2,964 matches
-
Iosifescu, Drumuri, 242-268; Crohmălniceanu, Cronici, 366-391; Matei Călinescu, Iluzie și realitate, GL, 1958, 29; I.D. Bălan, „Îndrăzneala”, LCF, 1959, 18; N. Tertulian, O nuvelă valoroasă dedicată eliberării, GL, 1959, 23; Ov. S. Crohmălniceanu, O nuvelă în cinstea lui 23 August: „Îndrăzneala”, VR, 1959, 6; D. Micu, „Îndrăzneala”, „Scânteia”, 1959, 4 597; D. Micu, Romanul românesc contemporan, București, 1959, 108-137; Matei Călinescu, „Întâlnirea din Pământuri”, GL, 1960, 32; Silvian Iosifescu, În jurul romanului, București, 1961, 218-235; Ion Vitner, Prozatori contemporani, I, București, 1961
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Matei Călinescu, Iluzie și realitate, GL, 1958, 29; I.D. Bălan, „Îndrăzneala”, LCF, 1959, 18; N. Tertulian, O nuvelă valoroasă dedicată eliberării, GL, 1959, 23; Ov. S. Crohmălniceanu, O nuvelă în cinstea lui 23 August: „Îndrăzneala”, VR, 1959, 6; D. Micu, „Îndrăzneala”, „Scânteia”, 1959, 4 597; D. Micu, Romanul românesc contemporan, București, 1959, 108-137; Matei Călinescu, „Întâlnirea din Pământuri”, GL, 1960, 32; Silvian Iosifescu, În jurul romanului, București, 1961, 218-235; Ion Vitner, Prozatori contemporani, I, București, 1961, 7-64, 313-315; Ov.S. Crohmălniceanu, „Risipitorii”, GL
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
națională și socială”. Condus inițial de un comitet de ziariști, de la numărul 13/1946 are ca prim-redactor pe Al. Cerna-Rădulescu. Principalul obiectiv al publicației îl constituie „continuarea luptei de idei pentru dărâmarea vestigiilor arbitrajului de la Viena, care persistă cu îndrăzneala în unele domenii, inconștient în altele, dar care fac un imens rău pacificării spiritelor, ce trebuie desăvârșită în Transilvania” (În prag de drum). Sunt prezenți cu versuri Vlaicu Bârnă, Lucian Valea, Petre Păscu, Traian Dragoș, Ion N. Voiculescu, Virgil Olteanu
TRIBUNA TRANSILVANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290262_a_291591]
-
protagoniștilor se confruntă, mereu, cu prima vârstă, paradisiacă. T., printre primii în epica românească, întreprinde acum o analiză a psihologiei adolescentului. Elev în ultima clasă de liceu, Dan Deleanu pendulează între stările de timiditate orgolioasă, dublate de reveria poetică, și îndrăzneala de a revendica prețuirea și afecțiunea celor din jur. Privește viața sub semnul absolutului, socotind că nimic nu îl poate opri de la realizarea, în cel mai scurt timp, a idealurilor sale. Nucleul arderilor sale sufletești este iubirea. În afară de Monica, va
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
condiția omului sărman. Sunt schițate, pe alocuri, elementele unei drame configurate de conștiința vidului existenței și de angoasă. Colaborarea la „Urmuz” și prietenia cu Geo Bogza i-au adus lui T.-M. renumele de avangardist. De fapt, structural reticent față de îndrăznelile extreme ale avangardei, într-o bună parte a producției sale el apare mai degrabă ca un postsimbolist, adept al înnoirii mai ales la nivelul lexicului și al recuzitei imagistice. Fascinat de modernitate, ispitit și de postura militantă, permeabil la sugestii
TUDOR-MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
în lume (1987) reprezintă însă o revenire remarcabilă. Plasat de critică în imediata apropiere a Galeriei cu viță sălbatică, uneori chiar deasupra, romanul se distinge printr-o construcție mai strânsă, ca și prin eliminarea clișeelor ideologice. Se explorează, cu o îndrăzneală comparabilă cu aceea a lui Marin Preda în Delirul, istoria mișcării legionare. Pretextul îl constituie tocmai viața, faptele și moartea lui Babis Vătășescu, aderent al grupării, căruia nepotul său omonim încearcă să îi recompună biografia pentru a-și înțelege propriul
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
