16,346 matches
-
în relație, așa cum a fost cazul celor doi soți în Paradis sau cum sunt mirele sau mireasa, în Ortodoxie, încununați prin Sfânta Taină a Nunții. (Cf. Pr. Prof. Univ. Dr. Ilie Moldovan). Persoana nu poate fi definită printr-o mișcare, înstrăinare sau emancipare, ci numai prin una de apropiere, unire și unitate în dragoste. Comuniunea nu este o simplă abstracție între o relație dintre indivizii umani, câtă vreme persoana însăși semnifică „expunere”, deschidere către celălalt și comunicare. Eu nu pot deveni
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346854_a_348183]
-
Prietenie > REGASIRE, POEZIE DE ȚÎȚÎNA NICA ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 889 din 07 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Poezie de Țîțîna Nica Țene Regasire Și uite, azi te-am regăsit, acelaș om că la-nceput, înstrăinarea m-a durut și-ți spun, acum, „Bine ai venit!” Nu vreau să te mai pierd vreodată și am să te-nsoțesc mereu, deși, o să-mi fie foarte greu, iubirea trebuie apărată! Chiar dacă mulți ani au trecut și ne-am lovit
REGĂSIRE, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346272_a_347601]
-
neverosimil de aproape de prezentul nostru că povestitoarea încă se afla sub imperiul unui coșmar insuficient diluat de timp. Și, deși acaparat de pozitivismul indus de acestă vrednică reprezentantă a Neamului nostru - un desăvârșit simbol al rezistenței ființei naționale în fața tăvălugului înstrăinării -, umbra de pe chipul Ilenei Cosânzene de la școala din Doroțcaia îmi sugera că frumoasa valahă de pe meterezele românismului transnistrean mai trăia încă sub spectrul amenințării din partea zmeului de la Răsărit. Iar această suferință subtilă accentua și mai mult frumusețea dăscăliței despre care
FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346242_a_347571]
-
poetul forțează limitele realului, depășindu-le progresiv: “Călătoresc cu păsări albe/ Prin nori spumoși, plini de furtună,/ Cu coroniță de flori dalbe,/ Cu coșul de cireșe-n mână.“( Plutesc).Experiența e o epuizare completă a trăirii, prin elan vizionar și înstrăinare metodică, prin exaltarea resorturilor vitale. La capătul ei, poetul e un altul, o ființă îmbogățită, un arheu încărcat de înțelepciune și carnea realității. Poezia însăși e o formă de purificare, dar și o povară ontologică, tradusă prin viziuni ale splendorii
PUIU RĂDUCAN- ISPITA CUVINTELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346452_a_347781]
-
lui Gelu Dragoș, de promovare a valorilor satului românesc, aducând în paginile revistei ,,Figuri de mari rapsozi populari - Ana Dumuță”. ,,Partea reprezentativă a repertoriului ei o constituie lirica, ponderea deținând-o cântecele de oprimare socială, de necaz, de amărăciune, de înstrăinare și însingurare, de nenoroc și urât ... multe dintre ele antologice, alcătuiesc grupele cântecelor de cătănie și război, de dragoste și dor, de lume, petrecere și satirice” (pag. 11), scrie, remarcabil, profesorul. Prof. Aurora Pușcaș - prin eseu său, evocă figura literară
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
al Ortodoxiei nu este omul bun și virtuos, dintr-o perspectivă umanistă și umanizantă, ci Dumnezeu - Omul Iisus Hristos. Popoarele ortodoxe, în larga lor stratificare și structurare, sunt concepute și plămădite în această tradiție culturală, astfel încât, în pofida incontestabilelor influențe de înstrăinare pe care le-au primit de-a lungul timpului, ele mențin în conștiința lor germenii acestei tradiții, ce se exprimă în momentele ei cruciale ca omenie și generozitate, termeni care sunt foarte necunoscuți ori neaplicați în Occident. Părintele Metallinos susține
DESPRE FOLOSUL, PARTICIPAREA ŞI IMPACTUL TINERILOR CREŞTINI ROMÂNI ORTODOCŞI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 din 20 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344964_a_346293]
-
