5,200 matches
-
stil”, modelul fizic. Ceea ce, firește, n-ar fi de natură să ne propulseze atât de curând în elita democrațiilor către care tânjim. Reîntoarcerea în și către noi înșine, o iluminare a tenebrelor beznei ce atâta amar de vreme ne-a înghețat buna simțire, resensibilizarea prin sinceritate și respectarea aproapelui, integralitatea demnității - sunt puncte esențiale către care va trebui să ne îndreptăm. În noi cumințesc morții noștri cărora trebuie să le dăm dreapta cinstire, printr-un mod nou și neîncolonat de a
NEVOIA DE NORMAL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366691_a_368020]
-
Desigur și asta, o temă arhicunoscută. Doar că, după ce mâncară de prânz, mămăligă rece muiată în mujdei și niște colivă la desert, accentele tragice ale conversației se mai domoliră și Bidel, cu o voce joasă mărturisi secretul cel mare. Toți înghețară de spaimă, fiecare cu gândurile lui... Noaptea, ajutat de fiul său vitreg, mai mic cu doi ani decât el, Bidel transportă comoara acasă și, în grajd, o priviră cu toții, inclusiv caprele, însă ele fără să rămână cu gura căscată. Bine
OSUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366656_a_367985]
-
de nuntă ursitoare rele. Acum te desfrunzești în plină toamnă, Nu știe nimeni cînd te vei trezi. Te așezi cu cei plecați deodată, Și vei dormi de-acum în fiecare zi. Ruga ta s-a înălțat pe jumătate, În rămuriș îngheață vîntul blînd, Pămîntul străveziu se deschidea spre moarte, Cum printre lacrimi ultimu-ți cuvînt: Eu vin din viața să vă întreb de morti Și de suspinele trimise că simbrie, De programarea învierii pentru toți Și promisiuni rămase în sicrie. Să-mi
EU ŞI ADRIAN PĂUNESCU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366735_a_368064]
-
de nuntă ursitoare rele. Acum te desfrunzești în plină toamnă, Nu știe nimeni cînd te vei trezi. Te așezi cu cei plecați deodată, Și vei dormi de-acum în fiecare zi. Ruga ta s-a înălțat pe jumătate, În rămuriș îngheață vîntul blînd, Pămîntul străveziu se deschidea spre moarte, Cum printre lacrimi ultimu-ți cuvînt: Eu vin din viața să vă întreb de morti Și de suspinele trimise că simbrie, De programarea învierii pentru toți Și promisiuni rămase în sicrie. Să-mi
EU ŞI ADRIAN PĂUNESCU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366735_a_368064]
-
lucrăm” mai mult? Îl simțeam că e nervos, pentru că bătea tactul cu nuiaua când în catedră, când în tablă. Și se uita tot mai des pe fereastră și la ceas. Începuse să pufnească și să-și muște mustața. Privirea îi înghețase în fereastră cu luciri de oțel în ochi. Pe la ora unsprezece și jumătate a intrat în clasă și domnișoara Iulia. O fantomă într-o pelerină militară cu glugă, până la pământ, de pe care șiroiau picurii de apă. Ducea pe umăr, agățată
DOMNIŞOARA IULIA-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365585_a_366914]
-
jur, escortă și câini lupi. Legați cu odgoane încrucișate pe piept, trăgeam sania după noi încărcată până sus, un kilometru, zece, douăzeci de kilometri. Și asta în fiecare zi, fără repaus. Când urcam panta, curgeau pe frunțile noastre sudori, care înghețau îndată și simțeam apa curgând pe șira spinării. Când ieșeam la loc așezat, înghețau hainele pe noi și tălpile săniilor. Iar la vale, sania se pornea la coborâș, iute; te smulgea, repezit, din hamuri; trebuia să alergi ca vântul, cu
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
noi încărcată până sus, un kilometru, zece, douăzeci de kilometri. Și asta în fiecare zi, fără repaus. Când urcam panta, curgeau pe frunțile noastre sudori, care înghețau îndată și simțeam apa curgând pe șira spinării. Când ieșeam la loc așezat, înghețau hainele pe noi și tălpile săniilor. Iar la vale, sania se pornea la coborâș, iute; te smulgea, repezit, din hamuri; trebuia să alergi ca vântul, cu ochiul mereu înapoi. Câte accidente, picioare rupte, coaste rupte. Și asta în fiecare iarnă
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
artificii si orgolii Voi lăsa-n urma-mi magnolii și un zâmbet la icoane... Ca să poți să mă găsești, drumul ți-l presar cu stele Și petale efemere, însă vreau să te zorești... Nu e timp de amânare, apa lacului îngheață Lotușii schimbați la față se topesc într-o oroare L-aș lua pe fiecare și în săn mi l-aș ascunde, Dintre tulburate unde să-mi învie de ardoare ...Și de patima ce-am strâns, aruncată pe un astru Cel
AM SĂ VIN... de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365664_a_366993]
-
