2,199 matches
-
creat-o prin muncă, ci pentru că legea de azi i-o garantează. Legea de mâine poate retrage această garanție, și atunci proprietatea nu mai este legitimă. Întreb, ce se poate întâmpla ca urmare a acestui lucru? Capitalul și munca se înspăimântă; ele nu mai pot conta pe viitor. Capitalul, sub lovitura unei astfel de doctrine, se va ascunde, va dezerta, se va nimici. Și ce se va întâmpla atunci cu muncitorii, acești muncitori pentru care profesați o afecțiune atât de vie
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
această falsă noțiune conform căreia legea este anterioară proprietății, ci pentru a zbura în ajutorul principiului opus, compromis de regimul protecționist; pentru că eram convins că proprietarii funciari și capitaliștii sădiseră ei înșiși, în chestiunea tarifelor, germenii acestui comunism care îi înspăimântă acum, pentru că cereau legii suplimente de profit în prejudiciul claselor muncitoare. Vedeam că aceste clase nu vor întârzia să reclame de asemenea, în virtutea egalității, beneficiul legii aplicate să niveleze prosperitatea, ceea ce înseamnă comunism. Să se citească primul document emanat de la
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Văzând cum apar în ziua mare și aproape oficial sistemele cele mai ciudate; văzând cum se succed decrete subversive, care pot fi urmate de decrete încă și mai subversive, fiecare s-a întrebat pe ce cale mergem. Capitalurile s-au înspăimântat, creditele au fugit, munca a fost suspendată, fierăstrăul și ciocanul s-au oprit la mijlocul operei lor, ca și cum un curent electric funest și universal ar fi paralizat dintr-o dată inteligențele și brațele. Și de ce? Pentru că principiul proprietății, deja compromis, în esență
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
primă atingere adusă condițiilor esențiale ale oricărei securități sociale. Nu este oare aceasta o teribilă lecție, o dovadă sensibilă a înlănțuirii de cauze și efecte prin care a apărut într-un timp îndelungat justiția retribuțiilor providențiale, a vedea astăzi bogații înspăimântându-se în fața invaziei unei false doctrine căreia ei înșiși i-au pus bazele injuste și ale cărei consecințe credeau că le puteau face în mod pașnic să funcționeze numai spre profitul lor? Da, prohibiționiști, voi ați fost promotorii comunismului. Da
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
voi ați distrus în spirite adevărata noțiune de Proprietate. Această noțiune este dată de Economia politică și voi ați proscris Economia politică pentru că, în numele dreptului de proprietate, ea combătea nedreptele voastre privilegii. Și când școlile moderne, aceste școli care vă înspăimântă atât de mult, au luat puterea, la ce s-au gândit ele, ca și voi, prima dată? Să suprime Economia politică, căci știința economică este un protest perpetuu împotriva acestei nivelări legale pe care voi ați căutat-o și pe
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
astăzi jumătate din resursele sale distrugerii răului pe care l-a făcut cu cealaltă jumătate. Repet, avem aici un spectacol consolant care ne liniștește în privința triumfului inevitabil al adevărului, deoarece ne arată cum adevărații și primii propagatori ai doctrinelor subversive, înspăimântați de succesul acestora, elaborează acum antidotul și otrava în aceeași oficină. Acest lucru presupune, este adevărat, o identitate între principiul Comunist și principiul Prohibiționist, și poate că dumneavoastră nu admiteți această identitate, deși, pe drept cuvânt, nu mi se pare
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Din toate părțile mi se spunea: Vom obține mai ușor câteva îndulciri ale tarifului nostru neafișând pretenții absolute". Eu răspundeam: Dacă nu aveți decât acest lucru în vedere, acționați prin camerele voastre de comerț". Mi se mai spunea: "Cuvântul Liber-Schimb înspăimântă și îndepărtează succesul." Nimic nu era mai adevărat decât acest lucru; dar eu trăgeam din însăși spaima cauzată de acest cuvânt cel mai puternic argument pe care îl aveam în favoarea adoptării sale. Cu cât înspăimântă mai mult, afirmam eu, cu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
se mai spunea: "Cuvântul Liber-Schimb înspăimântă și îndepărtează succesul." Nimic nu era mai adevărat decât acest lucru; dar eu trăgeam din însăși spaima cauzată de acest cuvânt cel mai puternic argument pe care îl aveam în favoarea adoptării sale. Cu cât înspăimântă mai mult, afirmam eu, cu atât acest lucru dovedește mai mult că noțiunea de Proprietate se șterge din spirite. Doctrina Prohibiționistă a falsificat ideile, iar ideile false au produs Protecția. A obține printr-o surpriză sau prin bunăvoința ministrului o
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