Guguță i se acordă rolul de creator de situații sau de modelator al lor. Întâmplările se produc după un tipar insolit, dictat de logica celor mici. Adevărata esență a personajului o dă diferența dintre aventură și ispravă, prima presupunând risc, îndrăzneală și o ruptură în ordinea firească a lumii, cea de-a doua cu un sens pozitiv și cu semnificația unui eveniment dus la bun sfârșit. Pentru a satisface nevoia de epic și de fantastic, naratorul recurge la câteva întâmplări banale
VANGHELI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
schimbărilor, într-o poveste despre soartă; reapare Goreac ca persona (iluminat) și se încearcă o falsă intrigă de policier: descifrarea enigmei legate de caseta portocalie a Micului Nogai, între plictiseala de a găsi piatra filosofală, de a fi nemuritor și îndrăzneala celui ce se amăgește absurd cu „tentația unei clipe de glorie”. Și Memoria (1983), ca temă în conexiune cu „La anii treizeci...”, este o carte care îl reprezintă pregnant pe U. și pendulările lui între revelație și taină. Autorul reconstituie
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
este atins la „Contimporanul”, când promovează, împotriva tendințelor îngust-naționaliste, ideile și mișcările europene de înnoire. Înfățișat de E. Lovinescu drept „principalul factor al extremismului [literar] român”, acuzat, de cealaltă parte, de avangardiștii formați la școala „Contimporanului” că nu a avut îndrăzneala ultimă de a se delimita tranșant („ostentativ-agresiv”) de întreaga tradiție, scriitorul pare dificil de încadrat într-o istorie literară construită ca succesiune de idei estetice, curente, școli etc. G. Călinescu evită să îl situeze, în Istoria literaturii române de la origini
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
vostru nu este o ființă umană, ci un consumator. Pregătiți copilul pentru "a fi", căci lumea îl va pregăti pentru "a avea". Ajutați-vă copiii să nu fie sclavii problemelor lor. Alimentați amfiteatrul gândurilor și teritoriul emoțiilor cu curaj și îndrăzneală. Nu le acceptați timiditatea și nesiguranța cu resemnare sau cu nepăsare. Dacă problemele se pot rezolva, vor fi rezolvate, iar dacă nu, trebuie să ne acceptăm limitele. Părinții buni își pregătesc copiii pentru aplauze, părinții inteligenți își pregătesc copiii pentru
COLABORAREA ŞCOALĂ-FAMILIE ÎNTRE DEZIDERAT ŞI REALITATE. In: Arta de a fi părinte by Prof. Nicoleta Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1388]
-
aici. Ajutați-i să nu le fie teamă de insuccese. Nu există podium fără înfrângeri. Mulți nu strălucesc în munca lor pentru că au renunțat în fața primelor obstacole, pentru că nu au avut răbdare să suporte un "nu", pentru că nu au avut îndrăzneala de a înfrunta unele critici, nici umilința de a-și recunoaște greșeala. Perseverența este la fel de importantă ca și capacitățile intelectuale. Pentru părinții inteligenți, a avea succes nu înseamnă a avea o viață fără greșeli. De aceea sunt în stare să
COLABORAREA ŞCOALĂ-FAMILIE ÎNTRE DEZIDERAT ŞI REALITATE. In: Arta de a fi părinte by Prof. Nicoleta Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1388]
-
moldovenii de peste Prut care sunt Învățați, deșteptați, au trimis Rusiei protest - nemulțumire pentru că școala și limba moldovenească sunt strâmtorate În Basarabia” <ref id="86"> 86 Făclia Țării, nr. 1, p. 5, În ANRM, fond 297, inventar 1, f. 196. </ref>. Îndrăzneala cu care tinerii redactori ai publicației - C. Costinovici și Gh. Todorov - și-au permis să trateze această chestiune a stârnit indignarea autorităților locale. Au fost efectuate cercetări amănunțite În legătură cu apariția ziarului, care au durat câteva luni. Se ocupau de acest
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
1913.</ref>. Publicația se pronunța Împotriva migrației organizate, a strămutărilor masive de populație românească În Siberia și Extremul Orient și a promovării pe această cale a deznaționalizării ținutului <ref id="112"> 112 Idem, nr. 32, 1 decembrie 1913.</ref>. Pentru Îndrăzneala cu care erau abordate problemele stringente ale basarabenilor, gazeta a fost deseori sancționată de autorități. Numărul 48 al ziarului a fost confiscat din tipografie, iar redactorul său supus judecății pentru abateri de la articolul 72 al Statutului cenzurii <ref id="113