relaxeze citind ceva ușor, sau privind la televizor. Mai era destul timp până avea să vină profesoara. Astăzi avea ore până târziu în seară. Nu plecase bine din parcare când telefonul a început să sune, era Crinuța. -Sunt udă și înghețată pe Aleea Mânăstirii, vă rog să veniți, dacă puteți, să mă luați de aici! -Ce e cu tine, ce ai căutat acolo? -Vă povestesc tot, când veniți! Mașina mergea greu prin ploaia deasă, ștergătoarele de pabriz erau pe viteza maximă
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VIII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365667_a_366996]
-
Autorului Plânsul puiului de lebădă Afară, vântul turbat al Dobrogei sufla puternic, spulberând zăpada așezată peste întreg orașul, în cele trei zile de ninsoare continuă. Un ger năpraznic, cum nu a mai fost pe litoral din 2006, a început să înghețe marea la mal. Stolul de lebede stătea la adăpostul digului din zona hotelului Paradiso, plutind pe apa puțin adâncă. Erau toate cele 36 lebede adunate în familii, care întregul an au încântat privirile turiștilor și ale localnicilor. Nu existau rivalități
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
Incă aveau penele colorate gri, abia din anul trei de viață vor deveni albe complet. Valurile se izbeau cu forță de diguri, aruncând cu furie apa înspumată peste îngrămădirea de pietroaie și stabilopozi, care se împrăștia pe suprafața digului și îngheța instantaneu. La fiecare val se depunea un strat de gheață, din ce în ce mai gros. La un moment dat, masculul dominant al cârdului ieși din apă și se adăposti pe plajă, sub malul falezei. Stăteau toate păsările adunate la un loc, pentru a
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
mai fost o asemenea vreme, de când aceste prințese ale naturii s-au aclimatizat și nu au mai părăsit litoralul, pentru a însoți stolurile de păsări migratoare. Doar acum trei ani a mai fost un asemenea ger năpraznic, când marea a înghețat la mal peste două sute de metri spre larg. Noaptea se apropia de întâmpinarea zorilor. Era o noapte întunecoasă, fără stele, fără posibilitate de orientare. Doar licăritul slab al becului de veghe de la stațiunea meteorologică de lângă hotel mai arunca o scânteie
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
gălăgie generală, chemându-și puiul pe plaur. Păsările cu experiență au început să spargă gheața de la mal cu ciocurile, încercând să ajungă la pui, pentru a-l salva. Se agitau cu aripile, învârtindu-se mereu în porțiunile sparte, să nu înghețe apa la loc, însă gerul era prea puternic, iar puiul prea departe. Deja, exista riscul ca întreg stolul să rămână prizonier al gheții nemiloase. Doar la câțiva metri de stol, puiul plângea după ajutor, văzând cum păsările pornesc spre plaur
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
jale. Erau neputincioase. Nu aveau cum să-l ajute pe nesăbuitul pui. Într-un târziu, s-au retras toate pe plaur pentru a nu pieri întregul stol în capcana gheții. Afară, gerul deveni din ce în ce mai tăios. Peste drum, a început să înghețe și marea la mal. Stabilopozii și bolovanii de piatră erau deja albi și acoperiți cu țurțuri de gheață. Doar puiul de lebădă mai era acolo captiv și plângea în strânsoarea gheții, însă glasul său era din ce în ce mai slab. Deodată, cățelușa Molda
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
nu reușește să termine toate brazdele de legat până se ridică soarele, ar trebui să mai vină o zi, însă spera să reușească. Spre ziuă au căzut câteva picături de umezeală. Noaptea fusese răcoroasă și acum simțea cum transpirația îi îngheța pe spatele său ud. Razele lunii îi călăuzeau pașii prin lan. Aproape că legase jumătate din suprafața secerată. Aduna cu brațele, strângea tare snopul sub genunchi, băga legătura de cicoare pe sub el, apoi o împletea să fie snopul cât mai
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
2015 Toate Articolele Autorului Luceafărul aseară stătea nemișcat și luna-jumătate râdea de el că era mic și umbrit de strălucirea de pe chipul tău; Eu cred că era și gelos că nu i-am dat mâna să mă rătăcească printre brazii înghețați în fantome; Cum să-i dau când nu știe să cânte live la mesele nuntești și e un vagabond, Pe când tu, prinț și cerșetor, cu palmele-ți calde și dulci, ai topit toată zăpada din poiană și prin aburii nopții
LUCEAFĂRUL ASEARĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366127_a_367456]
-
nr. 1957 din 10 mai 2016 Toate Articolele Autorului Vă pun o întrebare: cum stați cu frigul, în luna mai? Evident că de la această întrebare, derivă cele secundare: vă e bine, aveți căldură în casă, vă dor oasele, v-au înghețat mâinile la calculator? oho, și câte nu mai sunt de întrebat...! Mie îmi place luna mai: îmi plac florile, natura. Au înflorit salcâmii, iasomia, teii se pregătesc, ce mai, natura este înfloritoare, verdeața râde la ploaie! Apropos: voi v-ați
