3,744 matches
-
de trei zile fără rezultat, se întoarseră la îndatoririle lor, singurii care continuară să o caute fiind delfinii-informatori. Marinică era cel mai înverșunat căutător, pentru că, fiind sfetnicul lui Algus, nu putea să nu constate că regele oceanului era gata să înnebunească de durerea pierderii fiicei sale, iar furtunile pe care le stârnea deveniseră periculoase chiar și pentru viețuitoarele oceanului, răscolind nisipurile de pe fundul lui și tulburând într-atât apele, încât nimeni nu mai reușea să se hrănească sau să înoate liniștit
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
privirea îndreptată spre căpitan și Pepsi, dar nu se îndepărtase prea mult de ei, de parcă i-ar fi chemat cu el. Văzând așa, Vasile spuse: - Hai mă Pepsi, hai și noi după ei, să vedem und' se duc. - Ceee? Ai înnebunit, căpitane? Eu, să mă iau după niște câini? Niciodată! - Hai mă Pepsi, ce pierzi? Hai să mergem să vedem ce se-ntâmplă, că doar n-o fi foc! Dacă e cineva la năcaz? - Ei, și tu acuma! Tu repede te
CĂPITANUL VASILE (4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381997_a_383326]
-
repeadă la ea, uitând de câini, care lătrau lângă zid, dar Sile îl prinse de la spate și-l ținu: - Căpitaneee! Las-o, nu-ți prinde mințile cu ea! Nu vezi că-i o femeie amărâtă? - O femeie amărâtă? Sile, ai înnebunit la cap? Asta, amărâtă? Asta-i dracu negru pe pământ, mă omule! Pe bombata asta piticoată trebuie s-o scuturi bine de tot, ca să o faci femeie cuminte, nu trebuie sa-ți pară rău de ea, auzi tu? Ascultă-mă
CĂPITANUL VASILE (4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381997_a_383326]
-
Totul era un vis perfect; până în momentul în care Nick trecea și el în vizită. Nu stătea mult, dar în fiecare noapte se strecura în camera lui Renn, murdărind visul copilăriei. De multe ori Renn se gândise că ar fi înnebunit dacă n-ar fi avut părinți care o adorau și-o răsfățau atât. Tatăl ei era iubitor și-i explică blând tot ce Renn voia să știe, iar mama ei era o rocă de piatră. Înaltă, frumoasă, plină de inițiativă
PĂCATE DE CARMEN SUISSA de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380403_a_381732]
-
mă uimea era faptul că nu-mi pierdeam mințile, nu aveam porniri nebunești, nu căutam scăpare ci dimpotrivă parcă voiam cu tot dinadinsul să-i cunosc gradul ascuțișului, să măsor prin mine forța de pătrundere. Luam totul așa cum venea, tremuram înnebunită în fața durerii pe care o simțeam și fizic, apoi ca prin minune totul se așeza exact ca marea după furtună. Vedeam din nou clar și reușeam să revăd și retrăiesc totul acut, pentru ca apoi să analizez la rece totul, fără
SINGURĂTATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380402_a_381731]
-
perfect trează. Mă bucură acest fapt și mai ales că am reușit să nu rătăcesc între două planuri care numai din când în când se intersectează răscolindu-mă. Încă îmi spun în sinea mea: ce moment ciudat! Oare nu am înnebunit? Mama îmi spunea și îmi spune de multe ori: Ai vrea tu să înnebunești! Și eu aș vrea. Nu avem voie. Gabi. Tac, o ascult, mă duc în camera lui Gabi și îi mângâi creștetul acum chelit și fruntea înaltă
SINGURĂTATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380402_a_381731]
-
rătăcesc între două planuri care numai din când în când se intersectează răscolindu-mă. Încă îmi spun în sinea mea: ce moment ciudat! Oare nu am înnebunit? Mama îmi spunea și îmi spune de multe ori: Ai vrea tu să înnebunești! Și eu aș vrea. Nu avem voie. Gabi. Tac, o ascult, mă duc în camera lui Gabi și îi mângâi creștetul acum chelit și fruntea înaltă și mâinile lui frumoase de pianist. Mă privește sau uneori rămâne cu ochii în
SINGURĂTATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380402_a_381731]
-
neîncrederii îi cuprinseseră inima și stomacul, transformându-le în două blocuri de gheață, dându-i senzație de vomă. Cu orice preț trebuia să-și stăpânească emoțiile în fața lui Scot. Dorea să rămână singură, să se gândească. Durerea din tâmple o înnebunea. Doamne, cât de norocoasă era că Heyley era plecată la o prietenă! N-ar fi fost atât de simplu ca și cu Scot. Heyley era foarte matură pentru cei cincisprezece ani ai săi și era deja un bun psiholog. De
'NICIODATĂ SĂ NU SPUI NICIODATĂ!” de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380387_a_381716]
-
rod!... XXVII. MARIA ȘI TOAMNĂ, de Virgil Ursu, publicat în Ediția nr. 1829 din 03 ianuarie 2016. Pe trupul tău ce sângeriu e vinul Când sorbi din mustul toamnei și-mi zâmbești! Vărsând din cupă de cristal prea plinul Mă-nnebunești cât de copilă ești! Îmi vii 'nainte cu ciorchini în poala Și mă indemni dulceața să le-o simt Mi te doresc avid în prag de seară Sub bolta viei tainic să te prind. Dar tu te joci cu boabe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
