1,615 matches
-
intim al sentimentelor în sufletele ascultătorilor ce vibrează la unison, uniți într-o clipă magică de tainica și invizibila acoladă a sunetelor muzicale. Un dop de șampanie pocnește inoportun. Câțiva protestează, scandalizați. Apoi nu se mai aude decât cântecul, discret îngânat de cei care cunosc versurile. Cu un gest melancolic, fata ridică spre buze vârful degetelor unde depune o sărutare pe care apoi o aruncă cu un gest larg sălii căzută în adorație. Într-un ropot nebun de aplauze, luminile se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
sus și din belșugul pământului. Umple casele lor de grâu, de vin, de untdelemn și toată bunătatea, ca să dea și celor lipsiți; și dăruiește și celor ce sunt dimpreună cu dânșii toate cererile cele pentru mântuire" "Domnului să ne rugăm." îngână cu voce cucernică diaconul subțirel. Cuvintele slujbei religioase aduceau aminte de timpurile când același emoționant ceremonial însoțea strălucitoarele nunți ale basileilor. Atunci, bolțile uriașe ale Sfintei Sofia răsunau sub puterea divină a cuvintelor care uneau, ca și acum, femeia cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
părinților. Un grup de soldați germani beți își fac apariția din interior urlând un cântec cu versuri porcoase, din care se aude Gröfaz107 și Arschloch 108. Așezat pe bordură, cu mâna întinsă, un ins ce poartă un veston militar jerpelit îngână cu voce căzută într-un falset slugarnic, de cerșetor profesionist: "Aveți milă ... Domnul să vă dea sănătate ... Cât vă lasă inima ... Pentru o bucată de pâine". Poartă ochelari rotunzi cu lentila neagră, de orb, dar ochiul versat al lui Marius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
sunt încordați la maximum. "Oh, Doamne, nu! Nu se poate sfârși totul acum!". Spre ușurarea lor, neamțul saltă arma pe umăr și continuă să patruleze, ba chiar își aprinde liniștit o țigară. Își bate palmele înmănușate ca să se încălzească în timp ce îngână ușor: "Unsere beide Schatten/ Sah'n wie einer aus/ Daß wir so lieb uns hatten..." 131. Marius strânge convulsiv în mâna dreaptă mânerul rece al baionetei de la șold. Îmi pare rău pentru tine soldatule, din păcate doar o singură umbră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
care e călugăr fugit din mănăstire și însurat fără dispens, cum la seminarul de clerici de la Curtea de Argeș s-a numit profesor... cine? Chiar acest doctor Russel. Efectul cuvintelor I. P. S. Sale a fost zdrobitor; d. Brătianu n-a răspuns, a îngînat cu glasul înecat și tremurător scuze, întrebuințînd subterfugiul că toate acestea se fac pentru a-l răsturna de la guvern. Și ce poate oare zice d. Brătianu decât atîta? Are mai multă minte, mai multă seriozitate, mai multă nobleță de suflet
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și se slujesc numai de dânsele ca de o pârghie pentru ajungerea unor interese mici, deși știm că, daca inima lui era vie în vremea noastră, prin cartea lui ar fi trecut o suflare rece de ironie asupra piticilor care îngînau a împărtăși simțirile unei inimi pe care n-au știut-o prețui niciodată, totuși entuziasmul lui ca atare ne încălzește, căci este sincer, adevărat, energic, s-arată cu acea neșovăire de care ne minunăm în caracterele anticității. Dumnezeu a fost
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
protestă parcă prietenul meu. De unde dracu le aveți?" "Se mai găsesc! zise chelnerul ca și când chiar se mai găseau. Nu le mănâncă bucureștenii pe toate, ne mai trimite și nouă din când în când o cutie, două..." "O cutie, două?!" îl îngînă Ion. Da, două, trei... nu prea se mănâncă, clientul se sperie de preț... Nici icrele roșii nu se mănâncă, se usucă în vitrină..." "Și cât costă?" " Alea roșii zece lei suta de grame..." "Nu, alea negre!" Alea negre douăzeci și cinci de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și în prima clipă simții corpul ei micuț într-o svîrcolire de retragere, dar apoi se uită la mine fără să clipească, în expectativă. "Silvia, e tata", șopti Matilda, și atunci copilul se încredința glasului cunoscut, își deturna privirea și îngînă interogativ: "Tata?! Tata?" "Tata, mamă, a venit acasă să se joace cu tine... Sărută-l pe tata..." Fetița se relaxă, corpul ei micuț se făcu moale, se aplecă, dar n-o lăsai să mă sărute, o sărutai eu, cu grijă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