FRIGUL ÎN LUNA MAI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366144_a_367473]
-
regiunile polare care trăiesc în igluri. Beau ceaiuri fierbinți și înconjor cana cu mâinile amândouă să mă încălzesc, de parcă aș mângâia berbecul care este pictat pe ea (reprezintă zodia mea, am primit-o cândva, cadou de la colegii de birou).Îmi îngheață, efectiv, mâna dreaptă cu care mânuiesc mouse-ul la calculator. Dimineața îmi pregătesc o cafea tare, fără zahăr iar după masa de prânz, o cană mare cu ness cu lapte și miere. Poate vă întrebați de ce cafeaua nu o îndulcesc și
FRIGUL ÎN LUNA MAI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366144_a_367473]
-
land, în Deadland, antagonici, Au luptat în Blacklandul uneori alb, În Flowland, în atâtea cnezate de gnomici, Cazării nu s-au predat, n-au fost slabi. Cine câștigă și cine pierde? Cel din trufie sau cel cu talent? Cel care-ngheață de teama sau fierbe De nerăbdarea de-a fi Timurlenk? Cazarul iubește prietenia, El nu trișează, nu face pariu, El își iubește și graiul și glia, Cazarul din mine, cel care scriu. BORIS MARIAN Referință Bibliografica: Balada cazară / Boris Mehr
BALADA CAZARĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366168_a_367497]
-
La moși să-ți strigi oferta à la Spoi’tingiri, pretino?! Într-un final, îmi zic sotto voce zâmbind: C’est la rose... Și gălăgia devine covârșitoare... După o bere neagră, ne-albim gândurile și proiectăm, proiectăm...o altă Poveste, înghețând Ceasul și făurind mental un Interludiu spre o Involuție cu Sfârșit nebănuit în Locul unde cerul se unește cu pământul... Mă întrerupe de-ndată: -Aoleu soro! Și mie când aveai să-mi spui? Ăăăă? Mă prefac neatent și continui cu plângerea
NON MULTA, SED MULTUM de ANGELA DINA în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366183_a_367512]
-
clește” („Cort african”); mimica și gestica languroasă sunt salvatoare pentru „Femeia cu părul 6 petrol/ și sânii ca două lămâi” („Femeia torță”); deși dorită, creația este negată ab originem - „Vreau să mă trezesc în poziția facerii/ înlăuntrul meu soarele negru îngheață” („Al doilea coș¬mar al artistei”); iar silueta antropomorfă desprinsă din cadrul unei colonade de inspirație antică este „misterioasa femeie an¬tropolatră” („90.Reperaj”). Unul din motivele volumului este timpul, surprins în ipos¬taze extreme: resimțind durerea fizică, alături de femei care
A TREISPREZECEA FRECVENŢĂ de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366230_a_367559]
-
cerului. Trecuse mult timp de când plecă porumbelul, iar Corina îl mai aștepta încă, cu înfrigurare și nerăbdatoare. Porumbelul, după un zbor îndelungat, începu să simtă că nu mai are putere în aripi. Aerul, acolo sus, era rece, iar aripile îi înghețau. Ca să ajungă la steaua albastră nu ar fi putut. Așa că, hotărî să se întoarcă. Apăru iar pe cer, mai întâi ca un punct, apoi din ce în ce mai mare, până coborî și se așeză pe aceeași creangă de mai înainte. Văzându-l, Corina
PENTRU COPII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361640_a_362969]
-
părăsire, / ce-o ține-n dânsul verbul lui a fi. // M-oi dezobișnui și eu de trup, / născând un Făt-Frumos al verbelor, / cum lupul s-a dezobișnuit de lup, / de foame. // Am să mă dezobișnuiesc de stelele cerului / cum apa îngheață dezobișnuită de fulgul zăpezii, / îmi voi lua trupul înfrigurat / și da-l-voi eu însumi să mi-l pască iezii... («Tonul» - SOrd, II, 264). Pe acest nivel liric priveliștea cuvântului / logosului în care se antrenează stănescianul Făt-Frumos al verbelor își
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
rugilor călătorilor prin rugurile verzilor inele ale naturii, îmi fură privirea. un șarpe lunecă pe peretele de piatră spre punctul de foc al întâlnirii cu omul-fluture... candele ard în pumnii pământului. simt aerul cristalin al necuvintelor înainte de rostire. transpir și îngheț, după ce ruga-mi a primit răspunsul în miile de puncte aurii. le văd cum conturează trecutul, prezentul și viitorul, în fuga alertă spre punctul de jad. în inima mea, armăsari ai durerii, împlinesc un ritual sacru, smulgând fulgerelor trupurile pentru
BALANS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361743_a_363072]
-
-n iarna mea! Cât mai cerne cerul neaua Și nu mă prefac în steaua Ce-o să cadă pe-o vâlcea. Vino cât nu arde gerul Visul tainicei iubiri, Dezrobiți de amintiri Să cântăm colindei lerul. Ningă peste noi omătul, Să-nghețăm într-un sărut. Și să-mi spui că n-ai fi vrut Iarna să ne ia cu totul. Ne-om trezi la primăvară Când zăpada s-o topi; Ne-or găsi niște copii, Când se vor juca pe-afară. Referință
HAIDE, VINO-N IARNA MEA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361767_a_363096]