este suficientă pentru a umple un suflet omenesc. În glumă sau în serios, niciun efort nu este inutil: Sisif făcea mușchi. "Cel care vara la umbră se așază Iarna de foame va suferi; Iar cel pe care sudoarea nu-l înspăimântă, În liniște, pâinea el și-o va mânca". Iată un adevăr care a permis formularea: "Istoria oamenilor n-a fost niciodată decât istoria foamei lor". Citându-l pe Félix Leclerc: "Sunt trei lucruri bune pe lume: munca, munca, munca, și
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
în unele situații, erori etimologice). Desigur, se pune problema spațiului, a pretențiilor autorului, a dificultății definirii unor elemente etc. Un asemenea termen este și cel pe care-l propunem. Dicționarele sunt decorative, nu te obligă să le citești, fascinează și înspăimântă, promit totalitatea, trezesc apetituri, captivează. Farmecul unui dicționar "clasic" constă în senzația de materialitate, de tactilitate, de olfacție a tiparului. Bucuria este satisfacția născută din imaginea unui lucru trecut, înregistrat împotriva în-doielilor noastre, exprimând o expansiune sufletească, o trecere a
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
un sat. Ele se pot repeta de astă dată aici, cu mine. Frica aceasta se naște nu din iminența primejdiei, ci din posibilul ei, știut, experimentat și verificat ca atare de alții. Nu primejdia reală, ci doar proiecția ei mă înspăimîntă și mă domină. Și dominîndu-mă, eu nu sânt liber. Am luat o hotărâre. Această hotărâre îmi tulbură liniștea, îmi schimbă cursul vieții, îmi primejduiește însăși viața. Nu este o hotărâre prin care doar risc, ci una în care am certitudinea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pămîntului", a lui Erde, și reamintindu-mi și de interviul dat de Heidegger în "Spiegel", cu vorba pe care o citează și Gabi în studiul său introductiv la Ursprung, cum că văzând imagini transmise de pe Lună Heidegger s-ar fi înspăimîntat, m-am gândit ce lamentabil pot sfârși unii la capătul unei vieți de gândire. N-ai voie să cazi, când te cheamă Heidegger sau Cioran, în văicăreală, în lamentouri și spaime de țăran sicilian. Cum poți să exclami, ca Cioran
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în dreptul frunții și a ochilor se agită sugerând o teribilă sperietură, subliniată de faptul că eroina face mulți pași mărunți când în dreapta, când în stânga, lăsîndu-ne să înțelegem că ar vrea să fugă, să scape de sub șuvoiul declarațiilor prințului, care o înspăimîntă și, deopotrivă, îi fac plăcere. Tot acest balans dreapta-stînga, precum și mâna devenită pavăză neputincioasă conturează acea eschivă pudică de o mare ipocrizie. Bineînțeles că, în cele din urmă, eroina cedează, mîna-pavăză e coborâtă din dreptul ochilor și prințul o ia
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
armistițiu de șase săptămâni și încetarea imediată a ostilităților. În caz contrariu Rusia au amenințat cu rumperea relațiilor diplomatice, așa încît, după espirarea acelui termin, generalul va avea să părăsească Constantinopolul împreună cu tot personalul ambasadei. {EminescuOpIX 239} Această știre au înspăimîntat pe puteri, căci ea era numai cât c-un fir de păr deosebită de-o declarație de război. Se vede că, în urma presiunei din toate părțile, Poarta au acordat un armistițiu de două luni (care s-ar fi primit și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lupte cu foarte mari greutăți - asupra muzicei, danțului, teatrului și a instrumentelor de muzică la români. Figurile intercalate împreună cu mai multe bucăți de muzică în text și la finele almanacului ne întăresc în credința noastră că autorul, fără de a se înspăimînta de cheltuiele, au fost condus nu de un interes material, ci de dorința de a răspândi în popor un nou gen de cultură și că forma sub care și-a propus a realiza idea sa, aceea a unui almanac muzical
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
favorabil și să apuce armele. În lagărul turcesc activitatea e mare. Derviș Pașa cu 23 batalioane și 24 de tunuri, Suleiman Pașa cu 18 batalioane și 14 tunuri sunt în marș spre Podgorița, respective spre Niksici. Dar aceste știri nu înspăimîntă pe nimene. Vor apela la hamger și acesta și-a făcut totdauna datoria. Mai mult decât totdeauna muntenegrenii cred că vor fi și de astă dată biruitori, precum au fost în războiul din urmă. În vara trecută Muntenegrul s-au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
masturbării în fața imaginii propriei persoane trebuie să se numească refuz. Acum a trecut totul, nici un om nu mai are fantezii cu mine în patul lui care se tot lățește. Cel mai important lucru este lipsa de fantezie, toate fantasmagoriile trebuie înspăimântate cu fiecare nouă zi din nou... și astăzi te-ai golit de ultimele construcții fantastice. Dar această totală personificare în jurul unei persoane e bineînțeles încă și mai oribilă decât gustul spumei oricărei proiecții fanatastice. Viziuni... Utopii... nimic în afara unei introduceri
