2,895 matches
-
sulițe aurii, conturându-ne chipurile îndurerate, ca un părinte ce-și regăsește fiii rătăcitori. Se ascunde complice după un nor de zinc, șubrezit, ca o așteptare... Odihnindu-mă pe firul apei, în trupul de ocean, îmi scriu povestea cu degetele înmuiate în aripa umedă a timpului... Și când nu-mi ești aproape, sunt floare de piatră născută în creștetul munților. Am rădăcinile adânc înfipte în seva amintirilor... Am obrazul grunzos, galben, șters. În mine, noaptea, se ridică un zid rece din
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
Amasa spuneți-i așa: Nu ești tu oare os din oasele mele și carne din carnea mea? Să mă pedepsească Dumnezeu cu toată asprimea, dacă nu vei fi înaintea mea? pentru totdeauna căpetenia oștirii în locul lui Ioab!" 14. David a înmuiat inima tuturor celor din Iuda, de parcă ar fi fost un singur om; și au trimis să spună împăratului: "Întoarce-te, tu și toți slujitorii tăi." 15. Împăratul s-a întors, și a ajuns pînă la Iordan. Și Iuda s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
nici nu se fi întâmplat. Serios? m-a întrebat Luke cu un zâmbet larg, amuzat. Nu e super-haios? Și eu care credeam că sunt singurul! Atitudinea lui relaxată - ca și cum nu era nimic de care să-ți fie rușine - m-a înmuiat și pe mine. —Și eu credeam același lucru, am recunoscut eu. Luke a zâmbit din nou, atrăgându-mă într-un cerc intim al similitudinilor. Am simțit că Luke începea să-mi trezească interesul, așa că m-am hotărât să mai rămân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
auzim decât IMENSĂ. Ia uitați-vă, a strigat Stalin. Uitați-vă la CUR MARE... bla, bla... S-a dovedit că Stalin citea paginile sportive, iar echipa Arsenal 1 înregistrase o mare victorie, dar nouă nu ne-a sunat așa. Mă înmuiasem ca o cârpă. După asta, Peter a venit și s-a așezat lângă noi. Am răsuflat ușurată. —Bună, i-a spus el Angelei. Eu sunt Peter. —Angela, a zâmbit fata nervoasă. —Ei, a lătrat el râzând fals, nu e nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
e Anya? E drăguță? Are vreun post vacant pentru prieteni? —E o fată grozavă, a zis Luke. Una dintre cele mai bune. Stând într-o rână, ochii au început să i se închidă, iar discursul a început să i se-nmoaie până când a devenit o simplă bolboroseală. M-am întins de-a lungul spatelui lui mătăsos, l-am luat în brațe, pipăindu-i ușor stomacul ca să văd dacă și al lui scotea aceleași sunete ca al meu. Nu scotea. După ce Luke
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
către cel mai prost scaun, unul ale cărui arcuri, dacă stăteai mai mult pe el, puteau să-ți facă și găuri în fund. Josephine a început ședința zicând: —Rachel, te-am cam neglijat săptămâna trecută, nu-i așa? Mi se înmuiaseră picioarele. Venise vremea chestionarului. Cum de putusem să cred c-am scăpat? Asta mi-era învățătură de minte: să mai râd și altădată cu Chaquie! Buna dispoziție de mai devreme îi mâniase pe zei. —Nu-i așa? a repetat Josephine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
a murmurat mama, în timp ce amândouă urmăream retragerea grăbită a lui Lucille. E un gest incredibil de generos din partea ei, dar a devenit așa de insistentă... — Claire? Tish? a spus o voce familiară în spatele nostru. Luke. Am simțit că mi se înmoaie picioarele. Luke trecuse pe lângă noi, apoi se oprise din mers. O clipă, eu am rămas paralizată - nu eram sigură ce trebuia să spun sau cum să abordez subiectul pe care at fi trebuit să-l abordez cu mult timp înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
decursul primelor noastre convorbiri, apoi mi s-a părut stânjenitor că nu spusesem nimic - așa că am continuat să nu spun nimic și - ei, da, nu exista nici o explicație de bun simț. — L-am luaaaaat! Țipătul vocii lui Lucille mi-a înmuiat, din nou, picioarele. A, nu. Lucille bălăngănea o pungă Vera Wang, care era aproape la fel de mare ca ea. — Voalul tău! știu c-ai spus că vrei să aștepți, Claire, dar, pur și simplu, n-am putut să rezist! Iartă-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
