1,362 matches
-
mărturii pentru el, Isis cunoaște o extraordinară Îmbogățire a atributelor și prerogativelor, ajungând chiar la dimensiunea de zeitate panthea, după definiția lui Apuleius (Metamorfoze, XI, 5), numen unicum venerat sub nume diferite la toate popoarele. Imaginea, profund elenizată, dar și Înrădăcinată În antica tradiție egipteană, a lui Isisxe "Isis" myriònyma („cea cu zece mii de nume”) se ivește luminoasă mai ales din acele imnuri sau „litanii”, În legătură cu care s-a convenit În general să fie denumite ca aretalogii. În ele zeița Însăși
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
parte, motivează simpatia excepțională de care s-a bucurat cultul ei În această perioadă. Cu alte cuvinte, figura zeiței Isis, În bogăția și varietatea atributelor amintite și mai ales În calitatea ei de putere dominatoare a destinului, Heirmarmène cosmică, deși Înrădăcinată Într-o tradiție națională, este o „creație” tipică a elenismului, În sensul că ea reflectă instanțele tipului cosmopolit și, În același timp, dă satisfacție nevoii de garanții personale a individului, pentru viața lui prezentă, dar și pentru cea viitoare. În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ca parametru privilegiat de referință pentru restaurarea păgână spre care tind eforturile sale, În De mysteriis sau, mai bine, În Scrisoarea lui Abammon, orientată să răspundă obiecțiilor aduse de Porphyrios Împotriva practicilor divinatorii și teurgice, acest proiect tinde să se Înrădăcineze pe un fundament precis operativo-cultual cu caracter teurgic. Atribuită aproape unanim de critica istorică lui Iamblichos, această operă singulară este de un interes unic pentru cunoașterea atmosferei spirituale a antichității târzii, mai precis pentru cunoașterea complexului de operații ce au
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
1975, pp. 134 sqq.; Schmidt, 1975), care, Într-un limbaj care folosește imagini din viața pastorală, se leagă de viziunea gathică dualistă. În același timp, aceste versuri - precum și multe altele - demonstrează destul de clar că dezacordul cu clerul tradițional era puternic Înrădăcinat În refuzul practicii sacrificiale, care Îmbina uciderea animalelor cu folosirea băuturilor Îmbătătoare și halucinogene, cum ar fi *sauma indo-iraniană (haoma, În Iran; soma, În India), condamnată de Zoroastru care o considera „urina” unui drog toxic (Yasna 48, 10). 4. Inovațiatc
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dominată de dualismul Bine-Rău și de alegerea În consecință care se impune oricărui om În timpul existenței sale pământene. Tocmai ideea alegerii Între Bine și Rău (vahy½ ak¶må³: cf., mai jos, subcapitolul 2.6) este cea care conferă noii Învățături, Înrădăcinate În moștenirea indo-iraniană, o evidentă valoare etică, influențând inevitabil și sfera liturgică, prin afirmarea unui ritual conceput ca actualizare a escatologiei individuale și colective (cf., mai jos, subcapitolul 2.8). Apariția inovației reprezentate de G³th³ nu numai că nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
se Întâlnesc În G³th³ (cf. supra, „Religiile Iranului antic și Zoroastruxe "Zoroastru"”, subcapitolul 1.2) - și au fost, În mare parte, absorbite În imaginarul religios de către un cler familiarizat cu lucrarea de „zoroastrianizare” a patrimoniului mitico-legendar tradițional, probabil foarte puternic Înrădăcinat În religiozitatea populară. Acestora li se adaugă creaturi fabuloase, care aparțin mediului animal și uneori semiuman, ca, de exemplu: pasărea Sa¶naxe "Sae>na" (Yașt 12, 17; 14, 41; În limba pahlavi, S¶n murw; În persană, Sșmurgh) care Își
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
funerare speciale ale persanilor și ale magilor precum și regulile respectate cu scrupulozitate pentru a evita contaminarea elementelor naturale. Diversitatea comportamentelor persanilor În comparație cu obiceiurile grecești era consemnată scrupulos și explicit și, de multe ori, lămurită, chiar prin recurgerea la doctrinele specifice, Înrădăcinate În tradiția religioasă iraniană, cu puternicul ei ritualism și cu preocuparea constantă de a nu vătăma ordinea cosmică și ființele: lucruri, animale, oameni. Acestea sunt rodul puterii creatoare divine și replici - se poate spune așa - pe pământ ale modelelor spirituale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
să se convertească la religia pe care a studiat-o cu atâta pasiune (Duchesne-Guillemin, 1962a, p. 381). Motive esențialmente sociale au favorizat izolarea parsilor de mediul În care trăiau. Această izolare i-a determinat să-și creeze o istorie proprie, Înrădăcinată Într-o antichitate iraniană, pe care comunitatea celor care au trebuit să-și părăsească patria mamă o apără cu patimă și o moștenește cu mândrie. De-a lungul secolelor există mărturii semnificative: opere precum Qissa-i Sanj³n, În persană, de Bahman
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