telefon?" "V-am dat", zisei. Da, știu, zise precipitată, dar Ion mi-a spus că i-ai vorbit într-un mod straniu. E explicabil, a zis el, să-l lăsăm să se reînvețe cu ideea că e liber...", " Da, da", îngînai eu, gîndind: statueta a învățat să mintă. "Trebuie să-ți fie foarte greu că nu mai poți preda la Universitate!" Da, foarte greu!", "Dar probabil că te compensezi lucrând acasă!" (Deci Ion nu-i spusese unde mă văzuse lucrînd? Sau
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Sau îi spusese și statueta trecea discret peste asta? Sau credea că după aceea mă înfundam în vechile mele studii? Desigur, eram un om puternic, care știa să-și apere ce avea mai de preț...) " Da, da, mă compensez acasă", îngînai mai departe. "Ai glasul schimbat", zise, de astă dată cu o umbră de afecțiune. "Nu, zisei, ți se pare". "Ba nu, insistă, îți cunosc glasul, e ceva schimbat." "Ce este?" zise Micu, revenind și zbătîndu-se iarăși să se așeze. Era
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
împrăștiați ici-colo pe suprafața apei. "Ăsta e Lacul roșu, strigai, Ghilcoșul, nu?!", ca și când dacă era așa, parcă vroiam eu să spun, mama fetei avea dreptate, dar îi scăpa totuși ceva... Da, zise, e Ghilcoșul!" " Păi vedeți?!" strigai triumfător. "Da, mă îngînă, sărăcuța, ce s-a supărat ea atunci!" Și mama și fiica se priviră. "Spune!", zise Suzy. "Taică-său a vrut să schimbe filmul și nu știu cum a făcut că i-a căzut aparatul în apă." "Și pe urmă?", zise fata cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
duc acolo și nimeni n-a pățit nimic. Suntem prudenți. Iar eu sunt cea mai bună pentru că eu pot să mă strecor pe unde ceilalți nici nu reușesc să intre. ― Ca un vierme, replică fratele ei, scoțând limba. Ea îl îngână. ― Ți-e necaz, ți-e necaz. El întinse mâna să-i piște limba și ea țipă de spaimă, aruncându-se îndărătul unui analizator de filoane. ― Potoliți-vă, porunci Anne Jorden cu un glas în care era mai multă iubire decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
lăsă pe spetează, manipulând întruna, visător, o armă cu țeavă subțire și alungită. ― A zis cineva extraterestru? făcu el. Ea a crezut că aude extraperversu' și s-a aprins. ― ' Te-n cur, îi răspunse Vasquez, cu arătătorul ridicat. Comtehnicianul răspunse îngânând-o: ― Unde și când vrei tu. Dar vocea lui Ripley era la fel de glacială ca și coca lui Sulaco. ― Sper. că nu vă deranjez, domnule Hudson? Știu că majoritatea consideră sceastă misiune ca o simplă operație de menținere a ordinii. Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
pe când lucra ceva, a început brusc să cânte și mi-aduc aminte că toți s-au mirat și au început să râdă: „Marie cântă! Cum? Marie cântă!“ și ea s-a fâstâcit foarte tare și de-atunci n-a mai îngânat nici un cântec. Pe atunci oamenii încă o mai alintau, dar, după ce s-a întors bolnavă și chinuită, nimeni nu i-a arătat vreun pic de compătimire! Cât sunt de cruzi în această privință! Ce idei au! Prima care a întâmpinat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
la soră-mea Anisia, care sărăcise și rămăsese văduvă, eu, la fel de nevoiaș ca și ea, stăteam și nu dormeam cât era noaptea de lungă, îngrijindu-i pe amândoi, căci erau bolnavi, furam lemne de foc de la rândașul de jos, îi îngânam cântece, pocneam din degete și, cu burta goală, l-am crescut, iar el acum își râde de mine! Și ce te privește pe tine că m-am rugat într-adevăr pentru odihna sufletului contesei Du Barry, că am bătut odată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
urmează: [... ] {EminescuOpXII 19} Plagiatură mai degradată nici că se poate închipui! Esigențele punerii în pagină a ziarului ne silește să ne oprim aci cu confruntarea. Daca însă autorul discursului plagiat nu se va arăta satisfăcut, dacă ar avea tupeul să îngîne veri o scuză, apoi [î]i promitem o nouă edițiune de citate, esceptînd bineînțeles platitudinele și insulta la adresa elevilor din facultate, a căror paternitate nu i-o tăgăduim. Retragerea d-lui Crăciunescu cel puțin din sarcina de conferențiar la Școala
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
somn deloc. Așa-i de frumos și de bine...Eu n-am cunoscut niciodată dumbrava asta. Acum văd că-i o pădure ca în poveștile pe care mi le spunea mama... Nu mai sună greierașul. A tăcut. - A făcut bine, îngână somnoros Patrocle. Tăcu greierașul. După el, o privighetoare își umflă de câteva ori glasul, pe un vârf de smicea, într-o rază de lună. Cerințe: 1. a) Completează enunțurile: b) Încercuiește varianta corectă : * Acțiunea se petrece : a) dimineața ; b) noaptea
