1,814 matches
-
Nu se poate să fie o invenție!“. La urmă se Înfundă În fotoliu și dădu din cap a neîncredere. —Tu Îți dai seama că femeile astea ridicole au dat Înapoi cu cincizeci de ani tot ce-au făcut feministele? E Îngrozitor. Absolut, absolut Îngrozitor. —Mă Întrebam dacă n-ar trebui să schimbi spitalele din nou. Nu-mi place deloc ideea că te duci la St. Luke când ceva atât de oribil are loc acolo. Ronnie a căzut pe gânduri. Nu văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
să fie o invenție!“. La urmă se Înfundă În fotoliu și dădu din cap a neîncredere. —Tu Îți dai seama că femeile astea ridicole au dat Înapoi cu cincizeci de ani tot ce-au făcut feministele? E Îngrozitor. Absolut, absolut Îngrozitor. —Mă Întrebam dacă n-ar trebui să schimbi spitalele din nou. Nu-mi place deloc ideea că te duci la St. Luke când ceva atât de oribil are loc acolo. Ronnie a căzut pe gânduri. Nu văd de ce ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
nu. Făcu o pauză. —Dar spune-mi de ce te-ai băgat Într-o așa afacere murdară? Ești oricum un om putred de bogat. N-aveai nevoie de banii aceia. El a refuzat să spună orice, și fața Îi era schimonosită Îngrozitor, aproape scrâșnindu-și dinții de furie. Ah, dar chiar asta e problema, spuse Jill pe o voce stridentă. Chiar avea nevoie de bani. El se Întoarse către ea și se răsti la ea să tacă din gură odată. Dintr-odată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
se sterșe la ochi cu mâna: Îmi pare rău. Îmi pare foarte foarte rău. Încercă s-o ia În brațe, dar ea Îl respinse. Fie că mă crezi, fie că nu, spuse el, chestia asta mă doare și pe mine Îngrozitor, dar acum am nevoie să ai Încredere În mine. Să am Încredere În tine? Ce glumă bună. Cum pot să mai am Încredere În tine când m-ai mințit așa de rău? Mi-ai dat de Înțeles că viața lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
pe după tejghea În bucătărie. Exact În momentul În care Ruby respira ușurată, Îl auzi pe tatăl ei strigând: — Doamne, s-a prăbușit! Ruby se Întoarse și-l văzu pe Ivan zăcând pe podea. Se strânsese În poziție fetală și gâfâia Îngrozitor. —Doamne sfinte! În timp ce fugea disperată spre locul unde era Ivan, care era deja Înconjurat de un grupuleț de oameni, auzea cearta din bucătărie. Nu mi-ai zis că erai cu șaptesprezece de ani mai mare decât mine, striga Nigel la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
foar’ mulțumiți cu star’ mea. Sunat pe tine curând. Poate mai chestii ai de făcut? Oi face rafturi pentru cărți În cam’ra de zi, da? Oricât de mult Îl simpatiza, ultimul lucru de care avea nevoie era Ivan câcâindu-se Îngrozitor Încă vreo trei luni, făcând o treabă care ar lua trei zile oricui altcuiva. Dar Îi părea rău de el. Chiar dacă avea o voce foarte entuziastă, atacul de cord probabil că Îi zdruncinase destul de tare Încrederea În sine și ultimul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
povestea la ziar și ca reputația mea să fie distrusă. Ruby dădu din cap. —Sam, nici nu pot să-ți spun cât de rău Îmi pare. Cu chestia asta plus toate celelalte probleme, cred că ai trecut printr-un iad Îngrozitor... Oricum, am aflat că Jill scanase numele tău și l-a pus pe formular. A făcut la fel și cu ceilalți doctori străini. Ideea era că, dacă afacerea cu surogatele se va afla vreodată, tu și cu ceilalți doctori străini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
plin de fum. Am vorbit în clipa asta cu secretara mea. A reușit să avertizeze aeroportul Heathrow. Vor merge să o aștepte pe Elsa la ieșire și o vor conduce într-o salon privat pentru a-i explica situația. Este îngrozitor să mi-o imaginez acolo sus, în cer, cu maldărul de ziare pe genunchi, fără să știe absolut nimic. Ne crede la adăpost aici jos, fetița mea, și aș vrea ca zborul să nu se termine niciodată, să continue la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
ea, poate că își dă seama. Sunt amabil, cobor să-i dau geamantanul din portbagaj, dar atunci când dispare după colț, înghițită de mirosul urât din jur, mă simt ușurat. Nu mai rămân nici un minut. Dimineața, locul acela mi se pare îngrozitor. Mă duc direct la spital, mă cufund în meseria mea cu precizie. Asistenta instrumentistă este puțin nesigură. Probabil este nouă, îmi dă instrumentele fără vlagă. Mă supăr. O pensă îi cade din mână. Cu un șut o arunc în cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