ai alinta zglobie Când dragostei îi vei află misterul. Pe frunze ruginii, sub clar de luna ... Citește mai mult Pe trupul tău ce sângeriu e vinulCând sorbi din mustul toamnei și-mi zâmbești!Vărsând din cupă de cristal prea plinulMă-nnebunești cât de copilă ești!Îmi vii 'nainte cu ciorchini în poalăși mă indemni dulceața să le-o simtMi te doresc avid în prag de searăSub bolta viei tainic să te prind.Dar tu te joci cu boabe purpuriiMi le întânzi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
păsări din aripi strânse, prinse-n colivii, Din clipa-n care am înțeles că tu nu ai să vii, S-a rătăcit corabia vieții mele într-un fiord, Fără busola, căutând al vieții sale nord Și vântul solitar, parcă a înnebunit, Îmi răvășește sufletul și pletele la infinit, Atât pustiu de ape și stins nemărginit Cât niciodată n-am crezut sau am gândit. Cu brațele în cruce am învățat să zbor, Să fug din viața gândurilor care dor Și nu sunt
POVESTE DE DRAGOSTE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379348_a_380677]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > A ÎNNEBUNIT POETUL Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1392 din 23 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului A înnebunit femeia Ca platanii neplantați, Dumezeu și Dumnezeia Îi prosternă pe bărbați... A înnebunit copilul, Mușcând sânii storși, secați, Numai dorul ce înfiu-l
A ÎNNEBUNIT POETUL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379542_a_380871]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > A ÎNNEBUNIT POETUL Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1392 din 23 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului A înnebunit femeia Ca platanii neplantați, Dumezeu și Dumnezeia Îi prosternă pe bărbați... A înnebunit copilul, Mușcând sânii storși, secați, Numai dorul ce înfiu-l Cere sânge, dumicați... A înnebunit natura Din Carpați până-n Carpați, Cerul și pământul gura Își sărută ca-ntre
A ÎNNEBUNIT POETUL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379542_a_380871]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > A ÎNNEBUNIT POETUL Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1392 din 23 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului A înnebunit femeia Ca platanii neplantați, Dumezeu și Dumnezeia Îi prosternă pe bărbați... A înnebunit copilul, Mușcând sânii storși, secați, Numai dorul ce înfiu-l Cere sânge, dumicați... A înnebunit natura Din Carpați până-n Carpați, Cerul și pământul gura Își sărută ca-ntre frați... A înnebunit securea Fără arborii tăiați, S-a dezbuștenit pădurea De dojene
A ÎNNEBUNIT POETUL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379542_a_380871]
-
Publicat în: Ediția nr. 1392 din 23 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului A înnebunit femeia Ca platanii neplantați, Dumezeu și Dumnezeia Îi prosternă pe bărbați... A înnebunit copilul, Mușcând sânii storși, secați, Numai dorul ce înfiu-l Cere sânge, dumicați... A înnebunit natura Din Carpați până-n Carpați, Cerul și pământul gura Își sărută ca-ntre frați... A înnebunit securea Fără arborii tăiați, S-a dezbuștenit pădurea De dojene și scuipați. A înnebunit văzduhul, Cormoranii deturnați Zboară-n cerc și își dau duhul
A ÎNNEBUNIT POETUL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379542_a_380871]
-
platanii neplantați, Dumezeu și Dumnezeia Îi prosternă pe bărbați... A înnebunit copilul, Mușcând sânii storși, secați, Numai dorul ce înfiu-l Cere sânge, dumicați... A înnebunit natura Din Carpați până-n Carpați, Cerul și pământul gura Își sărută ca-ntre frați... A înnebunit securea Fără arborii tăiați, S-a dezbuștenit pădurea De dojene și scuipați. A înnebunit văzduhul, Cormoranii deturnați Zboară-n cerc și își dau duhul, Zboară morți și înghețați... A înnebunit pământul De pitici și cocoșați Așteptând deznodământul Printre aștrii dezertați
A ÎNNEBUNIT POETUL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379542_a_380871]
-
storși, secați, Numai dorul ce înfiu-l Cere sânge, dumicați... A înnebunit natura Din Carpați până-n Carpați, Cerul și pământul gura Își sărută ca-ntre frați... A înnebunit securea Fără arborii tăiați, S-a dezbuștenit pădurea De dojene și scuipați. A înnebunit văzduhul, Cormoranii deturnați Zboară-n cerc și își dau duhul, Zboară morți și înghețați... A înnebunit pământul De pitici și cocoșați Așteptând deznodământul Printre aștrii dezertați... A înnebunit cupola Mănăstirilor, uitați, Florile își scmulg corola, Mugurii sunt disperați... A înnebunit
A ÎNNEBUNIT POETUL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379542_a_380871]
-