sută de oameni nu pot avea o relație. Nu una intimă, răspunse Sally. Nu una încărcată de sens. — Dar nici nu știu prea multe perechi care să aibă parte măcar de una din cele două, îi replică Wilt. Sally își înmuie degetul în salata lui. — O, dar uită-te la tine! între tine și Eva se petrece de-adevăratelea chestia asta. Nu prea des, zise Wilt. Sally râse. — O, dragule, ești un drag onest! zise ea, după care se ridică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
se gândi la vreo tehnică de construire a unui zmeu, după care renunță. Poate că, la urma urmei, cea mai bună soluție era să semnalizeze cu fum. Scoase o canistră goală din bucătărie, o umplu cu combustibil de lângă motor și înmuie o batistă în lichid, după care se cocoță iarăși pe acoperișul cabinei. Aprinse batista și încercă să aprindă combustibilul, dar când reuși, văzu că scotea prea puțin fum, iar canistra de tablă se înfierbânta prea tare ca s-o poată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
și despre arestare, ar mai fi acceptat oare slujba pe care i-o oferea anticarul? Poate. Sau poate nu. Harry nu putea fi sigur, de aceea și-a mușcat limba și nu a suflat o vorbă. Apoi, într-o dimineață înmuiată de ploaie de la începutul lui aprilie, la nici o lună după ce m-am mutat eu în cartier, ceea ce se întâmpla la circa trei luni și jumătate după ce Tom începuse să lucreze la Brightman’s Attic, marele zid al secretelor s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
trei zile. Iar eu i-am promis cincizeci de dolari. Nu-i așa, Lucy? Lucy înclină din cap. — Și câte zile au mai rămas? o întreb. Lucy ridică două degete. Aha, îmi spun, deci așa stau lucrurile. Copila s-a înmuiat, în fine. Încă două zile și chinul o să ia sfârșit. Honey își mijește ochii, în același timp bănuitoare și îngrijorată. La urma urmelor, se ocupă de copii și simte că ceva e în neregulă. Dar sunt un străin și, în loc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Existența. Caut un contraargument, o idee care să echilibreze balanța și sfârșesc prin a mă gândi la Tom și Honey. În clipa asta, nu e nimic sigur, dar aseară, la cină, am simțit că atitudinea lui față de ea s-a înmuiat considerabil. Honey își roagă tatăl să se mute de ani de zile și, când Stanley i-a pomenit despre potențialul nostru interes de a cumpăra casa, și-a ridicat paharul și a băut în cinstea noastră. Apoi s-a întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
alarmeze. În loc să se întoarcă la postul lui de lângă casa de marcat de jos, a hotărât să rămână pe loc și să asculte conversația lipindu-și urechea de ușă. S-au jucat puțin cu Harry înainte de a-l încolți cu pumnalele, înmuindu-l ca să-l poată ucide. S-au schimbat saluturi amicale, comentarii despre vreme, complimente unsuroase la adresa gustului lui Harry în materie de mobilier de birou, referințe admirative la șirurile de ediții princeps așezate ordonat pe rafturi. Cu toată vorbăria amabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
-ți face griji, i-a spus ea. O să fie bine. Dar nu a fost bine; nu a fost deloc bine. Imediat ce ea a rostit aceste cuvinte, Harry a scos un geamăt prelung și stins, apoi Nancy i-a simțit trupul înmuindu-se lângă al ei. A încercat să îl susțină, dar era prea greu pentru ea și, încetul cu încetul, s-au lăsat amândoi la pământ. Și așa, Harry Brightman, odată cunoscut drept Harry Dunkel, tatăl Florei și fostul soț a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
O să-ți comunic decizia mea până la sfârșitul săptămânii. Se uita drept la mine și, de câte ori vorbea, sprâncenele îi tresăreau caraghios. Vă mulțumesc, i-am spus. Știu că sunteți un om înțelept și cred că inima are să vă îndemne să mai înmuiați regulile ca să ajutați un copil. N-aveam de gând să-i spun ce gândeam cu adevărat. Îmi plăcea sau nu, eram încă enoriașă în tâmpita lui de parohie și trebuia să mă prefac convinsă de ce spun. Am crezut că întrevederea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
în bikini. Și dacă m-aș întâlni cu căpitanul în jacuzzi și ar trebui să vorbesc tot felul de nimicuri cu el la pielea goală doar cu câteva bule între noi? Nu râdeți - s-a mai întâmplat! Zac în cadă, înmuindu-mi picioarele obosite și aproape îmi pare rău că am stabilit să mă văd acum cu Amy. Apa fierbinte mă adoarme. Mi-ar plăcea acum un pahar de vin roșu și, poate, un film în cameră. Trebuie să văd ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