p. 50). 2. Culte naturaliste?tc "2. Culte naturaliste ?" Există anumite mărturii care ar putea lăsa să se creadă că, la slavi, anumiți arbori și păduri erau obiect de cult și venerație: un cult care ar putea părea chiar adânc Înrădăcinat În credința populară, din moment ce, În secolul al XVI-lea, Macarius, arhiepiscop de Novgorod, a trebuit să-i mustre pe unii dintre credincioși din cauza obișnuinței de a se ruga În fața arborilor. Însă aceasta nu implică obligatoriu existența unor culte naturaliste, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care leagă obiecte de persoane, nu În sensul materialității lor de obiecte fizice, așa cum sublinia Cezar. Este mai bine, așadar, să Încercăm să dăm o explicație unitară, legând cultul Mamelor de acest tip de cult, care este atât de bine Înrădăcinat În popor Încât se păstrează până În epoca medievală, când Eligius Îi Îndemna pe franci cu următoarele cuvinte: „Nimeni să nu invoce soarele sau luna, nici să nu jure pe ele” (cf. De Vries, 1956, p. 355). Mamele (sau Matroanele) sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de o parte, teologia tradițională afirmă că Dumnezeul Bibliei, spre deosebire de „divinitățile păgâne” care aparțin lumii imaginare a mitului, este un Dumnezeu „care acționează în istorie”. Pentru teologia creștină este într-adevăr esențial să putem spune că afirmațiile de credință sunt înrădăcinate în istorie. Vom înțelege imediat că o dogmă precum cea a întrupării trebuie neapărat să aibă o puternică legătură cu istoria concretă, pentru cel credincios, oarecum verificabilă. Afirmațiile centrale ale Noului Testament sunt într-adevăr fondate nu pe legende, speculații
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
de odihnă, oamenii de bună credință trebuie să-și amintească de mine în felul acesta... "2. Deși Iorga a idealizat (prin interpretarea aceasta) renașterea națiunii, cuvintele lui nu erau lipsite de un realism naționalist romantic. Astfel de sentimente sînt adînc înrădăcinate în mentalitatea zonei și aproape întotdeauna prezentă în scrierile istoricilor naționaliști. Ce înseamnă istorie naționalistă? Există distincții între istoriile naționaliste? și, mai cu seamă, trebuie să se angajeze un istoric în politică? Pînă în secolul al nouăsprezecelea, istoria constituia o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
În secolul dinaintea loviturii de stat leniniste. Tăind brutal legăturile Uniunii Sovietice cu istoria și cultura europeană, bolșevicii au rănit Rusia adânc și pentru multă vreme. Dar mefiența lor față de Vest și frica de influența occidentală nu erau inedite, ci Înrădăcinate În scrieri și practici deliberat slavofile cu mult Înainte de 1917. Europa Centrală și de Est nu avea asemenea precedente. Cu naționalismul anxios specific țărilor mici, polonezii, românii, croații și alții se autoreprezentau nu ca niște escorte Îndepărtate la marginea civilizației
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a preveni o scădere economică: au facilitat creditele, au permis creșterea prețurilor interne și devalorizarea propriilor monede. În condiții normale, această inflație „keynesiană” controlată ar fi avut succes: Germania de Vest era singura țară În care exista o aversiune istorică Înrădăcinată față de ideea inflației prețurilor. Dar incertitudinea creată de retragerea Americii din sistemul de denominare În dolari a Încurajat speculația cu valute, pe care acordurile internaționale asupra regimului de rate variabile nu o puteau limita. Lucru care a subminat la rândul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
generație Începea să descopere natura și amploarea atrocităților naziste. Revistele populare ca Stern și Quick nu mai aveau cum să minimalizeze importanța lagărelor, așa cum o făcuseră În anii ’50, ori să Îi elogieze pe naziștii „buni”. În conștiința publică se Înrădăcina ideea că trecutul recent al germanilor era inacceptabil și rușinos. Proporțiile schimbării nu trebuie totuși exagerate. În anii ’60, unul dintre cancelarii vest-germani (Kiesinger) și președintele (Heinrich Lübke) erau foști naziști - o contradicție flagrantă cu imaginea de sine a republicii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
condusă de doi tineri ofițeri ai armatei romane din Siria care se numeau Bachus și Sergiu. Acuzați de conducătorul lor Antioh că sunt creștini, au fost martirizați în anul 304, apoi canonizați ca atare 34. Cultul acestor sfinți s-a înrădăcinat mai întâi în Orient, mai precis în Rosafa, în Mesopotamia, unde Sergiu a fost decapitat și îngropat (orașul a devenit un loc de pelerinaj important și a luat numele de Sergiopolis în onoarea acestuia), și în Barbalissos unde se presupune
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
1978, p. 24 (sublinierea noastră). footnote>; rațional-valorică „determinată de o încredere conștientă în valoarea în sine a comportamentului etic, estetic, religios sau de altă natură, independent de perspectivele sale de succes”<footnote Ibidem, pp. 24-25. footnote>; afectivă; tradițională (obiceiuri adânc înrădăcinate pentru managementul resurselor umane; acest comportament este doar o construcție teoretică, omul real nefiind „o mașină de calcul”, de aceea, modelul a fost completat prin tipul raționalității limitate); raționalitatea limitată. Modelul acestui om, elaborat de Simon Herbert, prezintă limitele unei
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