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
de fapt, etapele citirii explicative, dar se oferă elevilor ocazia de a schimba idei, de a-și asuma roluri, de a se evalua reciproc. Liderul observă cum colegii colaborează, povestitorul prezintă faptele pe scurt, psihologul descrie frica, dezamăgirea veveriței păgubite/ îndrăzneala, necinstea ciocănitorii hoațe, criticul sancționează furtul, dar și violența victimei, gânditorul oferă soluții de găsirea hranei sau de pedepsire a hoțului, iar creatorul continuă povestea sau schimbă finalul lecturii. CONTROVERSA ACADEMICĂ După prezentarea unui text cu literar, istoric ori civic
TEHNICI DE UTILIZARE A METODELOR ACTIVE, ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Valentina Mănăilă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_892]
-
agricultori revine de câteva ori: „Copii de țărani erau bine crescuți, muncitori și deștepți”, „Erau foarte talentați, dar nu aveau bani de școală”. Orice prilej e folosit pentru a se face referire la prezentul nesatisfăcător: „În timpul comuniștilor nu exista atâta îndrăzneală, să lipsești de la școală, să nu muncești. Erau obligați să poarte uniformă, erau tunși... Nu existau hoțiile care sunt acum”. De vină sunt, desigur, „partidele istorice”, ce „nu știu să conducă”, „sunt înnebuniți după bani”, „vând totul la străinii care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
punct de plecare pentru terminologia medicală în limba română. Din 1829 a fost medic la Zlatna și a făcut parte din Direcția sanitară a minelor. Puțin cunoscută, activitatea literară și culturală a lui P. impresionează nu prin volum, ci prin îndrăzneala cu care sunt abordate domenii încă ignorate la acea vreme. Prima încercare de folclor comparat este, la noi, disertația lui de doctor în medicină. Preocupat să combată practici dăunătoare sănătății, el include un bogat material documentar asupra riturilor populare de
POPP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288971_a_290300]
-
pe mulți: în primul rând, pe elevii, pe foștii ei studenți și pe colegii săi clasiciști, care i-au descoperit numele pe coperta unui roman polițist, La revedere, pe curând! Dar și pe ceilalți cititori, care au fost uimiți de îndrăzneala unor aluzii sarcastice la sumbrele realități sociale ale vremii. Un alt amănunt surprinzător era că romanul fusese scris în colaborare cu un geolog, George Virgiliu Salomie, care nu avea nici el decât cunoștințe livrești despre problemele de criminologie. Următoarele cinci
MOROGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288252_a_289581]
-
ale propagandei de pe atunci, dar nici să le creadă mărunte și inofensive” (Dan Grigorescu). M. are însă o susținută activitate de traducător, probând, în versiunile din scrieri de Gustave Flaubert, Edmond Charles-Roux, Pierre Chenal ș.a., rafinament, subtilitate și utilizând „cu îndrăzneală o limbă românească modernă” (Irina Mavrodin). Traduceri: Edmond Charles-Roux, Să uiți Palermo, București, 1968; Guy le Luhandre, Flăcări sub soare, București, 1970; Louis Guilloux, Sângele negru, București, 1971; Pierre Lephron, Van Gogh, București, 1973; Las Cases, Memorialul din Sfânta Elena
MURGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288318_a_289647]
-
dereglată a bolnavului fiind asociată cu o viziune solipsistă a lucrurilor. Aici se află germenii din care vor naște romanele Singuri și Scarabeul sacru: fluxul psihicului și viziunea asupra existenței, fiecare primind, pe rând, un accent sporit. Singuri este expresia îndrăznelilor autorului în materie de proză: ambiția înnoirii construcției romanești clasice și a împământenirii orientării spre eseism proprie prozei europene contemporane. Pe deasupra, și poate esențial, se află intenția de a transforma romanul într-un „debușeu” pentru ideile filosofico-morale ale scriitorului. M.
MUNTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
le dă Sanctitatea Serenisimă... Tu exiști, ești în viață, atâta vreme cât vrea Sanctitatea Serenisimă”. Cei doi se salvează în cele din urmă printr-un act violent, înainte de a cădea în groapa pe care singuri și-o săpaseră. Se strecoară aici, cu îndrăzneală, aluzii la o realitate trăită de autor și de contemporanii săi. Disponibilitatea de a migra dintr-un univers în altul, de a deplasa dialogul din sfera științifică medievală în cea a ideilor filosofice, de a vehicula teme cunoscute și de
NEAGU BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288384_a_289713]
-
50-’80. N. nu este lipsit de o oarecare iscusință, cultivă observația amănunțită și notația măruntă, cu încercări de a mânui tehnici de analiză psihologică, cu frecvente pasaje de comentariu asupra universului cotidian. Își îngăduie accente de maliție, chiar mici îndrăzneli, pe fondul unui cvasiomniprezent convenționalism provenit nu din tendința de a se plia comandamentelor propagandei oficiale ori unor poziții estetice conservatoare, ci, dimpotrivă, un „convenționalism” care pare izvorât din dorința de a fi modern pe toate planurile. Astfel, cartea conține
NADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
și „Universul literar”, „Rampa”, „Generația nouă”, „Epigrama”, „Cele trei Crișuri”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Porunca vremii”, „Păcală” ș.a. A folosit și pseudonimele Iper, Narcis, Don Priego și Don Salust. În scrierile sale P. „merge pe drumul poeziei tradiționale firesc și cu îndrăzneală” (Perpessicius), având ca note distincte imaginea clară, sobrietatea și rafinamentul formei. Este un maestru al sonetului, pe care îl cultivă cu consecvență, fie că celebrează iubirea, cântă marea și miraculoasa forfotă acvatică sau descrie exuberante ori melancolice peisaje meridionale, invocând
PERIEŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288760_a_290089]
-
de limbaj, intenția de caricaturizare prin descriere, dialog, notații sarcastice. Narațiunea, o modestă încercare de pamflet social, e și mai puțin izbutită literar, de unde și o receptare ambiguă. Pe de o parte, P. este apreciată de Tudor Arghezi (pentru „pana, îndrăzneala și sinceritățile” cu care a scris o „povestire vie”), de Lucian Boz (pentru „vioiciunea și ochiul ascuțit”, ce îi permit să realizeze, cu un “condei acid”, „o vie și susținută șarjă contra politicienilor”) și de Nicolae Roșu (care constată „un
PERETZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288758_a_290087]
-
o optică sterilă de competiție, ci de a evolua spre o optică integrativă. 5 Punctul de vedere al pacientului Annie Gruyer∗ Introducere 1. Accesul la terapie 2. Desfășurarea terapiei Relația terapeutică Consultațiile Evitările: inamicii pacientului și ai terapeutului Inventivitate și îndrăzneală: un avantaj pentru terapeuți Problemele „existențiale” și schemele Medicamentele Vindecarea 3. Viața după terapie Noi direcții de explorat Asociațiile pacienților Adrese utile Bibliografie Introducere La începutul anilor 1980, asociațiile de pacienți erau puțin numeroase, aproape inexistente. Principiul de a se
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și care face parte din angoasa sa”: să roșească sau să tremure în fața unui funcționar, să atingă ușa de la intrare a unei asociații a persoanelor bolnave de sida, să se afle în mijlocul celui mai mare pod din oraș... Inventivitate și îndrăzneală: un atu pentru terapeuți Ni se pare potrivit să evocăm aici - după ce am amintit despre problemele apărute în legătură cu evitările (frânele) - inventivitatea cu rol de forță motrice. Si poate că în legătură cu acest aspect, puțin evocat în literatura științifică, referitor la TCC
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]