lui infinite. În cele din urmă s-a trezit cu un junghi teribil în inimă. Personajul cărții tocmai îi spunea încă o dată: „Trebuie să-i repet cititorului meu că va muri odată cu mine“. Și de data asta efectul a fost îngrozitor. Tragicul cititor și-a pierdut cunoștința în patul său de agonie spirituală; a încetat să-l viseze pe celălalt și a-ncetat să se viseze pe sine. Și când și-a revenit în fire, a aruncat cartea, a stins lumina și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
de igrasie. Plăcile de faianță sunt crăpate. Varul se cojește și cade. În câteva locuri au apărut pe pereți flori de mucegai. Fie iarnă, fie vară persistă aici un miros umed, de sudoare, un iz de burlac bătrân. Balconul miroase Îngrozitor nu numai din cauza cutiei cu viermi abandonate. Iar tu pur și simplu te-ai obișnuit și nu-ți mai pasă. Fără Îndoială, obișnuința este sursa tuturor relelor. Exact la acest gen de rutină se referea Pascal când scria despre moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ca și-n multe altele, mâncarea este un excelent refugiu din calea emoțiilor. — Ce părere are Harry despre asta? Lynn se uită în spate ca să se asigure că el nu era prin apropiere. —Jenny, a fost groaznic. Ne-am certat îngrozitor din cauza asta. De fapt... îmi pare rău, nu voiam să-ți spun, nu vreau să te simți vinovată, dar a fost prima noastră ceartă. Vinovată? Dacă un deget divin uriaș s-ar fi coborât din ceruri și ar fi arătat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
de ziua lui Phil. Și nu ți-ai folosit trucurile speciale pentru a-l convinge? am întrebat eu, încercând disperată să mai înveselesc atmosfera. — Nici nu s-a clintit. Așa că asta e: el se duce miercuri, eu vin vineri. Era îngrozitor. Indiferent cât de mult eu și Mark ne dorisem să ne scutim prietenii de repercusiunile despărțirii noastre, se pare că ei se aruncaseră cu capul înainte, în cădere liberă, de bună voie și nesiliți de nimeni. Liftul ajunse la etajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
pot să fiu sigură de asta? Pentru că tu ești cea care a ținut un secret față de mine atâția ani! Eu cum am aflat ceva despre Kieran, ți-am spus. —Îmi doresc să nu te fi deranjat s-o faci. Era îngrozitor. Ne ciondăneam și noi nu ne ciondăniserăm niciodată. —Lisa, îmi pare foarte rău pentru tot. Îmi venea să spun că nu cred că e vina mea, dar începusem să accept faptul că totul era vina mea: calitatea din ce în ce mai proastă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
Și-n afară de cazul în care avea în buzunar niște Valium de administrat intravenos, nu posedam nici un mușchi pe care să-l fi putut descleșta. Mă durea și când clipeam. Hai, acum, mă avertiză ea. Trapul era într-adevăr ceva îngrozitor. De fapt am refuzat să cred că merg la trap. În mintea mea, eram prinsă de o forță centrifugă omnipotentă care îmi expedia toate moleculele trupului în afară. Cum vă descurcați acolo în spate? strigă Ed cinci minute mai târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
alerg după fericire înainte să o fac. Dar sforăitul său sonor m-a convins să renunț și să cobor în sala de așteptare. Mark măsura încăperea cu pași mari, foarte neliniștit. L-am îndemnat cu blândețe să se așeze. — E îngrozitor! a spus el. Dacă s-a întâmplat din vina noastră pentru că am supus-o la și mai mult stres pe lângă vestea legată de problemele financiare ale firmei? Întâi i-am provocat un atac de cord tatălui meu, acum am făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
când a auzit ce voce suferindă am, a insistat să cheme ea o mașină de la ea de la firmă. Mă simțeam prea rău ca să mă împotrivesc. Mark a continuat să aprobe, digerând toată povestea, făcând eforturi să o creadă. Mă simțeam îngrozitor că trebuie să mint în felul ăsta după ce la înmormântarea lui Alfie mă hotărâsem să încetez cu minciunile. Atunci am luat o hotărâre. Dacă Mark îmi mai punea o singură întrebare, atunci i-aș fi spus adevărul indiferent de consecințe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