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
pusese la copt din grămăjoara dulceagă ultima istorie a cântecului de seară a tovărășiei celor care-s gata să ia foc pentru viitorul milog. Și de aceea noi suntem siliți din răsputeri de cântarea care dete peste noi să ne înspăimântăm de fericirea celor fericiți, așa că se vede cât de distractivă se consideră siluirea și cât de firesc poate să se opintească. Tata are dreptate. Sunetele poporului alină slăbiciunile alimentare ale întregii umanități, care nu e în stare să dea la
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
greacă a fost considerată ca un nou val al expansionismului comunist, chiar dacă acum istoricii războiului rece admit că Stalin de fapt nu i-a încurajat (Loth 1983; Yergin 1978: 288 și urm.; Gaddis 1972: 355). Dacă Europa liberă se putea înspăimînta de efectele căderii Greciei și Turciei (un alt exemplu pentru teoria dominoului), administrația Truman s-a angajat să susțină regimurile anticomuniste, în lupta dintre lumea liberă și totalitarismul comunist. În celebrul discurs din 12 martie 1947, Truman a oferit o
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de marea ei diversitate culturală, economică și socială. În mare măsură, instituțiile centralizatoare care au funcționat mai mult de 200 de ani, au fost o încercare de a depăși această situație. Iacobinii cei mai extremiști precum Émile Combes, au fost înspăimântați de faptul că marea diversitate asociată cu forțele reacționare provinciale precum Biserica și nobilimea, se vor revolta și vor distruge câștigurile dobândite de Revoluție și de Republica laică (la République laïque). Dar, în spatele acestor instituții, societatea franceză a continuat să
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Vergiliu). Personajele feminine se găsesc pentru prima dată singure și pentru prima oară pot lua o decizie care să le hotărască destinul, pot analiza lucid alternativele pe care le au la dispoziție, își iau soarta în mâini și nu par înspăimântate de noul statut și de nesperata libertate: „am hoinări de colo-colo, azi ici și mâine colo”154, se resimte cert nevoia de mișcare și de expansiune. Călătoria devine o formă de cunoaștere și de autocunoaștere. Nu e doar o călătorie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și la Apostol scrie/ Că-i slobod să mi iau soțul ce mă-mbie/ și nu-i păcat de-mi fac pereche iarăș:/ Decât să arzi, mai bine-ți iei tovarăș...”293 Imaginea unui iad pedepsitor nu credem că o înspăimântă cu adevarat pe târgoveață, este în simbolistica aceasta a arderii mai curând o superstiție sau o tradiție pe care o împrumută, fără a-i trăi substanțial conținutul. Alte exemple de soți poligami vin să-i întărească opiniile: Lameth, Iacov, Abraham
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
din dimensiunea maleficului. Lumea medievală, așa cum reiese zugrăvită de marii artiști ai cuvântulu, care au fost Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer, este naivă și avidă de miracole 505, crede în Dumnezeu, în sfinți, în moaște și în iertarea păcatelor, se înspăimântă în fața necunoscutelor și se entuziasmează ori de câte ori ceva neobișnuit pare a-i zgudui monotonia, devine „impregnată și în același timp complet saturată, în toate aspectele ei, de reprezentări religioase”506, încât despărțirea dintre secular și spiritual amenința în fiecare clipă să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
canoanelor, ci își afirmă direct, spontan și fără limite independența. Donna demonicata este malefică doar prin nesupunere, prin dorința de a sparge rigidele bariere instaurate între genuri, de a dobândi un loc distinct alături de partenerul ei de viața. De aceea înspăimântă și uimește, intrigă și stârnește controverse. Nu are nicio urmă de regret, de pietate falsă, este sinceră și dezinvoltă, voluntară și inteligentă, iar „monstruozitatea” libertății afișate și a conceptelor de viață propovăduite tinde către firesc, către normal, către individualizarea feminină
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
neprevăzutului evenimentelor și dă dovadă de inventivitate, debarasându-se de insistențele pălimarului, căruia îi joacă o glumă pe cinste, dar ridiculizând-și și soțul în fața întregii comunități. Planul urzit de Neculai, în legătură cu eventualitatea unui potop, nu face decât să-l înspăimânte pe credulul teslar, lipsit de discernământ, care acceptă sfârșitul iminent, oferindu-le astfel celor doi îndrăgostiți posibilitatea de a fi împreună. Localnicii, văzând obsesia aberantă a soțului pregătit pentru marea catastrofă, îl declară alienat și dau crezare spuselor femeii. Alison
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]