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
mă culcam ades lângă izvor, Iar brațul drept sub cap eu mi-l puneam S-aud cum apa sunăncetișor: Un freamăt lin trecea din ram în ram Și un miros venea adormitor. Astfel ades eu nopți întregi am mas, Blând îngânat de-al valurilor glas. Răsare luna, îmi bate drept în față: Un rai din basme văd printre pleoape, Pe câmpi un văl de argintie ceață, Sclipiri pe cer, văpaie peste ape, Un bucium cântă tainic cu dulceață, Sunând din ce
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
tot mai aproape... Pe frunza-uscate sau prin naltul ierbii, Părea c-aud venind în cete cerbii." Se cere: 2. Găsiți sinonime pentru cuvintele. 3. Explicați expresiile: „Un freamăt lin trecea din ram în ram” „Și un miros venea adormitor” „Blând îngânat de-al valurilor glas” „Un rai din basme văd printre pleoape” „Pe câmpi un văl de argintie ceață, Sclipiri pe cer, văpaie preste ape" 4. Selectați cuvintele și expresiile care conturează imaginea vizuală, imaginea auditivă, imaginea olfactivă și imaginea dinamică
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
care asculta suferința lui Serafim întrerupe din când în când relatarea acestuia cu “aceleași vorbe: -Păi, ce să facem, oameni buni,ce să facem? În vorbele astea deslușim umilință resemnată, și asta îi înfurie, iar unul din ei spune disprețuitor, îngânând pe țăranul cu “ce să facem”:”-Ce să facem,ce să facem?” Dar se sperie singur de revolta lui:”Dumnezeu știe ce facem....” Toate aceste vorbe rostite altfel arată că vechea resemnare poate fi vulnerabilă, că răbdarea lor a ajuns
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
le confisca un recipient de porțelan trandafiriu. Nu știam niciodată cât voi sta închis. Prezența mea în castel, în anumite perioade, devenea, se pare, indezirabilă. Când mi se da drumul, mama, întotdeauna obosită, șovăitoare în mișcări, cu glasul abia șoptit, îngâna rugăciuni interminabile de iertare. Pete vinete îi împodobeau obrajii surpați, gâtul alb, brațele rotunde. Mă obișnuisem. Sufletul meu căpătă, încetul cu încetul, crini, flamuri, coifuri, turnuri, îngeri, lumină. Îndeosebi o nesfârșită lumină răbdătoare; mănunchi de raze subțiri bănuind, căutând, pipăind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
difuzoare montate în vreo trei-patru locuri, de la un capăt până la celălalt al străzii. Interesantă treabă, îmi spun, și privesc în jur. În pas de vals călcau tacticos câinii jerpeliți pe care îi hrănesc niște oameni de suflet ai locului, melodios îngânau copiii străzii după vreun ban, harnic-delicat își aranjau anticarii cărțile în dughenele de tablă înghesuite în parcare, fantomatic unduiau în vânt copacii lipsă din parc, viața curgea mai departe ca pe Dunăre, liniștit și poate cam urât mirositor. Păstrați, vă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
a propriei nefericiri“, „un sentiment al infinitului asemănător cu un acordeon deschis, o sinteză din multe altele, compasiune, remușcare și un soi de dorință nelămurită... Nu știu cum ar putea cineva să înțeleagă sufletul omenesc fără asta“. Sunt convinsă că, dacă sunt îngânate câteva din aceste cuvinte speciale, e imposibil să nu primești ceva din irepetabilitatea lor, devenind, la rându-ți, de netradus. Căldură și „răutăcisme“ Cabală în Kabul, documentarul care a primit în acest an Marele Premiu la Astra Film Fest, e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
la piatra ei, propria proiecție pe vechiul regim, continuitatea în zid mai veche decît politica Moldovei medievale, transportul funcție urbană, embriologie urbană la Rădăuți, reușita operației se pierde în timp, cîmpie depresionară, km 13+1 șoseaua și calea ferată își îngînă cotiturile, îngemănează spațiu din sisteme concurente, halta Horodnic respiră aerul tare, tulbură netezimile în jur, numai cartoful în rînduri drepte din însămînțare, marș pe sate, merii unul după altul pe șosea, umbrele se umplu cu mere, DN 2H 24 km
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fi la fel de frumos, sau poate chiar mai frumos, decît viața pe care am trăit-o. Și teama parcă dispare, parcă.....! AM 100 DE ANI Am 100 de ani Abia mă mai pot mișca Abia mai pot respira De vorbit, abia îngân Singurul care-mi este sprinten Ați ghicit, mi-e sufletul! El dorește să alerg Corpul nu mă lasă El dorește să respir Plămânu-mi nu mă lasă El dorește să privesc Dar ceața e prea deasă Sufletul mi-e tânăr Așa
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]