Acesta, încrezător în puterea minții umane, transformă teologia ca viață duhovnicească asumată în interiorul experienței eclesiale într-o tehnică a raționamentelor, într-un eșafodaj conceptual bazat pe argumente ale logicii discursive. Sfântul Vasile cel Mare este intransigent și arată foarte limpede înstrăinarea acestui tip de gândire de Adevărul Evangheliei trăit în viața sfințitoare a Bisericii. Eunomiu invocă învățătura Bisericii, însă este înstrăinat de cunoașterea împărtășită în Duh și Adevăr. El invocă cele duhovnicești și se arată ca fiind smerit, însă într-un
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
adică bisericilor, dreptul la urmarea tradițiilor și normelor proprii, tradiții și norme care încorporează și dreptul canonic, astfel încât, prin intervenția sa, Statul să nu se facă vinovat de parțialitate, ilegalitate și de generarea inutilă de probleme. Potrivit dreptului canonic, toate înstrăinările făcute fără respectarea condițiilor canonice sunt nule. Pe de altă parte, dacă Mitropolia Moldovei ar fi indicat ca temei al uzurpării drepturilor Mitropoliei Basarabiei la acel moment pretinsa necanonicitate a acesteia, i-ar fi fost amintit onoratei Curți că nu
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
Rădăcini perene Sufletul meu rătăcind printre vitraliile gândului îmi impinge vocea sub brazdele timpului și se pictează miel sacrificat în numele rugului aprins în altare. Am aflat că tu măsori înstrăinarea unui spațiu pe măsura exclamației primăverii și lași profeții fără țară și hoții fără măgulirea buzunarului întors pe dos. Rădăcinile perene rămase fără adăpost înaintea iernii usucă pe dinăuntru sevele când noaptea trece pe sub picioarele surdului dezechilibrându-i vederea și
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345174_a_346503]
-
Ioan Cristinel Teșu, în lucrarea sa „Omul - Taină Teologică„ - apărută la Editura ,,Christiana„ din București. Păcatele contemporane sunt aceleași cu păcatele primilor oameni după cădere. ,,Însă, în timp ce oamenii de atunci experiau păcatul ca pe o cădere, o rupere și o înstrăinare de Izvorul vieții și de temeliile ontologice ale lumii și trăiau această ,,sfâșiere a firii,, în pocăință neîncetată și cu speranța necontenită a mântuirii, astăzi, ceea ce altădată însemna o gravă abatere, accidentală totuși, a firii de la chemarea ei divină, tinde
CÂTEVA INDICII DESPRE RELIGIE ŞI RELAŢIA SAU RAPORTAREA ACESTEIA LA SĂNĂTATEA OMULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345210_a_346539]
-
ortodoxia și occidentul! România: Occident refuzat și Orient refulat reprezintă cele două determinări ale unei existențe în care, negăsindu-ne măsură, vom sfârși prin a ne pierde identitatea. (p.189) Cu vede autorul situația de astăzi a românilor? După 1989, înstrăinarea a ajuns să li se prezinte a fi singura lor șansă, pentru că rădăcinile neamului nostru se văd în alegerile pe care la face. Mai doare crunt nevoia lui de fanarioți... și continuă pe această ideie... Astăzi, accesând modelul european, am
BREVIARUL LUI TALPEŞ de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345415_a_346744]
-
nu numai o mare putere de analiză, un spirit critic și intrasingent, neiertător cu cei corupți și lacomi, dar mai ales, spiritul scrierilor sale aduce în lumina reflectoarelor un mare naționalist. Eminescu s-a arătat foarte vehement și intransigent în ceea ce privește înstrăinarea Basarabiei, a politicii interne care urmărea aservirea scopurilor Imperiului Austro-Ungar (printre care renunțarea la Ardeal), dar și chestiunea spinoasă a invaziei evreiești în Moldova, care a sărăcit dramatic în doar câțiva ani întreaga populație, în mare parte rurală. Iată de ce
15 IUNIE 2017, 128 DE ANI DE LA MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU. de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376865_a_378194]
-