degetelor prinse de calota țuguiată. Trântită apoi, moale și picior peste picior, în faimosul meu fotoliu, îmi vorbi despre proaspătul ei consort. Mai târziu, când își scoase cămășuța peste cap, tandra canalie mi se plânse că „idiotul a obosit-o îngrozitor...” ... Cu totul altfel se prezintă Chiți, urmă Rudolf, clătinându-se amețit. Pe o mână pistruiată are o pată de ficat. Semnele de bătrânețe trag linii categorice pe chipul creț și gălbejit, de-a lungul pleoapelor făcute. Dojana „pour un peu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
alții. Du Maurier se simți flatat că fusese inclus În această distinsă adunare literară, În timp ce Henry era mulțumit să aibă măcar un oaspete capabil să converseze fluent În franțuzește (deși era translatorul oficial al Comisiei de Comerț, Edmund Gosse vorbea Îngrozitor franceza). Seara decurse excepțional, În parte, fără Îndoială, fiindcă era o Întâlnire privată, doar Între bărbați. Cu câteva zile Înainte, Henry luase prânzul Împreună cu Maupassant la un restaurant londonez În vogă, iar francezul Îl pusese Într-o situație delicată, cerându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
000 pe pagina de titlu a exemplarului meu din Ea mă umple de o sfântă indignare. Nu e frumos ca ceva marcat de o vulgaritate atâtde brutală să ocupe primul loc În aprecierile englezilor de astăzi.“ Era Însă și mai Îngrozitor când propriii amici literari se bucurau de un succes nemeritat. Printre numeroasele sale cunoștințe se număra și Mary Ward, nepoata lui Matthew Arnold și soția lui Humphry Ward, fost decan la Oxford, critic și editorialist la The Times. Henry era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
zgomotul ăsta, Kiki? Întrebă Emma, apucându-l speriată pe Du Maurier de braț și Împiedicându-l În efortul de a aplauda. — Nu știu... ba știu... dar e nedrept și crud, spuse el. Sunt o gașcă de terchea-berchea. Bietul James! — E Îngrozitor! spuse tare Florence Bell către Elizabeth Robins, ridicând glasul ca să acopere zarva. Ce e cu Alexander? De ce nu-l scoate pe Henry din scenă? Alexander stătea imediat În spatele și puțin În lateral față de autor, cu o expresie stânjenită, vinovată, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
serie de protuberanțe În formă de farfurie, având centrul umflat și purpuriu. — În ultima oră s-a umflat puternic, spuse Tina. Norman examina rănile. Urme fine de dinți Încercuiau zonele umflate. Îți amintești ce ai simțit? Întrebă Norman. — A fost Îngrozitor. Am simțit ceva lipicios, știți, ceva În genul cleiului. Apoi, fiecare din zonele astea rotunde a Început să ardă. Foarte puternic. — Și ce ai reușit să vezi? Mă refer la creatură, desigur. — Doar că... era ca o spatulă, lungă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
propriu-zisă. E o simțire embrionară caremi întărește convingerea în realitatea anticipației mult înainte ca prietenul meu sau altcineva s-o limpezească într-o formulare clară. O ridicare de val progresivă care nu-mi aduce decît tulburare. Pentru că ceea ce văd e îngrozitor. Îl întreb pe prietenul Doctor rugîndu l să-mi lămurească presentimentul. „-Tu trebuie să știi”-îi spun-„-În mîinile tale au murit atîția. Ce este moartea? Ce-i cu ea? De ce trebuie să fie atît de obsedantă?” Interlocutorul meu își
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
Judy, fetița și eu am ajuns acasă. Am deschis ușa și, cu toate că James îmi spusese că s-a mutat, tot nu eram pregătită să văd spațiile pustii din dormitor și din bibliotecă și dulapul de haine gol. Era atât de îngrozitor. Încet, m-am așezat pe pat. Perna încă mirosea a James. Îmi era așa de dor de el. Nu-mi vine să cred, m-am smiorcăit la Judy. A plecat cu adevărat. Copila a început să plângă și ea, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
pe mai mulți pasageri foarte supărați. Când, în sfârșit, mi-am localizat scaunul, un bărbat s-a ridicat să mă ajute să-mi depozitez bagajul. Mulțumindu-i zâmbitoare, m-am întrebat, automat, dacă se simte atras de mine. Era așa îngrozitor. Ăsta era unul dintre lucrurile care-mi plăceau în toată schema măritișului. Câțiva ani scăpasem de caruselul ăla înfiorător al încercărilor de a întâlni bărbatul potrivit, de a afla dacă e deja căsătorit sau dacă nu trăiește cu un alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]