Cerul și pământul gura Își sărută ca-ntre frați... A înnebunit securea Fără arborii tăiați, S-a dezbuștenit pădurea De dojene și scuipați. A înnebunit văzduhul, Cormoranii deturnați Zboară-n cerc și își dau duhul, Zboară morți și înghețați... A înnebunit pământul De pitici și cocoșați Așteptând deznodământul Printre aștrii dezertați... A înnebunit cupola Mănăstirilor, uitați, Florile își scmulg corola, Mugurii sunt disperați... A înnebunit Socola Cu nebunii dezlegați, O artistă goală-n gol a Evadat... sărind, uitați...! A înnebunit Poetul
A ÎNNEBUNIT POETUL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379542_a_380871]
-
Fără arborii tăiați, S-a dezbuștenit pădurea De dojene și scuipați. A înnebunit văzduhul, Cormoranii deturnați Zboară-n cerc și își dau duhul, Zboară morți și înghețați... A înnebunit pământul De pitici și cocoșați Așteptând deznodământul Printre aștrii dezertați... A înnebunit cupola Mănăstirilor, uitați, Florile își scmulg corola, Mugurii sunt disperați... A înnebunit Socola Cu nebunii dezlegați, O artistă goală-n gol a Evadat... sărind, uitați...! A înnebunit Poetul Măscărindu-i pe-mpărați, S-a călugărit curvetul, Maicile sunt deputați... A înnebunit
A ÎNNEBUNIT POETUL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379542_a_380871]
-
înnebunit văzduhul, Cormoranii deturnați Zboară-n cerc și își dau duhul, Zboară morți și înghețați... A înnebunit pământul De pitici și cocoșați Așteptând deznodământul Printre aștrii dezertați... A înnebunit cupola Mănăstirilor, uitați, Florile își scmulg corola, Mugurii sunt disperați... A înnebunit Socola Cu nebunii dezlegați, O artistă goală-n gol a Evadat... sărind, uitați...! A înnebunit Poetul Măscărindu-i pe-mpărați, S-a călugărit curvetul, Maicile sunt deputați... A înnebunit Iisusul Celor morți, crucificați, Iadul cotropește Susul, Îngerii sunt blestemați... Referință Bibliografică
A ÎNNEBUNIT POETUL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379542_a_380871]
-
A înnebunit pământul De pitici și cocoșați Așteptând deznodământul Printre aștrii dezertați... A înnebunit cupola Mănăstirilor, uitați, Florile își scmulg corola, Mugurii sunt disperați... A înnebunit Socola Cu nebunii dezlegați, O artistă goală-n gol a Evadat... sărind, uitați...! A înnebunit Poetul Măscărindu-i pe-mpărați, S-a călugărit curvetul, Maicile sunt deputați... A înnebunit Iisusul Celor morți, crucificați, Iadul cotropește Susul, Îngerii sunt blestemați... Referință Bibliografică: A înnebunit poetul / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1392, Anul IV, 23
A ÎNNEBUNIT POETUL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379542_a_380871]
-
înnebunit cupola Mănăstirilor, uitați, Florile își scmulg corola, Mugurii sunt disperați... A înnebunit Socola Cu nebunii dezlegați, O artistă goală-n gol a Evadat... sărind, uitați...! A înnebunit Poetul Măscărindu-i pe-mpărați, S-a călugărit curvetul, Maicile sunt deputați... A înnebunit Iisusul Celor morți, crucificați, Iadul cotropește Susul, Îngerii sunt blestemați... Referință Bibliografică: A înnebunit poetul / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1392, Anul IV, 23 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
A ÎNNEBUNIT POETUL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379542_a_380871]
-
Cu nebunii dezlegați, O artistă goală-n gol a Evadat... sărind, uitați...! A înnebunit Poetul Măscărindu-i pe-mpărați, S-a călugărit curvetul, Maicile sunt deputați... A înnebunit Iisusul Celor morți, crucificați, Iadul cotropește Susul, Îngerii sunt blestemați... Referință Bibliografică: A înnebunit poetul / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1392, Anul IV, 23 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
A ÎNNEBUNIT POETUL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379542_a_380871]
-
noaptea de după absolvire, când am petrecut cu toții aici adormind care pe unde, brus s-a desfăcut încuietoarea... Eram prea mahmur, de fapt toți eram, altfel cred că ne-am fi dat seama că nu e posibil așa ceva! Doamne! Am căutat înnebunit inelul. Am răscolit toată casa! Și ea a rămas cu noi și insista să-l căutăm când de fapt ea desfăcuse încuietoarea lanțului! A plănuit totul cu sânge rece! A mizat pe faptul că în veci nu aș fi bănuit
INELUL de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379545_a_380874]
-
la o zi după tatăl lui, chiar de Crăciun, când împlinise zece ani, fiind prea slăbit să suporte tratamentul. Ilona stătea împietrită la masă, înconjurată de cei șase copii rămași. Era tot ce mai avea și numai datorită lor nu înnebunise de durere. Credea că i se terminaseră necazurile, dar se înșelase. Peste câteva zile, avea să-i trimită pe băieți la o casă de copii din județul învecinat, la insistențele fratelui ei, care-i spusese că aceasta era singura soluție
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]