virtual, prin corespondență, suferi numai o jumătate de despărțire iar cealaltă jumătate este mai mult decât nimic în relația individ, familie, prieteni, comunitate, națiune. Aurel V. Zgheran: Ai trăit uneori sentimente amare, ca o apăsare de sus a însingurării și înstrăinării? Anastasia Lazariuc: Oricine le-a trăit, de când a luat ființă lumea, și le va trăi până când lumea nu va mai fi! Da, și eu am trăit cu această încărcătură. Poate că mai mult decât alții...! În măsura în care întâlnești în viață oameni
ANASTASIA LAZARIUC. NU E ALT BINE CA-N SÂNUL CÂNTECELOR ANASTASIEI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377041_a_378370]
-
și chiar a unor pedepse nedrepte din partea autorităților, să vibreze la cultura zamolsiană, la spiritualitatea dacică ancestrală. Sperăm că exemplul va continua să trăiască prin generațiile de politehniști care l-au admirat și prețuit chiar și când longevivul suferea anumite înstrăinări, retras oarecum din istorie. Opera sa se constituie drept patrimoniu cultural tehnic imaterial al dacoromânității și a intrat în patrimoniul cultural universal. Regretăm că mass media a ignorat oarecum viața și realizările sale (ar fi meritat cînd era în viață
IN MEMORIAM – IUSTIN CAPRĂ de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376343_a_377672]
-
Este o lucrare foarte bogată, densă și în același timp concisă, cu care ar trebui să se întâlnească atât intelectualii cât și credincioșii țării și Bisericii noastre, în calitate de membrii ai Ei, pentru a înțelege cât mai bine urmările și consecințele înstrăinării și izolării pentru acest popor, care astăzi, mai mult ca oricând, este chemat să-și asume destinul istoric al strămoșilor săi!... În încheiere vom susține cu toată convingerea că prin publicarea acestor convorbiri duhovnicești cu un cunoscut, recunoscut și renumit
„PE CĂRAREA RAIULUI” – CONVORBIRI DUHOVNICEŞTI CU ÎNALTPREASFINŢITUL IOAN AL MUNŢILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376396_a_377725]
-
mai 2016 Toate Articolele Autorului Volumul scos la Editura Absolut, București, 2016 ne aduce în față versurile unei poete care și-a deschis sufletul pentru cititori. Un suflet cald, luminos, pios, plin de nostalgia trecerii prin viață, dar și a înstrăinării de satul natal. Seninătatea sufletului de copil, când viața pare un miracol, o plânge fiindcă a trecut: ,,Desculți noi alergam prin rouă,/ priveam la cer și prindeam fluturi/ și totu-n jur era divin/ că nu puteai să nu te
TITINA NICA ŢENE – NOSTALGIA ÎNTOARCERII de VIRGINIA BRĂNESCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376533_a_377862]
-
este fiica unui harnic italian, venit între cele două Războaie Mondiale să muncească în Transilvania la fabrica de cherestea înființată de industriașul Feltrinelli. M-am obișnuit să privesc zburătăcirea noastră voioasă prin lume nu ca pe un fenomen trist, al înstrăinării forțate de împrejurări, după cum insinuează pervers televiziunile de scandal, ci mai degrabă ca pe un act firesc de respirație, gest reflex de împrospătare a aerului din plămânii națiunii. De când am citit despre bărzoiul care se întoarce la cuibul său din
ROMÂNUL CĂLĂTOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375277_a_376606]
-
căci aici mobilitatea s-a scris cu majuscule chiar și-n perioadele de crâncenă ermetizare a granițelor. Spre Sibiu s-a venit în valuri de pe vremea coloniștilor saxoni și s-a plecat la răstimpuri spre vestul aurit, fără teama de înstrăinare, orașul distribuindu-se generos, un pic peste tot. Fără pretenții de orgoliu rănit, fals patriotism sau teamă de dezrădăcinare, Sibiul așteaptă și nu poartă pică. Unde era să se ducă? Pentru că trenul sibian e cu dus-întors iar gara de domiciliu
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
să-l împartă? Ce ecou ar avea în familie, care de obicei, pune preț pe cele lumești, dar fiecare se simte stingher și străin în vecinătatea celuilalt? E vorba de acea „singurătate în doi”, singurătate-mpreună, „străinătate” (cu sens de înstrăinare) eminesciană cu care se confruntă omul zilelor noastre. De aceea, omul caută un loc unde să simtă el însuși. E greu de găsit. Peste tot, îl strivește aglomerația. Nici un loc liber de visat, de contemplat, de trăit cu propriile gânduri