de la viață. Poartă patruzeci și patru, dar și-ar dori să aibă patruzeci și doi. E o fată care... Își Întinde larg brațele lateral, de parcă ar căuta o inspirație subită. La micul dejun mănâncă Cheerios și Îi place să-și Înmoaie ciocolata Flake În cappuccino. Mă uit surprinsă spre mâna mea, În care am un Flake. Tocmai voiam să-l Înmoi În cafea. Și... azi-dimineață am mâncat Cheerios. — În zilele noastre, suntem Înconjurați de imagini ale unor oameni perfecți și strălucitori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Întinde larg brațele lateral, de parcă ar căuta o inspirație subită. La micul dejun mănâncă Cheerios și Îi place să-și Înmoaie ciocolata Flake În cappuccino. Mă uit surprinsă spre mâna mea, În care am un Flake. Tocmai voiam să-l Înmoi În cafea. Și... azi-dimineață am mâncat Cheerios. — În zilele noastre, suntem Înconjurați de imagini ale unor oameni perfecți și strălucitori, spune Jack cu Însuflețire. Dar fata asta e cât se poate de autentică. Are zile În care părul Îi stă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
a trata rău fetele era considerat o tradiție. Însă faptul că fetele, femeile, iarba, creaturile lipsite de valoare, tocmai ele erau cele care râdeau de una de-a lor, m-a durut, mi-a deschis rănile și mi le-a înmuiat în apă sărată. 2 Încet, mama se șterge din viața mea. Se zice că s-a măritat. Cu cine? Nu ni-l prezintă pe noul ei soț. Pur și simplu dispare. S-a dus. Ușa e închisă. Nu mai primesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
știe momentul - când anume, cu precizie, are nevoie de ea. De obicei, totul începe cu un prosop. Căci el e acoperit de praf și sudoare. Ea îl șterge cu cârpa. Câteva atingeri, și prosopul se face maro. Ea se mișcă, înmoaie prosopul în apă caldă. Uneori, el se răsucește, pe jumătate adormit, ca pentru a o ajuta. Un căutător de plăcere înnăscut, se descria el însuși. Asta are de-a face cu trecutul lui, într-o familie burgheză răsfățată de confort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
ocazia de a o îmblânzi. El vine înapoi, îi imobilizează brațele la spate, înclinând-o spre podea. Ajung în poziția de final. Părul ei se desface spre spate, sânii i se lipesc de Dan. Vede cum machiajul lui s-a înmuiat din cauza traspirației și îi simte răsuflarea atingându-i buzele. Nora devine subiectul care face vâlvă în Shanghai. Subiectul care face furori în 1935. Lan Ping se lasă purtată de celebritatea ei și se îndreaptă spre industria filmului. Însă descoperă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
asupra campaniei bărbatului ei. A vorbit la Liga Națiunilor și a obținut fonduri pentru războiul soțului ei. Pe fată o interesează foarte mult. În următoarele câteva săptămâni, când ninge, când plouă. Într-o zi universul din Yenan e pus la înmuiat, ploaia transformând pământul într-o mlaștină. Pământul saturat devine o pastă mocirloasă. Vasele și cănile din cameră se inundă ca niște bărci micuțe. Pentru ca, a doua zi, să iasă soarele. Usucă poteca și urmele lăsate de roți se întăresc precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
în ședința de seară poți fi chiar tu arestat și aruncat într-o cameră întunecată de confesiune. Exercițiul pentru mișcare este Ren-ren-guo-guan, „o răscruce critică prin care trebuie să treacă toată lumea”. Ședințele sunt precum borcănelele cu reactivi chimici - când sunt înmuiați dușmanii în ele, se pune în evidență boala. Nu contează că ea este Doamna Mao. Pentru a-i demonstra Partidului loialitatea, va fi și ea verificată la fel. I se spune că e rândul ei să se înmoaie în borcănelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
când sunt înmuiați dușmanii în ele, se pune în evidență boala. Nu contează că ea este Doamna Mao. Pentru a-i demonstra Partidului loialitatea, va fi și ea verificată la fel. I se spune că e rândul ei să se înmoaie în borcănelul cu substanță chimică. E neliniștită. Își face griji în legătură cu trecutul ei, mai ales pentru semnătura de pe documentul lui Chiang Kai-shek prin care condamna comunismul. Deși prietenul ei, Kang Sheng, a instruit-o ce să facă, ea tot e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]