De asemenea, imaginea favorabilă asupra unor factori va determina o imagine favorabilă asupra altor factori. Tranziția ca izvor al unor atitudini și comportamente noi Atitudinile devin componente reprezentative ale caracterului În măsura În care ele sunt susținute de o semnificație valorică ce le Înrădăcinează În fondul subiectului, impunându le În timp ca necesitate. "Schimbarea În schimbare" ca fenomen caracteristic societății contemporane are efecte și la nivelul atitudinilor, ducând la o schimbare a ritmului de apariție al lor și determinând o stabilitate relativă. Procesul de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
instituțiilor statului (Barbu, 1995, p. 14), prin contestarea împrumutului extern ori, în cel mai bun caz, prin admiterea introducerii selective, cu discernământ, a formelor (instituțiilor și principiilor) străine; în același timp, adepții acestei reprezentări consideră legitimă dezvoltarea organică a societății, înrădăcinată în tradiție, stăpânirea pământului, așezămintele vechi, ortodoxie etc. Printre susținătorii cei mai avizați ai reprezentării tradiționale a modernității susținute de solidarități specifice se numără fondatorii sociologiei poporaniste și țărăniste C. Stere (1865-1936) și Virgil Madgearu (1887-1940). Teza fundamentală a sociologiei
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
doar zeii puteau fixa eternul, nicidecum mintea finită a omului. În Apus întâlnim „o cooperațiune socială bazată pe o identitate de deprinderi sufletești: viața politică și morală, activitatea științifică și creațiile artistice urmează un fir de continuitate. Sentimentul responsabilității este înrădăcinat în sufletul fiecărui cetățean. Cetățeanul deliberează asupra afacerilor de stat, fiindcă deliberarea acolo este posibilă și rodnică” (Rădulescu-Motru, 1904, p. 128). Opinia publică este o realitate ce se impune datorită metodei lor de cugetare, transformată în deprindere ce se întărește
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
suportate de investigații arheologice și lingvistice. Conștiința istorică românească a fost configurată prin extrapolarea imaginativă pe baza elementelor factuale, mult dincolo de parametri setați de standardele metodologice ale cercetării științifice. Națiunea română, ca de altfel majoritatea națiunilor moderne, este produsul ficționalizării înrădăcinate istoric. Ceea ce face ca memoria colectivă, ca bază a conștiinței de sine, să fie necesară identității naționale. Conștiința de sine a colectivității se cristalizează progresiv pe măsură ce memoria istorică este articulată prin descoperiri imaginative ale trecutului. Din aceste motive, drumul spre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cel de casă, acolo au rămas" (Micu, 1995, p. 42). Nici chiar confruntați cu valurile de popoare "barbare" care năvăleau furibund în cascade interminabile în Dacia romană nu avea să îi miște pe coloniștii aduși de Traian care s-au înrădăcinat în pământul dacic: "colonii romani [...] pururea au rămas în Dachiia" (Micu, 1995, p. 47). Astfel este formulată teza continuității romane la nord de Dunăre, care va dobândi statutul de axiomă istoriografică și adevăr sacrosanct în conștiința colectivă românească. Identitatea dintre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ieșire din paradigma provincialismului regional. Eforturile sale s-au înnodat, pe de o parte, în matricea intelectuală și istoriografică a Școlii Ardelene, iar la celălalt capăt, de militantismul mesianic al romanticilor pașoptiști. Florian Aaron, în Idee repede, chiar dacă este încă înrădăcinat în paradigma Școlii Ardelene, reprezintă totuși placa turnantă înspre romantismul pașoptist. Dislocarea completă din cadrul latinist al Școlii Ardelene este opera lui Kogălniceanu, care prin Cuvânt pentru deschiderea cursului de Istorie Națională în Academia Mihăileană din 1843 a rostit discursul manifest
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
importantă este sublinierea unei alte dimensiuni a continuității permanența politică a statalității române. Semnalată de L. Boia (1997), "ceea ce îi complexează pe români este lipsa, timp de o mie de ani, a unui stat românesc, este lipsa unei tradiții politice înrădăcinate în timp, comparabilă cu a națiunilor vecine" (p. 138). Evident, acest deficit al organizării statale, această discontinuitate marcantă a statalității românești, a bântuit frenetic conștiința istorică românească. Împotriva conștiinței acestei discontinuități istorice pe plan politic a statului românilor, Albineț prezintă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
modelul german, de inspirație herderiană, este fundat pe principiul apartenenței fatale în organismul națiunii. Ca ultimă remarcă asupra acestei noțiuni de naționalism etnic herderian pe care o contrastăm concepției renaniene a naționalismului civic, se impune menționarea faptului că ea este înrădăcinată doar parțial în scrierile lui Herder. Am comite o impardonabilă injustiție intelectuală dacă nu am pronunța, în compania nominală a lui Herder, numele lui J.G. Fichte și al lui W. von Humboldt ca artizani ai concepției romantice a naționalismului german
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]