LUMEA VĂZUTĂ PRIN CEL DE-AL TREILEA OCHI. RECENZIE LA CARTEA LUI TEO CABEL TABLOURI FĂRĂ SEMNĂTURĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/374684_a_376013]
-
Trebuie săpat adânc ca să dai de vreuna. Sudoare și lacrimi. Uneori sânge. Deseori, depărtarea se face ocean și poetul, aflat în „tăcerea gândurilor” - unde „spumegau talazuri”, constată: „Nu mai știam cine sunt / Nici nu știam dincotro”. Dar, starea aceasta de înstrăinare nu durează o veșnicie, pentru că „O lumină orbitoare / Mi-a ridicat orizontul / pe verticală” (Translare) - spre înălțimile spiritului. Și aici,poate, e șansa fiecăruia dintre noi. Teo Cabel este un poet diurn. În dihotomia noapte-ziuă, câștigă mereu - dimineața - un nou
LUMEA VĂZUTĂ PRIN CEL DE-AL TREILEA OCHI. RECENZIE LA CARTEA LUI TEO CABEL TABLOURI FĂRĂ SEMNĂTURĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/374684_a_376013]
-
crește cu adevărat aripi în suflet, mă face să mă simt tânără și mi se înzecesc forțele interioare. Pentru mine în sătucul meu e ascuns izvorul cu apă vie ce face să-mi reînvie florile sufletului, ofilite de prea multă înstrăinare și tristeți. De când am pus piciorul din nou pe drumul colbuit al satului mi-am amintit cine sunt cu adevărat. Până nu demult, mă simțeam în această lume largă asemenea unui mărunt fir de nisip pe o plajă fără margini
UNIVERSUL UNDE MĂ SIMT O PRINȚESĂ de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379258_a_380587]
-
noastre. Ne-a mai rămas, poate, decat șansă pocăinței tâlharului mântuit de pe cruce. Dar atunci Mântuitorul era atât de aproape, era El Însuși pe Cruce. Acum, în ceață acestui apus, însuși Dumnezeu pare departe și dezamăgit de atâta îndărătnicie și înstrăinare a ființei pe care El Însuși o concepuse mai presus decât îngerii. Poate numai privind peste tragedia și ororile istoriei cunoscute a omului și oricine și-ar putea da seama cât de decăzute moral și spiritual ființe santem și cât
TEOLOGUMENA – DESPRE ISTORIA SACRA SI PROFANA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374176_a_375505]
-
Creștinismul nostru a încreștinat "colindele" și mai ales sărbătorile păgâne, închinate soarelui, înglobând această sărbătoare celei a "Soarelui dreptății", lui Iisus Hristos - Dumnezeu, îndeosebi Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos; această sărbătoare păgână nu era în religia nerevelată altceva decât o, înstrăinare a închinării primilor oameni Făcătorului cerului și al pământului, Celui care a făcut luminători pe tăria cerului în ziua a patra, închinare prin care, ca urmare a păcatului, omul a cinstit făptura în locul Făcătorului și Creatorului ei (Romani 2, 25
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
geana unui nor. Să-nveți ce-i fericirea În cel mai tainic zbor, Dar nu-ți feri privirea De rănile ce dor. Aprinde amintirea Pulsând într-un fior, Și-ascultă nemurirea- Al îngerilor cor. Să nu-ți ferești privirea... RONDELUL ÎNSTRĂINĂRII Azi ai rămas doar o străină, În umbra farmecelor treci, Ascult izvorul ce suspină, Adânci sunt pașii tăi și reci. Secându-mă iar de lumină De ce cu nepăsare pleci? Azi ai rămas doar o străină, În umbra farmecelor treci. Și
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
titularii cererilor de retrocedare pot opta pentru acordarea măsurilor reparatorii în echivalent potrivit art. 5 alin. (5)». Și din acest punct de vedere, instanța de control judiciar constată că dreptul la acordarea despăgubirilor este condiționat de legiuitor, condiția impusă privind înstrăinarea imobilelor după anul 1989 nefiind îndeplinită în cauză. Cu referire la criticile care vizează încălcarea art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, Înalta Curte menționează că, potrivit jurisprudenței CEDO: «art. 1
DECIZIA nr. 12 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285406]