sălcii verzi, bujori roșii și o mulțime de alte flori, cu petalele larg deschise. În copaci cântau păsări, iar în depărtare tronau munți falnici. Du
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
prin cap să-și caute de lucru în altă parte, ea, de capul ei - a așteptat să iasă acum în stradă, cu mulțimea, la 51 de ani, și să strige la guvern că n-o angajează nimeni. Sau, așa cum o îndeamnă liderii sindicali: „Să punem mâna pe bâtă și să le dăm la cap guvernanților! Pe ei, pe ei, pe mama lor!”. După părerea mea, vremea pusului mâinii pe bâtă a apus. Miron Cozma scrie versuri în pușcărie. „Jos comuniștii! Murim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
disident - de cabinet, de coridor, de ședință cu ușile închise. Acolo crede domnia sa că se rezolvă problemele, după care masele trebuie conduse spre ce hotărăște Partidul că-i bine pentru ele. Paradoxul e că tot dl Iliescu este cel care îndeamnă PSD-ul să se reapropie de oameni, vorbește de cei mulți și necăjiți, evocă idealurile stângii democrate. Însă grija lui Iliescu față de cei mulți e de natură administrativ-alimentară, d-sa consideră că masele trebuie spălate, țesălate, hrănite la timp, ocrotite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
uite. E o treabă, nu?, să-i simți pe unii cum îți răsuflă în ceafă, agită bâte prin aer și jură c-o să te facă bucăți. Așa ceva nu se uită în veci. Deși, mă rog... Am și rețineri când vă îndemn să luați de bună povestea lui. Nu de alta, dar sunt unele lucruri pe care le-a înflorit cam tare, chiar tare de tot. De exemplu, chestia cu meciul, când a câștigat cu 6 la 0 sau așa ceva și l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]